Linkuri accesibilitate

Buletin de știri 18 august 1989


Nicolae Ceaușescu pe noua magistrală a metroului (Scânteia, 18 august)

Vineri 18 august 1989

Soarele răsare la ora 6.29 și apune la ora 20.17. Vremea se menține călduroasă. Cerul este variabil în nord și nord-est. În rest e mai mult senin. Cad ploi mai ales averse, izolat și trecător în nord. Temperaturi minime între 12 și 22 de grade. Maxime termice între 30 și 35 e grade.

Cuplul Ceaușescu continuă vacanța dar și vizitele de lucru publicitare: de astă dată, inspectează „ctitoriile” bucureștene. Fac băi de mulțime și pozează în părinți ai națiunii. „Cu satisfacție și profundă mândrie patriotică pentru tot ce s-a realizat în cadrul amplului program de sistematizare și modernizare, de înnoire continuă a Capitalei României, mii și mii de bucureșteni au întâmpinat și aplaudat cu multă dragoste și prețuire pe tovarășul Nicolae Ceaușescu și pe tovarășa Elena Ceaușescu pe întregul parcurs al vizitei, înmânându-le cu afecțiune și gingășie flori, exprimând calde mulțumiri pentru grija ce o poartă oamenilor muncii din întreaga țară.” S-a aplaudat, s-a scandat Ceaușescu și poporul, Ceaușescu reales la al XIV-lea Congres, Ceaușescu să trăiască, Bucureștiul să-nflorească. Au fost ovaționați îndelung și ritmat dându-se glas „și cu acest prilej deplinei adeziuni față de Hotărârea Plenarei CC al PCR privind propunerea de reînvestirea” a lui Ceaușescu în fruntea partidului. Au început vizita pe șantierul Muzeului național de istorie al RSR aflat la intersecția bulevardului Știrbei Vodă cu Calea Plevnei și Splaiul Independenței. Muzeul are o suprafață de 150000 de m2, cu 22 de săli de aprox. 1000 de m2 fiecare. Muzeul, se spune în procesul verbal al vizitei, va avea laboratoare speciale de întreținere și recondiționare. A urmat momentul culminant al acestei vizite: inaugurarea oficială și darea în funcțiune a celei de-a treia magistrală de metrou, care se desfășoară între stațiile Gara de nord și Dristor II. Și aici au fost aduși mii de bucureșteni, constructori, angajați la metrou, activiști și funcționari pe te miri unde, să-l aplaude îndelung pe Ceaușescu. „Prin ovații și urale ei au dat glas sentimentelor de aleasă dragoste, de profundă stimă și recunoștință față de secretarul general al partidului (...) pentru înțelepciunea și clarviziunea cu care conduce țara și poporul în opera de propășire continuă a României socialiste, suverană și independentă.” Și aici au fost acoperiți de flori aduse de tineri, tinere, pionieri și șoimi ai patriei. Cei doi au primit raportul ministrului transporturilor și telecomunicațiilor, Pavel Aron, al ministrului construcțiilor industriale, Alexadru Dimitriu, și al directorului general de la metrou, Petre Constantinescu. Aceștia i-a spus că angajamentul de a da în funcțiune magistrala în cinstea celei de-a 45 aniversări a fost îndeplinit în avans cu 75 de zile față de termenul prevăzut. Astfel, lungimea totală a rețelei de metrou a ajuns la 60 de km și 38 de stații, realizând așadar și planul de construcție pe anul 1990. La construcție, spun statisticile oficiale, au participate vreo 5000 de specialiști din peste 40 de institute de cercetare științifică, inginerie, proiectare și învățământ superior cărora li s-au alăturat muncitori calificați și specialiști din 45 de întreprinderi din toată țara. Numărul călătorilor care beneficiau de metrou creștea astfel de la opt sute de mii la un milion. Cei doi au mers într-o călătorie cu metroul și au coborât în fiecare stație să admire betoanele și mulțimea entuziastă care scanda Ceaușescu să trăiască, România să înflorească. „Cunoscute formații artistice au întregit, prin cântec, atmosfera de sărbătoare a acestei zile ce va rămâne adânc întipărită în memoria și inima cetățenilor Capitalei ” În stația Dristor, Ceaușescu le-a ținut celor de față un scurt speech în care i-a lăudat pe toți și a spus că așteaptă de la ei să se concentreze pe executarea „la timp și de calitate a celorlalte lucrări stabilite.” După au mai fost aclamați de mulțimea adunată acolo, cei doi și suita de limuzine oficiale au străbătut Bulevardul Victoria Socialismului „cea mai impunătoare arteră a Capitalei, a cărei edificare a început în urmă cu cinci ani” atunci când s-au inaugurat lucrările la Casa Republicii. Undeva pe stânga, cu doar câteva săptămâni înainte Ceaușescu și consoarta puseseră piatra de temelie a Centrului de creație și cultură socialistă Cântarea României. Cei doi au oprit la Magazinul pentru copii și tineret, o construcție din prefabricate și travertin cu o suprafață de aproape 30 de mii m2, terminată și ea cu trei luni înainte de plan. Cei doi au vizitat magazinul și au discutat cu cadrele de conducere evident îmbrăcați de flori și iubirea mulțimii de vânzători și politruci. Apoi au trecut bulevardul să viziteze șantierul Bibliotecii Naționale. Mai erau multe de făcut la construcție și Ceaușescu, cu casca pe o ureche și cu ochii pe planșetele arhitecților a dat nenumărate indicații. După aceea, au trecut din nou bulevardul, pentru a vizita noua aripă a Magazinului universal Unirea. E vorba despre cea dinspre Splaiul Unirii și cea dinspre Calea Călărașilor. Suprafața magazinului a ajuns astfel la 65 de mii de m2, capacitatea lui crescând de circa trei ori. Totul se înscria în cadrul sarcinilor stabilite de secretarul general cu privire la „dezvoltarea într-o concepție modernă, unitară a rețelei comerciale din Capitală, din întreaga țară.”

Smaranda Oțeanu zice în Scânteia că „adevărata școală e școala pământului.” Asta pentru că este emoționată de cuvintele lui Ceaușesccu la Plenara lărgită a Consiliului Național al Agriculturii când spunea că „agricultura nu se realizează cu hârtii și în birou” ci la fața locului, „împreună cu muncitorii și țăranii.” Așadar, nu poți fantaza pe teme agricole, nu poți vorbi la tribune despre agricultură, ci trebuie să mergi la fața locului cu a făcut-o și Ceaușescu punând uneori mâna pe seceră sau pe sapă să le arate oamenilor cum vede partidul prășitul. Nici Smaranda Oțeanu nu a scris articolul agricol din birou ci s-a dus pe câmp să se inspire din natură. O conduce Marcel Dobra, un erou al muncii socialiste, „vestit țăran ialomițean”. Are vreo 55 de ani și este șef de CAP de 25 de ani (CAP Gârbovi, Ialomița), de profesie tehnician agricol însă, după cum spune el însuși, „școala lui e școala pământului, pe care nimeni altcineva nu ți-o poate da pe lumea asta.” O plimbă pe gazetară cu șareta și-i explică noua revoluție agrară. Ea îl întreabă inocentă ca pe un academician al tarlalei ce era: „Ați umblat mult prin lume, Marcel Dobra. Ce părere aveți sincer: este țăranul nostru, astăzi, legat de pământ?” Și dă cu bățul prin gard: „Se spune prin unele locuri, chiar apăsat, cu voce tare, că pământul atunci când este al tuturor este de fapt al nimănui. Au temei astfel de vorbe?” Pe eroul socialist aceste vorbe îl irită peste măsură: „acolo unde se nasc astfel de păreri ceva nu este în ordine: nu se asigură omului cadrul necesar de a fi responsabil pe faptele lui. Iar dacă prin unele locuri lucrurile nu merg tocmai bine, asta nu înseamnă, cum spunea și secretarul general al partidului- că socialismul e de vină.” E supărat rău pe cei care vor să distrugă principiul colectivismului și cooperativele. Uite, de pildă, la Gârbovi, lumea a căpătat încredere în sistem atunci când au început să obțină o recoltă mai mare. Dar ce înseamnă „încredere”? Se întreabă gazetara. „Să nu-i promiți țăranului mai mul și să-i dai mai puțin” îi spune eroul muncii socialiste și adaugă oportun: „Este exact ce am desprins din toate cuvântările secretarului general al partidului, ori de câte ori s-a adresat țărănimii. Este exact politica partidului cu privire la ridicarea satului românesc, a creării – fără lozinci – a tuturor condițiilor pentru ca să se șteargă deosebirile dintre sat și oraș.” Așadar, spune șeful de CAP, țăranii să fie specialiști ai pământului și să aibă condițiile de viață ale celor care trăiesc în oraș. Omul e revoltat că țăranii nu sunt educați la locul de muncă să repare utilaje sau să facă unele lucrări de întreținere mai sofisticate. Bugetul CAP-ului hrănea diverse căpușe: „nu înțeleg cum ne vizitează câte unii să ne controleze basculele și vor pentru două ore 16 mii de lei. Vin alții cu deratizarea și pentru 3-4 zile cer 30 de mii de lei. Iar cei cu paratrăsnetele: 18 mii de lei. Cum nu ești atent, în câteva ore ți se golesc buzunarele de zeci de mii de lei...” Ar mai vrea să scape de intermediari, „cei care pierd timpul și încurcă pe toată lumea. Știți că sunt unii care confundă bamele cu ricinul? Care habar nu au ce înseamnă agricultură?” Nu aveau habar, dar lucrau în centrale sau la minister și erau cei care-i dădeau titlul de Eroul al muncii socialiste lui Marcel Dobra.

S-au organizat adunări festive pentru premierea unităților economice fruntașe care au ocupat locul I în întrecerea socialistă pe țară. Sunt unități, institute de cercetare și proiectare și centrale distinse cu titlul de Eroul al Muncii Socialiste care primesc acum ordinul Steagul roșu și Diploma de onoare din partea CC al UGSR pentru că au fost fruntașe în întrecerea socialistă pe anul 1988. Adunările au fost organizate în diverse întreprinderi din țară (Electrocentrale Oradea, Laminorul Galați, Garnituri de frână și etanșare din Rm, Sărat; Scule și elemente hidraulice din Focșani;Întreprinderea Steaua electrică din Fieni; Metalica din Oradea etc.etc.) După premieri au adresat, conform protocolului, telegrame lui Ceaușescu să-i declare recunoștință veșnică „pentru prețuirea muncii lor prin decernarea înaltului titlu de Erou al muncii socialiste”, sentimentele de profundă dragoste și stimă față de conducătorul partidului și statului nostru, ctitorul României socialiste moderne” etc.

Uteciștii sparg normele în continuare cu munca lor patriotică. La Întreprinderea textilă UTA peste 380 de uteciști se angajează ca în cadrul „Săptămânii calității și productivității muncii” să realizeze peste plan 12 mii de m2 de țesături. În județul Călărași au fost convocați din vacanță peste 4500 de copii să participe la recoltarea legumelor, fructelor, să ajute la irigarea terenurilor și la însămânțarea culturilor duble. La Buzău, uteciștii de la Întreprinderea de utila tehnologic vor să realizeze peste plan două vase de decantare pentru industria chimică și trei compensatori. În fine, 250 de tineri de la Întreprinderea mecanică Sighetu Marmației, județul Maramureș, vor să execute peste plan organe de asamblare a bridelor pentru mină.

Șirul manifestărilor extatice dedicate lui 23 August se transformă într-o epidemie națională: la Tg. Jiu, la Rovinari și Motru, la schelele de producție și foraj din Țicleni, Stoina și Tg. Cărbunești au loc simpozioane și dezbateri cu tema generală: „PCR organizatorul și conducătorul revoluției de eliberare socială și națională, antifascistă și antiimperialistă din august 1944 – începutul unei ere noi în istoria poporului român.” Tot cu această ocazie și sub umbrele manifestărilor sus-pomenite, în centrele miniere Robinari, Motru, Jilț, Albeni și Seciuri, în orașul Novaci și comuna Tismana au loc „Decade ale educației politice și culturii socialiste”. În program, printre multe lucruri apetisante, simpozionul „Semnificația istorică a revoluției de eliberare socială și națională etc.etc.” dar și expunerea-dezbatere „Lupta poporului român pentru libertate socială și națională, pentru independență și unitate” și alte simpozioane și dezbateri legate de instaurarea socialismului și a ceaușismului „eveniment de importanță istorică, moment de cotitură care a marcat începutul unei noi epoci revoluționare” etc. În completare s-a organizat „ștafeta cultural-artistică” județeană intitulată Flamura eliberării. Protagoniste, formații artistice laureate ale Festivalului național Cântarea României. În mod similar au fost organizate diverse manifestări cultural-ideologice în Caraș-Severin, Călărași sau București. Pe alocuri (Călărași și Oltenița, de pildă) s-au organizat și gale de film pe tema „Mari și durabile ctitorii ale socialismului în România” și evocări istorico-literare intitulate „Chipul comunistului oglindit în literatura română contemporană”, spectacole folclorice, seri cultural-distractive, vernisaje ale unor expoziții de artă plastică cu tematică de sezon politic.

La centrul de Creație și Cultură socialistă Cântarea României pentru tineret al sectorului 2 din Capitală s-a desfășurat faza finală a concursului de educație politică și cultură cinematografică organizat de Comitetul Municipal UTC în colaborare cu Întreprinderea Cinematografică a Municipiului București „în întâmpinarea celei de-a 45-a aniversari a revoluției de eliberare socială ți națională etc.etc.” Au participat echipele care câștigaseră anterior fazele pe sector. Participanții s-au documentat vizionând în perioada 24-27 iulie filmele aflate în concurs „și au avut astfel posibilitatea de a se pregăti cu seriozitate pentru etapele acestei competiții care au debutat cu cea pe sector.”

Nu s-au ocupat locurile în instituțiile de învățământ superior și Ministerul Educației și Învățământului anunță organizarea unui nou concurs în perioada 1-6 septembrie. Este vorba despre institutele politehnice din Brașov, Cluj, Iași, Timișoara; Institutul de mine din Petroșani, Institutul de petrol și gaze din Ploiești; universitățile din Brașov, Cluj , Galați, Iași, Timișoara și Academia de studii economice din București. Urma ca fiecare facultate să afișeze numărul de locuri și specializările pentru care se organizează un nou concurs.

Yasser Arafat îi scrie lui Ceaușescu să-l felicite de 23 August și, în general, să mențină legătura. „Asigur pe Excelența Voastră asupra dorinței și hotărârii noastre de continuare, dezvoltare și consolidare a raporturilor de prietenie, pentru realizarea intereselor comune ale popoarelor noastre, inclusiv instaurarea păcii juste și durabile în regiunea noastră (...)” și încheie ca un adevărat lider maxim: „Cu întreaga noastră afecțiune și considerație, pentru Excelența Voastră și eroicul dumneavoastră popor. Revoluție până la victorie!”

La Concursul internațional de atletism de la Zurich, Paula Ivan a câștigat proba de 1500 m. De asemenea, Marieta Ilcu a câștigat locul întâi la săritura în lungime.

Se fac angajări: „Instituție centrală, cu sediul în București, str. Biserica Amzei nr. 29, încadrează prin concurs dactilograf principal”; „Oferim cameră mobilată pentru ajutor menaj”

De vânzare: „Volieră (colivie) mare comandă, pui papagali (peruși), mașină cusut, șifonier 3 uși comandă”; „Îmbrăcăminte deosebită, metraje, frigider Zill, radio Eroica, plapumă, diverse casnice”; „Mașină de cusut electrică Nicoleta, palton stofă lână, bărbătesc măsura 48, nou, linguaphon engleză cu casete, dulapuri bucătărie”; „Faianță, aracet, canapea extensibilă, butelie 11 l. Cumpăr apartament două camere, central”; „Cameră studio, birou mare nuc, șase scaune tapițate, bibliotecă Dana 4 corpuri cu anexă”; „Pui de câine lup Alsacian și hăinuțe copii 1-3 ani deosebite”;

Se cumpără: „Mașină electrică de găurit mică, galerie 4 m, radiocasetofon eventual casetofon Electronica 302, indiferent starea”; „Casă minim patru camere, singur curte, central, ofer în schimb trei camere conf.1 sporit, chirie, storcător fructe cu aruncare resturi, fier călcat fără fir, televizor color marcă consacrată diagonală mare, nou”; „Dispozitiv tăiat rame pentru tablouri”

În Rotonda Ateneului Român, Laureați ai Festivalului național Cântarea României: Virgil Frâncu (flaut); Dana Nigrim (pian). La Teatrul de Operetă este reprezentație cu Maratonul melodiilor. Teatrul Nottara, sala Studio, invită publicul la spectacolul Treptele biruinței noastre. Teatrul Mic continuă seria de reprezentații cu spectacolul de sunet și lumină Cântăm România de azi care are loc în Grădina Cișmigiu, Rotonda Scriitorilor. La Teatrul Giulești (sala Majestic), Iarna când au murit cangurii. Teatrul satiric-muzical Constantin Tănase prezintă, la Grădina Boema, Bună seara, Boema! Ansamblul artistic Rapsodia Română are în program Meridiane folclorice.

La cinematografe rulează Cale liberă; Flori de gheață; Evadarea; Uimitoarele aventuri ale mușchetarilor; Serata; Martori dispăruți; Maria și marea; Păstrează-mă doar pentru tine; O zi la București; Ciclul de filme: Filmul românesc – cronică vie a marilor prefaceri înfăptuite în anii Revoluției și construcției socialiste – cu poporul, pentru popor; Noi cei din linia întâi; Nava lui Yang, Porțile albastre ale orașului; Felix și „lupul”; Columna; Cantemir.

La televizor programul începe la 19.00 cu Telejurnalul. În întâmpinarea marii noastre sărbători naționale. La 19.25, Columnele demnității românești. 23 August 1944-23 August 1989. Mândria patriotică față de mărețele realizări obținute de poporul român în anii socialismului. Documentar. La 19.45, România – Ceaușescu – Pace. O politică externă activă, dinamică și realistă de soluționare, în consens cu interesele tuturor popoarelor, a problemelor internaționale. La 20.05, Proiectul Programului-Directivă al Congresului al XIV-lea al PCR – însuflețitor program de ascensiune a României. La 20.25, Copiii cântă patria și partidul. Program literar-muzical-coregrafic. La 20.45, Școala în anul 45 al libertății noastre. 23 August 1944- 23 August 1989. Biografia revoluționară a școlii în biografia țării. La 21.05, Univers, materie, viață. Emisiune de educație materialist-științifică. Din tainele pădurii. La 21.35 Bijuterii muzicale. La 21.50, Telejurnal. Programul se închide la ora 22.00

Facebook Forum

Multimedia

5 lucruri despre Auschwitz
Așteptați
Embed

Nici o sursă media

0:00 0:01:58 0:00
Mai mult
19.12.89 - Actualitatea românească: Ediție specială (II)
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:39:57 0:00
1989
Latest episode
19.12.89 - Actualitatea românească: Ediție specială (II)
1989
XS
SM
MD
LG