Linkuri accesibilitate

Buletin de știri 2 decembrie 1989


Gheorghe Gheorghiu Dej, P.Groza, Gh. Tătărescu la Legaţia Sovietică, cu prilejul reunirii Nordului Transilvaniei cu România (11 martie 1945) Sursa: Fototeca online a comunismului românesc; cota:02/1945(98/1945)(97/1945)

Sâmbătă 2 decembrie 1989

Vreme în continuă încălzire. Cer variabil, cu înnorări accentuate în nord, centru și est. Acolo cad precipitații sub formă de ploaie, lapoviță și ninsoare. În rest, precipitații izolate. Minimele termice cuprinse între -10 și zero grade, izolat mai coborâte în depresiuni. Mai ridicate cu două trei grade în est. Maximele termice se situează între -3 și +7 grade, mai ridicate în zonele deluroase, până la 10-12 grade. Condiții de polei pe alocuri, mai ales în est și sud-est.

Mai sunt 20 de zile până pe 21 decembrie. Direcția de informații externe îl informează pe Nicolae Ceaușescu în legătură cu aprecierile președintelui George Bush la adresa României. Acesta ar fi spus că vrea să vadă că și această țară se mișcă într-o direcție. „Am trimis în România un nou ambasador, Allan Green(...) L-am trimis în România pentru că este un om ferm și intransigent, ce cunoaște bine părerile mele despre democrație și libertate.” Acesta, plecat pe 29 noiembrie în România, urma să prezinte în fața președintelui Ceaușescu punctul de vedere american: „În orice caz, vom încerca, dar va fi foarte greu.” (apud Constantin Sava, Constantin Monac, Revoluția română din decembrie 1989..., p. 106) Informat despre tematica discuțiilor de la Malta, Nicolae Ceaușescu îi cere lui Constantin Olteanu șeful secției externe a CC al PCR să-l convoace pe ambasadorul URSS pentru a-i transmite cererea părții române ca Gorbaciov să nu discute despre țările socialiste cu Bush întrucât nu l-a împuternicit nimeni s-o facă.

Nenumărate manifestări dedicate Zilei Unirii, mai toate gravitând în jurul centrelor de creație și cultură socialistă Cântarea României. Acolo s-a desfășurat în Alba Iulia simpozionul: Continuitate, unitate și independență în istoria poporului român. Agerpres informează că s-au prezentat comunicări care au relevat „principalele momente ale istoriei milenare a poporului nostru, subliniindu-se că Marea Unire înfăptuită la 1 Decembrie 1918, adevărată piatră de hotar în dezvoltarea României moderne, este opera maselor populare, constituind încununarea aspirațiilor și luptei multiseculare pentru libertate, unitate și independență națională ale poporului român.” Cu această ocazie au fost prezentate momente din istoria și activitatea PCR. La Muzeul Unirii a fost deschisă expoziția „Noi dovezi arheologice privind continuitatea poporului român în spațiul carpato-danubiano-pontic”. La Biblioteca județeană a fost inaugurată o expoziție de carte social-politică și beletristică „în cadrul căreia, la loc de frunte, se află volume din opera tovarășului Nicolae Ceaușescu.” În municipiul Slatina, la Centrul de creație Cântarea României a avut loc un simpozion cu titlul „Unirea cea mare de la 1 Decembrie 1918 – rezultat al luptei de veacuri a poporului român pentru independență și unitate națională” organizat de Comitetul județean pentru cultură și educație socialistă Olt. După expunere a fost prezentat filmul artistic: „Timp eroic pe plaiuri de legendă”. La Centrul de creație Cântarea României al tineretului a avut loc colocviul Concepția realistă, profund științifică a tovarășului Nicolae Ceaușescu cu privire la istoria poporului român.” La Întreprinderea de țevi a avut loc dezbaterea „Documentele Congresului XIV al PCR privind istoria unică și unitară a poporului român.” Cam pe același ton și pe subiecte înrudite s-a sărbătorit și la centrele de creație și cultură socialistă din Caracal, Corabia, Balș, Drăgănești, Scornicești și Piatra Olt. Mai precis, tema a fost „Ziua cea mare a unirii din 1918. Unitatea și coeziunea întregului popor în jurul partidului, al secretarului său general, tovarășul Nicolae Ceaușescu.” Toate aceste manifestări politico-educative au fost întregite de spectacole de versuri și muzică patriotică, revoluționară. La Fabrica de confecții din Iași s-a prezentat expunerea „Lupta poporului român pentru libertate, independență și unitate națională”. S-au organizat expoziții de carte social-politică la Biblioteca județeană Asachi și cea central universitară Mihai Eminescu La Muzeul Unirii a avut loc concursul „Lupta pentru unitatea națională a României.” În Dolj Complexul muzeal a organizat sub genericul Unitatea națională, permanență a istoriei poporului român, un simpozion dedicat aniversării făuririi statului național unitar român. Agerpres informează că „la deschiderea cursurilor celor aproape 160 universități cultural-științifice existente în mediul rural din județ au fost prezentate expuneri despre semnificația zilei de 1 Decembrie în istoria României. Peste tot în județ au fost prezentate spectacole de poezie patriotică intitulate „E scris pe tricolor unire”, spectacolul omagial „O țară, un partid, un popor” și montajul literar-muzical „Unirea cea mare.”

Uniunea Scriitorilor din RSR îi scrie lui Ceaușescu să-l firitisească pentru realegerea în postul de secretar general și pentru reușita „istoricului” Congres XIV. Scriitorii îi spune că „marele și luminosul dumneavoastră exemplu de strălucit militant patriot, ctitor al României moderne și eminentă personalitate a lumii contemporane, constituie cea mai sigură chezășie a împlinirii tuturor proiectelor de viitor spre mai binele întregului nostru popor.” Creatorii sunt bucuroși de laudele formulate în Raport „în legătură cu împlinirile literaturii și artei în ultimii ani” și cu rolul jucat de acestea în activitatea de cultură și educație, reținând, de asemenea, și îndatoririle care le revin „pentru a face din scrisul nostru un mijloc și mai eficient de formare și dezvoltare a conștiinței socialiste a oamenilor muncii.” Ei promit că se vor strădui să scrie și pe mai departe opere valoroase „demne de marile împliniri din toate domeniile de activitate” ale Epocii Ceaușescu „cea mai luminoasă pagină din istoria milenară a patriei.” O vor face trăgând cu ochiul către „marile transformări revoluționare” prin care au trecut țara și locuitorii ei pentru a depune „mărturie cinstită și durabilă despre acest timp eroic, timp al împlinirilor și al încrederii în ziua de mâine, în egală măsură.” Se angajează solemn să traducă în viață „în mod neabătut toate sarcinile ce decurg din documentele” de la Congres. Virgil Dumitrescu pune în versuri acest angajament: „De vorbă deci cu țara, față-n față/ spre a-i spori comorile de vis/ în fiecare clipă de viață/ pe tricolor mereu cum ne e scris// O altă grijă nu e mai aleasă/ca a rosti-n răstimpuri iar și iară:/ nicicând n-a fost o toamnă mai frumoasă!/ nicicând o mai ferice primăvară.” Îl secondează cu brio Teofil Bălaj care scrie despre Ales care își invită „Ca într-o casă mare, de gospodar cinstit/ (...) La sărbătoarea-n care cuvântul lui renaște/ Prin faptele în care mereu vom recunoaște/ Aceste vremi făcute să fie norocoase/ De-Alesul demnității și unității noastre.” Iar versurile lui Ioan Vergu Dumitrescu capătă tonuri patetic-isterice: Stau în Piața Victoriei în mijlocul toamnei/ Vreau să fiu primul în Sala Palatului/ Vreau să fiu primul în Marele Forum/ Orașul e numai steaguri arborând sărbătoarea țării// (...) Suntem la Congresul Partidului Comunist Român/ Suntem emoționați și fericiți. Țara întreagă/ E-n Sala Palatului./ Pentru noi, comuniștii, cuvântul partidului/ E lumina stelei polare. E rațiunea noastră de-a fi” etc.etc. Pentru a vedea unde duce iubirea de partid, să vedem cum se încheie multe prea-lungul poem: „Sala Palatului e-o țară întreagă de-acuma/ Inima ei e-n fiecare dintre noi Soarele e bun./Razele sale ne-au pătruns adânc în suflet./ Am fost emoționați. Am fost acolo cu istoria./ E x i s t ă m. ” Iar poetul Aurel Rău, redactor șef la Steaua și delegat la Congres își ia în numele scriitorilor un angajament de suflet: „Plecând de la Congres la locurile noastre de muncă și creație, cu hotărârea de a îndeplini exemplar hotărârile Congresului, semnăm fiecare un decis angajament. Trebuie să fim convinși că, răspunzând imperativelor prezentului, operele artistice pe care le așteaptă contemporanii noștri vor fi la înălțime dacă își vor păstra privirile în adânc și vor străluci cât mai întins (sic!).” Silviu Stănculescu scrie și el: „creația artistică este privită ca o angajare profundă în realitate. Întreg sistemul de valori al culturii socialiste se fortifică prin valorificarea zestrei culturale a poporului nostru.” Și adaugă că sarcina creatorilor de artă „se înscrie pe linia re-valorificării tradiției, a rostirii adevărurilor istorice asupra trecutului” căci „realitățile actuale ale României socialiste își cer o vibrantă reflectare, pe măsura epocii.”

Direcția Generală Comercială a Capitalei a organizat „pentru a prezenta cât mai atrăgător diferitele categorii de mărfuri aflate la dispoziția cumpărătorilor” un concurs de vitrine. A fost un concurs la care s-au înscris 160 de vitrinieri-decoratori din 24 de județe ale țării dar și din întreprinderile comerciale din București. A fost un succes: vitrinele nu au fost doar o modalitate de informare complexă a cumpărătorilor „ci și o eficientă modalitate de înfrumusețare a străzii.” S-a organizat o comisie de specialiști în vitrine care a analizat vitrină de vitrină stabilind clasamentul care a atribuit marele premiu colectivului de la ICL Universal care a avut succes deplin cu vitrinele de la Magazinul Tineretului. ICS Comaliment a primit un premiu special pentru vitrinele aranjate artistic la magazinul Unic. Premiile pentru mesaj publicitar și cel pentru valoare decorativă a revenit reprezentanților din Bihor și Sălaj care s-au ocupat de vitrinele de la magazinele Adonis și Adam. Pentru comerțul alimentar cei mai buni au fost cei de la ICL Alimentare 4. La metalocasnice, locul întâi a fost câștigat de reprezentanții județului Cluj, pentru vitrinele de la magazinul Cristal-porțelan din Bd. 1848. La textile-încălțăminte primul loc a revenit ICS Bucur-Obor pentru vitrinele magazinului Titan. Au mai fost atribuite zeci de alte premii pentru inventivitate, ingeniozitate, fantezie – pentru că trebuia să ai destulă pentru a pavoaza vitrinele unor magazine altminteri goale. Acțiunea de înfrumusețare a vitrinelor a continuat iar tema vitrinierilor a fost Luna cadourilor.

De vânzare: „Mobilă deosebită lemn masiv, sufragerie furnir trandafir, sticlă cristal, dormitor pat mijloc furnir stejar, sculpturi lemn”; „Garoafe Chabaud – răsad din sămânță selecționată și crizanteme butași înrădăcinați, soiuri deosebite, autorizat”. „Servantă florentină, ladă zestre sculptată, măsuță sculptată, televizor Lux, smoking, fulgi, ușă, antenă, parchet”; „Cojoc 3/4 damă 42 și 48 – design deosebit, cojoc bărbătesc 52, căciulă astrahan, palton, șubă lungă îmblănită – toate noi”; „Căciuli astrahan negre, brumării, căptușite blană, tensiometru, genți manuale bărbați, piele, coșulețe pline artizanat, casete casetofon sigilate”; „Butelie, semicursieră Pegas, roți și bară spate Renault 16, skiuri Național, mașină gătit Vesta, centrifugă Inox”; „Lada 1200, minicalculator programabil Ti 58, aparat ras electric, costum bărbătesc 48, haină piele”; „Parbriz, vibrochen, stop spate pentru BMW 1800, mașină tricotat Singer 600 memo II, nouă cu 1000 ace rezervă. Cumpăr televizor color”

Se cumpără: „Urgent calorifer electric sau sobă teracotă reșou mare, aerotermă, toate electrice. Haină piele neagră 54/III, bărbătească nouă (confecționată Tg. Mureș- Timișoara), șifonier două uși, televizor Diamant vechi, integrate (exclus lămpi) fără tub. Vând avantajos aspirator Ideal, lustre, costum bărbătesc, diverse obiecte”; „Televizor color, Player, calorifer electric. Vând convenabil palton lână, costum ocazie”; „Ford Mustang, televizor color cau motor Diesel Volkswagen Golf sau autoturism tip sport cu posibilități transformare Diesel”; „Calorifer electric și televizor color”

La televizor programul începe la ora 13.00 cu Telex. Apoi, la 13.05, La sfârșit de săptămână. La 14.45, Săptămâna politică. Programul se închide la 15.00 și se redeschide la 19.00 cu Telejurnal. Înfăptuim hotărârile marelui forum al comuniștilor români! La 19.20, E scris pe tricolor unire. Versuri patriotice, revoluționare. La 19.30, Teleenciclopedia. La 20.00 Baladă pentru acest pământ. Spectacol folcloric. La 20.50, Film artistic „Și asta va trece.” Producție a studiourilor iugoslave. Premieră TV. La 22.20 Telejurnal. Programul se închide la ora 22.30.

Facebook Forum

Multimedia

5 lucruri despre Auschwitz
Așteptați
Embed

Nici o sursă media

0:00 0:01:58 0:00
Mai mult
19.12.89 - Actualitatea românească: Ediție specială (II)
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:39:57 0:00
1989
Latest episode
19.12.89 - Actualitatea românească: Ediție specială (II)
1989
XS
SM
MD
LG