Sâmbătă 2 septembrie 1989

Soarele răsare la ora 6. 39 și apune la ora 19.51. Vreme în curs de încălzire. Cer variabil cu înnorări accentuate în nord și centru unde va ploua sub formă de averse. Temperaturile se vor situa între 16 și 25 de grade iar minimele se vor încadra între 6 și 18 de grade.

Abia începută luna septembrie, abia trecut entuziasmul zilei de 23 August, Noua revoluție agrară îi trage pe oameni de mânecă pe ogoare. Comanda partidului: „volumul mare de muncă pe ogoare pentru grăbirea culesului și semănatului obligă la mobilizarea tuturor locuitorilor satelor” anunță România liberă care avertizează asupra restanțelor la culesul florii-soarelui și la recoltarea porumbului care începuse doar în zece județe. Pe scurt, e nevoie de toate forțele satului, eventual ale armatei, din întreprinderi sau instituții de educație pentru a încheia anul agricol și a-l pregăti pe următorul. Panica abia ascunsă de tonul imperativ al ziarului o ascunde pe cea a activiștilor de la județeana de partid pentru că cifrele de plan erau de multe ori aberante și nu puteau fi realizate decât prin trucuri contabile.S-a organizat o expoziție republicană a creației tehnico-științifice, literar artistice de artă populară și artă plastică cu ocazia celei de-a VII-a ediții a Festivalului național Cântarea României. E o expoziție dedicată zilei de 23 August și a fost inaugurată, cum altfel? de cuplul Nicolae și Elena Ceaușescu. Expoziția, se spune în reportajul din România liberă, este „încununarea firească a activității desfășurate timp de doi ani sub egida atotcuprinzătoare a acestei uriașe mișcări de masă, prilejul cel mai potrivit de a înfățișa rezultatele sale, prin excelență reprezentative.” La intrarea în expoziția de la Muzeul de artă al Republicii te întâmpinau panouri cu citate mobilizatoare de opera lui Ceaușescu. La loc de cinste „magistrala caracterizare”: „Festivalul național Cântarea României demonstrează cu putere forța și energia creatoare, talentul inestimabil al minunatului nostru popor.” În prima parte a expoziției aflată în Rotonda Sălii mici a Palatului se află panouri fotografice, machete, tablouri sinoptice reprezentând „prin bogăția materialului documentar informatic (...) un prestigios atlas istoric, geografic, economic” din august 1944 până în prezent. „Pot fi urmărite astfel cele mai importante transformări petrecute în viața politică, economică și socială a patriei, marile succese obținute de poporul nostru, strâns unit în jurul partidului, al secretarului său general,(...) în opera de edificare a noii Românii.” O altă zonă consistentă a expoziției este cea dedicată fecundității politico-economice a lui Ceaușescu, unde sunt cuprinse operele lui, „lucrări apărute în țară și peste hotare (...) contribuție de cea mai mare însemnătate la dezvoltarea creatoare a gândirii și practicii revoluționare contemporane, la îmbogățirea cunoașterii universale...” Nu pot lipsi lucrările și tratatele științifice „din domeniul chimiei macromoleculare” ale Elenei Ceaușescu, „opere care înscriu un aport de seamă în creșterea prestigiului științei românești.” Tot în sălile expoziției se află și lucrări reprezentând creația științifică și tehnică a participanților la festival „reprezentată în principal prin rezultatele obținute în organizarea, modernizarea și dezvoltarea producției, în soluționarea unor probleme de bază din diferitele ramuri și sectoare ale economiei naționale”, producție și creația a celor aproape trei milioane de oameni ai muncii din întreprinderi, unități agricole, de cercetare și proiectare, elevi și studenți „antrenați în mișcarea de creație științifică și tehnică de masă.” Sunt prezente și lucrări care demonstrează „activitatea de creație din școli și facultăți” datorate, desigur, sprijinului „remarcabil de care a beneficiat și beneficiază activitatea de creație științifică și tehnica de masă” din partea Elenei Ceaușescu „eminent om politic, savant de largă recunoaștere internațională.” În fine, în ceea ce privește creația artistică propriu-zisă, expoziția nu duce lipsă, mai ales grație consistentului segment de artă populară, obiectele expuse dovedind „vitalitatea acesteia, faptul că ea a constituit și constituie (...) un fenomen viu în continuă dezvoltare și înnoire”. Au fost expuse obiecte ceramice, din lemn, haine, ornamente creații ale unor artiști dar și ale unor unități ale cooperației meșteșugărești și ale unor unități din industria de profil. Dacă la prima ediție a Festivalului activau 2227 cercuri de artă populară cu puțin peste 35 de membri la această ultimă ediție activau 7658 de cercuri cu aproape 130 de mii de participanți. O altă secțiune a expoziției este dedicată creației literare și artistice, activității editoriale, presei și radioteleviziunii „contribuției lor la înflorirea spiritualității noastre socialiste, la educarea și formarea omului nou, cu o conștiință înaintată, cu un larg orizont de cunoaștere.” Dar nu erau doar producții ale prezentului. Expoziția a juxtapus aceste obiecte cu altele din vechime (unele de mii de ani) pentru a demonstra (marota lui Ceaușescu) continuitate, dăinuirea, prosperitatea culturală „pe aceste meleaguri” unde a ființat „o cultură înfloritoare, că ea a continuat să se dezvoltate necontenit cunoscând astăzi un moment de strălucitor apogeu.” Vasele de la Cucuteni din mileniul IV î.Hr., plăcuțe gravate de aur din secolul II d. Hr., coexistau cu standurile de cărți propagandistice, cu portretele dedicate lui Ceaușescu sau cuplului prezidențial, „emoționante antologii de versuri, proză, reportaje dedicate neobositului ctitor al României moderne, tovarășul Nicolae Ceaușescu, tovarășei Elena Ceaușescu de a cărei îndrumare de înaltă competență beneficiază învățământul, cultura, artele din țara noastră.” Nu puteau lipsit lucrările de artă plastică „cu un profund caracter umanist, revoluționar, inspirate din realitățile prezentului socialist, opere aparținând unor artiști de prestigiu”, și efigiile cuplului prezidențial, patronii artelor și meșteșugurilor comuniste.

Întors de la Festivalul de poezie din Struga, în Republica socialistă federativă a Iugoslaviei, Victor Felea notează în Jurnalul său: „Ieri dimineață m-am întors de la Struga, via București, Cele vreo zece zile petrecute departe de casă m-au scos din monotonia deprinderilor mele, am uitat până și de mine însumi. Readaptarea este anevoioasă. Totul, dar mai cu seamă scrisul, mi se pare ceva depărtat și aproape lipsit de sens.”

La centrele de cultură și creație socialistă Cântarea României ale sindicatelor din mai multe județe (Arad, Bacău, Buzău, Iași etc.) dar și la diverse întreprinderi cum ar fi Progresul – Brăila, Republica – București, Electroputere – Craiova etc.etc. au avut loc diverse mitinguri dedicate Zilei internaționale de acțiune sindicală pentru pace, stabilită prin consens în cadrul Federației Sindicale Mondiale. Au fost prezentate diverse expuneri care înfățișau politica de pace și colaborare a partidului, „inițiativele și demersurile neobosite ale tovarășului Nicolae Ceaușescu” pentru crearea unei lumi fără arme și fără războaie. Situația e gravă și complexă la nivel internațională „ca urmare a existenței uriașelor stocuri de arme nucleare” participanții la adunările festive chemând popoarele lumii, „forțele demcraticve și antirăzboinice să acționeze strâns unite pentru a înlătura definitiv din viața omenirii spectrul unei conflagrații nucleare.”

La Întreprinderea agricolă de stat Valea Călugărească a avut loc o adunare festivă dedicată celor 44 de ani de la proclamarea independenți Republicii Socialiste Vietnam. Au fost de față șefii IAS-ului, politruci de la județ dar și ambasadorul cu suita. Au vorbit despre însemnătatea zilei directorul IAS-ului, Emil Ionescu și Nguyen Trong Lieu, ambasadorul RS Vietnam în România „care au relevat realizările obținute de poporul român și poporul vietnamez în construcția socialismului.” A vorbit și ambasadorul despre importanta relațiilor bilaterale și despre cât de bine ar fi dacă acestea ar fi extinse și întărite. Apoi, în sala de festivități a IAS-ului a fost deschisă o expoziție fotodocumentară „ilustrând aspecte din viața și activitatea poporului vietnamez.”

Mihai Stoian scrie în Informația Bucureștiului o cronică entuziastă la cartea Prin țara dimineților liniștite a lui Alexandru Andrițoiu, o carte „de o remarcabilă prospețime”. Este vorba despre călătoriile extatice făcute de Andrițoiu în Republica Populară Democrată Coreeană. Acolo totul îl cutremură de măreție: zborul peste Himalaya, aeroportul nord-coreean Sunan (care „nu impresionează prin vastitate și enormitate, ci prin ambianță”) Poetul s-a dus pregătit să fie mirat și îndrăgostit. Cronicarul Informației Bucureștiului conchide: „Admirabile pagini. Scrise sub semnul ingenuității care-l prinde de minune pe orice autentic călător (...) Dând liber acces, în pagini, trăirilor proprii, sensibile, autorul ne prilejuiește o inedită călătorie plină de încântare și neprevăzut. Pe scurt, cine vrea să fie zen, citește paginile de călătorie în Coreea de nord scris cu atâta pricepere de unul dintre poeții de curte și de pagina 1 a acelor zile.

La Întreprinderea de construcții navale din Constanța a fost lansat la apă mineralierul Căzănești de 165 de mii tdw, cea de-a treia navă cu această capacitate. Nava are un motor de o putere de douăzeci de mii de cai-putere cu echipamente și instalații moderne de navigat. Nava a fost construită în doar trei luni și 17 zile iar constructorii au trecut deja la asamblarea celei de-a patra nave din serie. Tot în aceste zile a fost lansată la apă de la șantierul naval Mangalia nava prototip Dâmbovița cu o capacitate de o sută de mii tdw. Nava urmează să transporte mărfuri vrac (fosfați, minereuri, ciment etc.) și este prima de acest tip construită în șantierele navale românești. Are 254 m lungime, 40 m lățime și un motor cu o capacitate de 15200 cai-putere cu care poate ajunge la viteză de 13,4 noduri pe oră.

Comitetul Central PCR le scrie liderilor Partidului comunist din Statele Unite pentru a-i felicita cu ocazia împlinirii a 70 de ani de la înființare. „Reafirmăm și cu această ocazie dorința ca raporturile de colaborare și solidaritate dintre PCR și Partidul Comunist din SUA să se dezvoltate continuu, pe baza egalității, autonomiei și neamestecului în treburile interne, a dreptului fiecărui partid de a-și elabora de sine stătător linia politică, ceea ce corespunde interesului reciproc și al conlucrării dintre cele două țări și popoare ale noastre, cauzei unității forțelor antiimperialiste și ale socialismului din întreaga lume.” Telegrama se încheie cu urarea ca Partidul Comunist american să înregistreze noi realizări în activitatea dedicată năzuințelor supreme ale clasei muncitoare, ale poporului american, „triumfului idealurilor păcii, progresului și socialismului.”

Moare Dinu Kivu (Adrian Constantin Kivu 17 noiembrie 1942, Focșani – 31 august 1989), critic de teatru și film în anii 1970 – 1980. A urmat Facultatea de limbă și literatură română, apoi a lucrat la Viața studențească și la Amfiteatru unde a coordonat paginile de teatru și film. A ajuns la Contemporanul de unde a fost îndepărtat după ce Ceaușescu a enunțat Tezele din iulie (1971). A fost căsătorit cu muzicologul Luminița Vartolomeu. A murit din cauza unui cancer pulmonar.

Moare profesorul dr. Docent Florian Mandache, chirurg și profesor (născut la 29 februarie 1912) elev al profesorului Tr. Nastau a fost șef de clinică și de secție la Spitalul Brâncovenesc, a înființat un laborator de chirurgie experimentală cercetând tratamentul șocului traumatic, arteriopatiile cronice obstructive, rolul suprarenalelor în stres etc. A scris lucrări în colaborare sau singur pornind de la aceste cercetări („Șocul”, 1954; „Fiziologia circulației și imunitatea de șoc”, 1966) Specializarea sa de mai târziu a fost chirurgia colo-rectală, a fost printre cei care au finisat metodele de diagnosticarea și predicție evolutivă a cancerului colo-rectal. A scris ulterior un tratat de chirurgie a rectului. După traducere din 1971 în germană a devenit membru al Academiei de Chirurgie din Germania. A fost membru al Societății române de chirurgie, al Societății internaționale de Chirurgie al Academiei Naționale de Chirurgie din Franța etc.etc.

Moare (pe 30 august) profesorul Costin Murgescu (născut pe 27 octombrie 1919), economist, membru corespondent al Academiei RSR, directorul Institutului de Economie Mondială din București. Soț al criticului de film Ecaterina Oproiu, cu care a fost, inițial, coleg de redacție la România liberă. A fost printre primii care s-au opus planului Valev care ar fi transformat România într-o zonă agricolă a lagărului sovietic. Ulterior, a fost ambasador al României la Organizația Națiunilor Unite. În cadrul Turneului internațional de box Mănușa litoralului au fost desemnați finaliștii. În limitele categoriei mijlocie mică s-a calificat prin victorie înainte de limită, Rudel Obreja. La categoria muscă, și el calificat prin KO, Nicolae Aliuță. Apoi, la categoria ușoară Vasile Morovan a câștigat și el în semifinale cu KO și merge în runda finală.

La Setubal are loc un meci amical de fotbal Portugalia-România încheiat cu scos alb (0-0). Echipele se pregătesc pentru meciurile din toamnă din preliminariile Campionatului mondial.

Se fac angajări: Centrul de creație și cultură socialistă Cântarea României din sectorul 5 al Bucureștiului anunță deschiderea urgentă a următoarelor cursuri tehnico-aplicative intensive (durata între două și trei luni): dactilografie-secretariat; stenografie; contabilitate; desen tehnic; proiectare; depanare radio – tv; îngrijirea feței, a părului și a mâinilor; estetică vestimentară (femei și bărbați) „Stațiunea Cercetări Tutun încadrează economist prin transfer conform legii”; „Căutăm bună gospodină ajutor menaj, două ori săptămână, după amiaza, Piața Iancului.”

De vânzare: „Pianină excelentă, placă de bronz, corzi încrucișate, mecanică engleză”, „Vioară de maestru, amplificator mono cu boxe, radio 8 lungimi”; „Aragaz, piese disparate mobilă, lustră bronz, ceas cuc, haină blană vulpe roșcată”; „Congelator 120 ltr., casete video și audio sigilate, sistem electronic antifurt auto”; „Bibliotecă, canapea neextensibilă, fotolii, masă stejar masiv”; „Proteză cap femur tip Miller, butelie 5 litri. Cumpăr video”; „Darac lână, 80 cm, lat, motor monofazic și motoretă Supr Carpați folosită”; „Sufragerie Chipendalle completă, mobilată curbată furnir paltin interior, furnir nuc exterior. Aștept și provincia. Stofă rochi carouri, pantofi 34”; „Serviciu masă, samovar, aragaz turist, diverse, lăzi, mese”; „Sufragerie stil, blue jeans 46-48, haină piele 46, damă, serviciu masă, vază metal”; „Elegante: pat cu două fotolii, garnitură hol, comodă Chipendale, comodă stil mică, birou, măsuțe, covoare, oglinzi, îmbrăcăminte, serviciu masă”; „Telecolor 4106, Vef 206, mașină cusut Sanda, mașină cusut marochinărie, mixer bucătărie, șifonier două uși, sufragerie Gilda, pat și țarc copil, pistol vopsit, husă originală Volkswagen, cuier fier forjat.”

La Teatrul Național se joacă, în Sala Mare, Nu se știe niciodată. În Sala Atelier a aceluiași teatru, Ultimul set. La Teatrul Mic se joacă Pluralul englezesc iar la Teatrul Nottara, Cuibul. La Giulești, Sala Majestic, Arta conversației. La Teatrul Boema, Grădina de vară Boema, Bună seara, Boema! Iar Ansamblul Artistic Rapsodia Română are în program Meridiane folclorice.

La televizor, programul începe la ora 13 cu emisiunea Telex. Continuă la 13,05 cu La sfârșit de săptămână. La 14.45, emisiunea Săptămâna politică. Programul se închide la ora 15.00 și este reluat la ora 19 cu Telejurnal. La 19.25, Sub tricolor, sub roșu steag. Versuri patriotice, revoluționare. La ora 19.40, Teleenciclopedia. La 20.10 Concursul de interpretare de muzică ușoară românească – Mama 89. Selecțiuni. Apoi la ora 20.55, Film artistic. Raliul. Producție a Casei de filme trei. Scenariul: Melania Chiriacescu – Constantiniu. Regia: Mircea Drăgan. La 22.20 Telejurnal. Programul se închide la ora 22.30.