Linkuri accesibilitate

Buletin de știri 20 noiembrie 1989


20 noiembrie 1989

Ziua cea mare a venit. Ziua Congresului XIV care a umplut practic dacă nu sufletele, atunci viețile de zi cu zi ale tuturor: lui i-au fost dedicate productivitatea, obiectivtele, perspectivele, eforturile ultimei jumătăți de an. În agenda lui Ceaușescu scria cumva laconic: Deschiderea lucrărilor Congresului al XIV-lea al Partidului Comunist Român (Sala Palatului) 9.00-15.40; Continuarea lucrărilor Congresului al XIV-lea al Partidului Comunist Român (Sala Palatului) 17.50-19.55); Primirea șefilor delegațiilor participante la Congresul al XIV-lea al PCR (la Consiliul de stat) 17.30-17.50. I-a primit în audiență sau i-a convocat pe Curticeanu de două ori, pe Ion Coman, pe C. Olteanu, C. Mitea și Eugen Florescu (în legătură cu interviurile care au apărut toate aceste zile în paginile ziarelor). Elena Ceaușescu l-a vizitat de două ori: dimineața și înainte de runda a doua a Congresului. Masa+odihna între 15.45 și 16.45. Agenda Elenei Ceaușescu este chiar mai succintă: Deschiderea lucrărilor Congresului XIV al PCR 9.00-16.50.


Era un congres pregătit în amănunt și, din punct de vedere organizatoric, este o mică operă de artă. Încă de la începutul lui iulie, adică după Plenara CC unde se anunțase și decizia de realegere a lui Ceaușescu ca secretar-general, se stabiliseră sarcinile, comisiile însărcinate cu organizarea și planul de măsuri (făcut și refăcut de câteva ori). Conform acestui plan s-a stabilit că întreaga activitate politico-organizatorică „îndreptată spre studierea, dezbaterea și însușirea de către comuniști, de către întregul nostru partid și popor a proiectelor de documente pentru Congresul partidului, a ideilor și orientărilor de inestimabilă însemnătate teoretică și practică cuprinse în magistrala cuvântare a tov. Ceaușescu (...) la Plenara CC din iunie etc.etc.” și urmează un complex program de intoxicare în masă cu ajutorul presei scrise, al televiziunii, radioului și propagandiștilor.


La Sala Palatului s-au strâns 3326 de delegați, 927 de invitați, 250 de diplomați și gazetari. În total 4500 de oameni. Au fost necesare 100 de topuri de hârtie pentru multiplicat, alte cincizeci de hârtie de scris, plus încă 50 de topuri pentru decrete și hotărâri; două mii patru sute de mape de diverse modele; 300 de bloc-notesuri pentru diverșii secretari, stenografi și băgători de seamă de acolo; 6500 de plicuri de diferite mărimi, 75 de cutii de indigo; 200 de panglici pentru mașina de scris; 5 kg de cleme nichelate mici, 25 de kg de hârtier de ambalaj și multe altele, după cum sună într-o notă de la Cancelarie semnată de Gheorghe Iamandi.

„Succes deplin lucrărilor Congresului al XIV-lea al Partidului Comunist Român!” „Un forum pentru viitor”, titrează Informația. „Trăiască unitatea de neclintit a poporului în jurul partidului, al secretarului său general, tovarășul Nicolae Ceaușescu!”; „Succes deplin celui de-al XIV-lea Congres al partidului, spre gloria și măreția României socialiste!”, scrie în Scânteia alături de un portret învăpăiat al lui Ceaușescu. „Congresul marilor victorii socialiste titrează roșu” pe prima pagină România liberă. Prin discutarea documentelor care circulaseră deja prin tot sistemul sangvin al partidului din iunie, de la organizația de bază până la organizațiile de județ, Congresul „va deschide noi perspective însuflețitoare înaintării patriei pe drumul făuririi societății socialiste multilateral dezvoltate și al comunismului.” În cadrul dezbaterilor se înregistrase un impresionant „consens național reprezentativ în cel mai înalt grad, un germ și puternic DA pentru politica profund științifică a partidului de edificarea a socialismului și comunismului pe pământul patriei.” În fine se spune și că toate organizațiile și-au anunțat într-un glas sprijinul pentru reînvestirea în fruntea partidului a lui Ceaușescu – „eminent militant comunist și patriot înflăcărat, ilustru gânditor revoluționar, (...) genial făuritor al noului destin al țării și al celei mai luminoase epoci din istoria patriei etcetcetc” această decizie fiind garanția edificării cu succes a societății socialiste multilateral dezvoltate.

Ca de obicei, Viorel Cozma marchează momentul cu versuri profund simțite: „Al XIV-lea Congres este lumina/Ce visurilor noastre dă temei,/ Prin tot ce hotărăște el înseamnă/ Drum larg deschis către mileniul trei.// (...) În frunte, reales de-ntreg poporul/ Este chezaș spre marile victorii/ Eroul NICOLAE CEAUȘESCU/ Din Epoca de Aur și de glorii.” E însoțit de siamezul lui poetic, Ion Segărceanu care rimează: Te regăsesc mereu, o scumpă Țară,/ În tot ce-nseamnă chipu-ți mândru, viu,/ Ca într-un basm știut pe dinafară/ Transmis, în dulce grai, din tată-n fiu.//(...) Te regăsesc cu dor și demnitate/ În cutezări, izbânzi fără de număr,/ În oamenii cu frunțile-nstelate/ Ce-ți poartă, dârz, istoria pe umăr.// Te regăsesc cu-ardoare, mai ales,/ În patosul acesta-nălțător/Adus de al partidului Congres/ De-al nostru brav, slăvit Conducător...” Reia cu nerușinare, aproape aceleași versuri și în Informația: „Suntem popor de faptă, de vis și țel sublim,/Partidul ne e far, îndemn cutezător./ Ne este călăuză în tot ce împlinim/ Al patriei iubit și dârz Conducător.” În România literară se produce Al. Jebeleanu cu un sonet îndelung meșteșugit care spune, în ultimele terține: Dăruitori și tineri l-am urmat/ Ne-au însoțit victorii pas cu pas/ Slăvind Conducătorul într-un glas.// Crescuți în socialism, uniți în gând,/ Partidul din tăria lui ne-a dat/ Să fim, biruitori, în primul rând!” Sonetul este încadrat într-un lung articol (Argumentele devotamentului) semnat de Nicolae Dragoș. Este un delir verbal despre Expunerea la Plenara din octombrie, datorie, muncă, socialism științific, programe de edificare economică, socială și politică. Ubicuu, Nicolae Dragoș își reproduce și el profundele emoții în Scânteia: „Ne e, în drumul spre victorii, Partidul marele strateg/ Și Nicolae Ceaușescu ne e cârmaci, simbol suprem,/ Prin El se-nfățișează lumii cu cinste un popor întreg/ Voința noastră unanimă-i mereu în frunte să-l avem.” Și încheie ca într-o țipuritură de nuntă: „Partidul Comunist trăiască! Trăiască veșnic România!/ Cât Patria, în fruntea ei, Eroul țării să trăiască!” Iar Ion Crânguleanu își încheie versificația: Epoca Ceaușescu în aur toarnă vrerea/ De-a făuri și dăinui rodind;/ În muncă, în partid, în Ceaușescu ni-e puterea/ Ce face să-nflorească al patriei pământ.” Îi scriu lui Ceaușescu diverși muncitori, țărani și profesori universitari lăudându-i viziunea, premoniția, obiectivele, indicațiile, tezele și antitezele. Primarii comunelor unde aterizase cu elicopterul să facă vizite de lucru, șefii de CAP și întreprinderi agricole de stat, politruci de mâna a doua care se inspiră din documentele primite de la secția de propagandă să-și conceapă scrisorile.

Și în această zi e un interviu: vor tot fi. Deși candida de unul singur, conform regulilor democrației populare, își făcea campanie cât zece. În această zi, interviul este pentru ziarul Kuweit Times. Cei care l-au intervievat erau proprietarul editor al ziarului Yousuf Saleh Alyan și directorul general al ziarului, Ibrahim Shammas. Subiectul, ca și în cazul celorlalte interviuri din aceste zile: realizările de dinainte de Congres și obiectivele pe viitor. Apoi îl întreabă dacă va candida și pentru funcția de președinte al țării iar Ceaușescu face pe modestul. Alegerile pentru președinte au loc anul viitor în primăvară dar hotărârea va fi luată de Comitetul Central al partidului și FDUS. (În ceea ce privește data alegerilor prezidențiale, nu a greșit de fel). Apoi e întrebat de plata datoriei externe și cum se descurcă fără să împrumute bani din străinătate și Ceaușescu reia placa cu fondul de acumulare în care ar fi strâns ban lângă ban să facă investiții de 3000 de miliarde de lei (față de ultimul interviu a adăugat încă o mie de miliarde). Nu recomandă calea României nimănui, pentru că e grea. Mai bine să se reeșaloneze datoriile pe termen lung. „România a putut plăti pentru că a dezvoltat o economie la nivel înalt și a putut dispune de aceste posibilități.” Pe scurt, e nevoie de o nouă ordine economică mondială „iar aceasta impune solidaritatea și unirea țărilor în curs de dezvoltare pentru a se ajunge la obținerea unor relații internaționale noi.” Le spune că emirul Kuweitul avea deja făcută invitația să vină în România să-și îmbogățească experiența de la sursă, adică să afle și el cum și-ar putea plăti datoriile. Îl întreabă și de schimbările din țările socialiste, Ceaușescu o dă pe grava situație internațională, pe testele nucleare făcute de țările NATO. Mai sunt și alte probleme. De pildă, zecile de milioane de americani care trăiesc sub limita de jos a sărăciei, analfabetismul, criminalitatea și drogurile. Toate fac ravagii în țările capitaliste. Sărăcie în țări care cheltuiesc 1200 de miliarde de dolari anual pentru înarmare! Se indignează Ceaușescu. Ei bine, acesta e cadrul în care trebuie să privim problemele din țările socialiste. Deși acestea au înregistrat rezultate notabile, criza generală a făcut să apară unele probleme și greutăți. Nu e vorbă că s-au și făcut ceva greșeli. „Deci, greutățile nu sunt determinate de prea mult socialism, ci de neaplicarea corespunzătoare a principiilor socialiste, de încălcarea unora din aceste principii.” Spune că nu există un model unic dar, pe de altă parte, „trebuie să veghem la aplicarea fermă a principiilor socialiste de organizare a societății” Adică: proprietatea poporului asupra mijloacelor de producție și proprietatea cooperatistă. Să se distribuie echitabil produsul național, în funcție de muncă și activitatea, „în spiritul dreptății și echității sociale.” Și, mai presus de orice, nu se poate admite exploatarea omului de către om! „Este greu să vorbim de socialism acceptând inegalitățile sociale.” Ceaușescu spune că are încredere în socialism: acesta e visul de aur al omenirii și într-acolo se îndreaptă istoria. „Mai devreme sau mai târziu, omenirea va trebui să meargă spre o lume fără asupritori, de niciun fel, spre o lume a muncii libere și egale, între toți oamenii etc. etc.” În fine îl mai întreabă una-alta despre probleme Orientului Apropiat, Ceaușescu dă răspunsurile acelea cu pacea, cooperarea, conferința internațională, extinderea și dezvoltarea relațiilor. Apoi încheie adresând poporului prieten al Kuweitului cele mai bune urări de progres în dezvoltarea economico-socială, de independență, de bunăstare etc.

Pe ultima sută de metri au loc spectacole și concerte în avanpremiera Congresului. Agerpres informează că la Ateneul Român s-a desfășurat duminică 19 noiembrie, concertul vocal-simfonic „Sub steagul gloriosului partid” organizat de Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din RSR, Comitetul de Cultură și Educație Socialistă al municipiului București și Inspectoratul general al muzicilor militare. Au fost prezentate lucrări de muzică patriotică și revoluționară care „s-au constituit într-un fierbinte omagiu adus eroicului nostru partid comunist, secretarului său general, tov. Nicolae Ceaușescu, cel mai iubit fiu al națiunii, Eroul între eroii neamului, ctitorul României socialiste moderne etc.etc. La Casa Armatei din Tg Mureș a fost deschisă o expoziție de carte politică prezentând în primul rând opera lui Ceaușescu și a Elenei Ceaușescu. La Teatrul popular din Călărași a avut loc spectacolul „Ani de împliniri, ani de lumină”, cu participarea unor formații laureat ale Festivalului național Cântarea României. La Clubul tineretului din Oltenița a fost prezentat montajul literar-muzical „Înaltă recunoștință ctitorului României socialiste, tovarășul Nicolae Ceaușescu”. Au mai fost organizate spectacole numite „Trăim decenii de împliniri mărețe”; „Cu inima vibrând, cinstim patria și partidul”; ”Se-naltă țara pe trepte de lumină” în școlile din Budești, Plătărești, Luica, Mitreni, Vasilați, în centrele de creație și cultură socialistă din Ulmu, Dor Mărunt, Fundulea, Dragalina.

Facebook Forum

19.12.89 - Actualitatea românească: Ediție specială (II)
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:39:57 0:00
1989
Latest episode
19.12.89 - Actualitatea românească: Ediție specială (II)
1989
1989

Subscribe

Abonează-te
XS
SM
MD
LG