Duminică 23 iulie 1989

Vremea relativ caldă. Înnorări pe alocuri, mai ales în nord, nord-est. Vântul bate slab până la moderat. Pe alocuri, în nord-est, ploaie (sau burniță). Temperaturi maxime între 30 de grade în sud și 22 în zone intramontane (Brașov, de pildă) și minime între 10 și 17 grade.

„Timp al marilor idealuri revoluționare, timp al marilor împliniri socialiste”; „Democrația muncitoresc-revoluționară, o școală cu luminile aprinse de la al IX-lea Congres”; „Acum 24 de ani, tovarășul Nicolae Ceaușescu a fost ales, în consens cu voința întregului partid și popor, în fruntea partidului,” titrează Scânteia cu litere festive, de-o șchioapă. „Măreție, demnitate, geniu” etc. etc. Și adaugă: „ partidul, țara au ales un mare om politic pentru o epocă mare, pentru un răstimp hotărâtor al existenței națiunii în care urma să se decidă pentru decenii întregi făgașul muncii și vieții acesteia.(...) Încrederea națiunii în marele său ales s-a dovedit o istorică opțiune politică, inaugurând perioada celor mai rodnice înfăptuiri din analele vieții poporului român, înfăptuiri indisolubil legate de gândirea și activitatea tovarășului Nicolae Ceaușescu”. Apoi, infatigabilul Viorel Cozma versifică „De-atunci avem în frunte un fiu al națiunii,/ Eroul Ceaușescu, viteaz Conducător,/ Ce poartă-n suflet țara, partidul și poporul,/ Stegarul de victorii spre falnic viitor.// Acum, la sărbătoarea din inimile noastre,/ Când patria trăiește un ev înfloritor, / Omagiem fierbinte pe cel care conduce/ Destinul României spre comunism în zbor.” Zbor care nu a rămas fără efecte. Unul dintre ele, omul nou. De pildă Ilie Cheșa, președintele CAP Cristești- Mureșeni, din județul Mureș, pe care gazetarii îl găsesc scrutând poetic lanurile de cereale. Gazetarii l-au întrebat dacă există vreo unitate de măsură a celor 24 de ani de la Congres, și ceapistul le-a spus filosofic că aceea este omul, „calitatea lui, viața lui, felul lui de a fi în lume, în primul rând ca muncitor al pământului.” Cerându-i să explice, omul se dă exemplu pe el, spunând că, în ceea ce-l privește, s-a format doar în anii de după Congres. Și CAP-ul lui la fel. An de an a realizat producții „la nivelul exigențelor noii revoluții agrare.” Și Dumitru Țanu, maistru principal la Combinatul de la Galați, simte că a trăit doar după Congresul IX și, mai ales, după ce Nicolae Ceaușescu, „oaspete drag”, a tăiat panglica la primul obiectiv de pe platforma combinatului. „N-am să uit niciodată ziua aceea” spune maistrul adăugând că toți sunt fericiți că Ceaușescu va fi reales, pentru că „alături de întregul popor, siderurgiștii gălățeni, toți oamenii muncii din județ sunt beneficiarii direcți ai marilor împliniri din anii Epocii de aur și se angajează să facă totul pentru ca șirul victoriilor socialiste să continue mai rodnic în viitor sub conducerea marelui Erou al națiunii noastre, ctitorul de țară nouă” etc.etc. Așadar, o altă definiție a omului nou: omul creat după Congresul IX, a cărui memorie nu trece în trecut dincolo de alegerea lui Ceaușescu ca secretar general PCR.

Mai multe organizații județene se bat pe atenția secretarului general al partidului, în zilele în care acesta sărbătorește 24 de ani de domnie absolută în partid și în stat. Numărul județelor care au încheiat recoltarea grâului e tot mai mare iar producția atinge recorduri tot mai elucubrante. La Botoșani, de pildă, s-au raportat 8185 kg/ha, la Satu Mare, 8110 kg/ha. De asemenea, tot mai multe sunt județele care anunță victorioase, prin telegrame quasi-identice încheierea recoltării rapiței sau a mazării „ cu producții mari la hectar”. Județele Cluj, Timiș și Vâlcea îi trimis telegrame efuzive în care anunță că au realizat planul pe trei ani și șapte luni din actualul cincinal „ceea ce le va permite, până la sfârșitul acestei luni, o producție suplimentară de aproape un miliard de lei.” Cele trei județene de partid promit că vor livra peste plan însemnate cantități de minereu de fier, de substanțe nemetalifere, materiale de construcții, mobilier și produse ale industriei ușoare. Cu toții îi spun că „oamenii muncii de pe meleagurile noastre, în frunte cu comuniștii, vor acționa cu înalt spirit de răspundere pentru înfăptuirea neabătută a obiectivelor și programelor de dezvoltare economico-socială a patriei.” Dar succesele lor pălesc față de cele ale județului Harghita care raportează realizarea planului pe trei ani și opt luni din cincinalul respectiv și dedică realizările celor 24 de ani de la Congresul IX și evident, secretarului general care urma să fie reales la Congresul următor.

La Combinatul Petrochimic din Borzești, județul Bacău, șase sute de tineri au realizat, în cadrul inițiativei „Fiecare colectiv de tineri – o brigadă model” lucrări de reparații capitale la patru cazane de abur și au recondiționat piese de schimb și subansamble pentru șase convertizoare de presiune. La Buzău, altă inițiativă a uteciștilor „Producția fizică – eficiența muncii noastre” strânge peste 2400 de tineri din patru unități economice din județ care și-au propus să realizeze o producție suplimentară de patru sute de mii de lei. Au raportat astfel că au produs cinci tone de utilaj metalurgic, 300 mp de geam tras, 300 de seturi de grâne de etanșare, două vase propan și trei compensatori. În Ialomița, 3500 de tineri participă zi de zi la întreținerea culturilor pe o mie de hectare. Au recoltat zece tone de fructe, 50 de tone de tomate și cartofi, au ajutat la irigarea a 600 de hectare de culturi și au eliberat de resturi vegetale 50 de hectare de teren. Toate în timpul lor liber, din patriotism. Brigada de tineri de la Întreprinderea de mașini grele București s-au angajat să realizeze cu trei zile mai înainte prelucrarea a doi cilindri de laminor pentru Combinatul siderurgic de la Galați.

În topul muzical publicat de Andrei Partoș în revista Săptămâna a lui Eugen Barbu și C.V. Tudor, la secțiunea română pe primul loc este Ricky Dandel cu O zi. Urmează Luiza Petcu cu Firul de lumină apoi Loredana Groza cu În fiecare zi. Pe următoarele locuri se situează Crina Mardare și Doru Căplescu (La plimbare), Mirabela Dauer (Dormeau pe-o frunză două stele) și Mădălina Manole (O floare pentru mai târziu). La secția de muzică străină pe primul loc este Sam Brown cu Stop. Apoi Holly Johnson cu Love Train și apoi U2 cu B.B. King – When Love Comes To Town. Pe următoarele trei locuri Depeche Mode cu Everything Counts, apoi Donna Summer cu This Time I Know It Is For Real și Michael Jackson cu Leave Me Alone. La secția de muzică populară pe primul loc este Ghiță Baciu cu Fetele de la Cicir. Pe doi Lia Lungu cu Pe dealul cu florile și apoi Filuța Bogdan cu Siminocul, Floarea Tănăsescu cu În vale la cherhana și Viorica Sandu cu La Buzău pe-o mărgioară.

La televizor, programul începe la 11.30 cu emisiunea Lumea copiilor. Telefilmoteca de ghiozdan: Fetița și calul. Episodul 3. La 12.25, Sub tricolor, la datorie! La 12.40, Viața satului. La ora 13.00, Telex. La 13.05, Album duminical. La ora 15.00, închiderea programului care se reia la 19.00 cu Telejurnalul de seară. La 19.20, Cântarea României. Omagiul țării conducătorului iubit. La 20.25, Film artistic. Proprietarii. Producție a Casei de filme trei. La 21.50 Telejurnal. Programul se încheie la 22.00.

Proprietarii (1973) este un film (al treilea, mai regizase Căldura și Așteptarea) de Șerban Creangă pe un scenariu scris de acesta alături de fratele său, Mihai Creangă. În film joacă Amza Pellea, Ștefan Bănică, Octavian Cotescu, Ștefan Iordache, Ștefan Mihăilescu Brăila, Carmen Galin. E un film scris cu documentele partidului în față, despre fruntași și codași în producție, dar care atacă și problema corupților din partid și ce pedepse primesc dacă înșeală așteptările revoluției socialiste. E vorba despre niște raportări false făcute de o conducere de șantier în înțelegere cu mai-marii de la județeana de partid cu care au diverse interese oculte. Deși e programat pentru acea zi specială, fiind una dintre primele pelicule a căror producție a fost aprobată de Consiliul Culturii, filmul pare că parodiază (desigur involuntar) cacofonia generală a recordurilor de producție raportate zi de zi. Amza Pellea e secretar la județeană, Toma Caragiu, șef de șantier sfătos și tenace, Ștefan Iordache, inginer cu inițiative care se luptă cu birocrația, inerția, „formalismul” (cum se spune în epocă) pentru a cumpăra niște buldozere mai performante, nu unele deja uzate moral, cum voiau șefii. Unii rezistă „la nou”, alții sunt justițiari, specialiști, proprietari ai mijloacelor de producție. Cum spuneam, ideologia și frazeologia de partid și de stat căpătând dimensiuni filmice. Nu întâmplător următoarele filme ieșite din colaborarea fraților Creangă vor fi Speranța, un film biografic dedicat activistul și militantul socialist Ștefan Gheorghiu și, mai apoi, Labirintul, care-l are ca personaj principal pe I. C. Frimu.