Sâmbătă 23 septembrie 1989

Soarele răsare la ora 7.02 și apune la ora 19.11. Începând de duminică 24 septembrie, în conformitate cu reglementările legale, se trece la ora de iarnă pe teritoriul RSR. Ora unu duminică devine ora zero iar acele ceasornicelor sunt date înapoi cu o oră. Programul tuturor unităților economice, sociale și cultural-artistice rămâne la fel. De asemenea, transportul intern de orice tip, cel internațional urmând să fie corelat cu graficele de circulație din țările vecine. Vreme relativ caldă, cu cer variabil și unele înnorări în sud și sud-est. Acolo sunt posibile ploi slabe. Temperaturi maxime cuprinse în general între 20 și 28 de grade. Minime termice între 5 și 15 grade. Izolat, dimineața se produce ceață.

O nouă ședință a CPEx prezidată de Ceaușescu. De față, pe lângă membrii statuari, ca invitați – primii secretari ai comitetelor județene de partid, membrii guvernului, șefi și înalți funcționari din economie. S-a discutat despre realizarea la zi a planului și perspectiva pe octombrie și pe restul anului. Concluzia a fost că, deși lucrurile păreau să meargă bine, „au continuat să se manifeste o serie de lipsuri” Ceaușescu cerându-le celor de față să acționeze „cu fermitate, în toate domeniile, pentru eliminarea hotărâtă a neajunsurilor și îmbunătățirea întregii activități.” Îndeplinirea planului trebuie urmărită zi de zi, ceas de ceas. Trebuie să fie în special atenți cu producția pentru export, cu executarea și livrarea întregului fond de marfă la timp și conform condițiilor de calitate din contract. Trebuiau recuperate restanțele din investiții (lucrări de construcție-montaj). De asemenea, s-a mai discutat pe marginea programului referitor la asigurarea bunei aprovizionări a populației cu produse agroalimentare și bunuri industriale de consum în ultima parte a anului. Inițiatorul programului, tot Ceaușescu. Programul, se spune, prevede creșterea substanțială atât la produse alimentare, cât și la cele nealimentare, față de trimestrul IV al anului precedent. „Astfel, la carne și produse din carne se prevede o dublare a livrărilor față de trimestrul IV al anului 1988. Sporuri însemnate se înregistrează, de asemenea, la lapte, brânzeturi, pește, la alte produse agroalimentare, precum și la cartofi, legume, fructe și struguri.” Creșteri la fel de reale ca și acelea a producțiilor record din agricultură. La ședința CPEx din 4 septembrie se decisese, la propunerea lui Ceaușescu, creșterea rațiilor de ulei și zahăr din 1 octombrie iar la ședința CPEx din 22 septembrie creșterea a fost stabilită la 20% pentru ulei și 15% pentru zahăr. Tot pentru că se apropia sezonul rece, în CPEx s-a discutat despre folosirea rațională a energiei electrice, termice și a gazelor naturale și, în acest context, despre regimul de lucru al unităților economice și sociale pe perioada de iarnă 1989-1990. S-a decis urmărirea zilnic și strictă a nivelurilor producției și consumurilor de energie electrică, termică și de gaze naturale. De asemenea trebuia ca activitatea comisiilor energetice să se intensifice pentru a se economisi mai mult, atât în unitățile economice, cât și la ceilalți beneficiari (e vorba despre cei casnici, în principal), pentru ca toți consumatorii să se încadreze „în repartițiile stabilite, în normele de consum aprobate. S-a subliniat necesitatea ca toți cetățenii să gospodărească cu maximum de grijă energia electrică, eliminând orice formă de risipă a acesteia și contribuind astfel la folosirea cât mai rațională a energiei de care dispune economia națională.” Un avertisment, așadar, către consumatorii obișnuiți, nu și către industriile energofage. Se anunța, așadar, o altă iarnă friguroasă, cu întreruperi de curent electric, cu debitul gazelor redus la minim, dacă nu suspendat de-a dreptul, fără căldură în case. În continuarea ședinței CPEx, Ceaușescu a tras concluzii la vizitele făcute în județele Iași, Suceava și Botoșani. A spus că lucrurile stau bine dar că trebuie să folosească deplin „puternicul potențial tehnic și umane (...) pentru asigurarea tuturor condițiile în vederea îndeplinirii integrale a planului în industrie, la export, în domeniul investițiilor”. A fost pe ogoare și în fabrici și totul e bine, însă trebuie să depună un efort susținut „pentru înfăptuirea programelor de dezvoltare economico-socială a tuturor localităților.” Iar după ce au „examinat” cât de avansate sunt pregătirile pentru Congres (se desfășurau adunările generale ale organizațiilor de partid „într-o atmosferă de profundă efervescență politică, de angajare revoluționară”) s-a discutat despre vizita lui Najibullah, președintele Republicii Afghanistan. CPEx l-a lăudat pe Ceaușescu pentru soluția propusă conflictului afgan (aceea a negocierilor și soluționării pe cale pașnică, prin tratative, a problemelor, a realizării unității naționale între toate forțele și categoriile sociale etc.) „De asemenea, a fost evidențiată necesitatea de a se acționa pentru crearea condițiilor necesare ca poporul afgan să-și soluționeze problemele pe cale democratică, independentă, fără niciun amestec din afară.”

În contextul restricțiilor continue la energie electrică termică și la gaze, anunțul făcut de inginerul Andrei Anastasiu, directorul general al Grupului întreprinderilor de gospodărie comunală din cadrul Consiliului popular bucureștean că rețeaua de termoficare s-a extins ajungând la peste 1120 de km și la peste 1100 puncte termice suna ușor cinic (fantast sau comic, depinde de punctul de vedere). El îi mai spune lui Mircea Scripcă de la România liberă că rețeaua asigura încălzirea (sic!!) a peste 520 de mii de apartamente „la care se adaugă în acest an încă un număr însemnat de apartamente, precum și numeroase unități industriale, instituții și obiective social-culturale” rețeaua extinzându-se în acel an cu peste 20 de km „realizându-se concomitent 20 puncte termice.” În acea toamnă, promitea directorul, va fi dată în exploatare magistrala care lega CET Sud de bulevardul Mircea cel Mare, de-a lungul Dâmboviței. Această magistrală va alimenta noile blocuri de pe traseul Splaiul Unirii, Calea Călărași, Vitan. Și tot din această magistrală se vor pune în funcțiune rețelele de termoficare Călărași-Labirint-Nerva Traian. Valeriu Cornilă, inginer șef la Exploatarea de termoficare, spune că stau bine cu pregătirile: punctele termine sunt pregătite în proporție de peste 90% pentru iarnă. S-au verificat presiunea în sistem, etanșeitatea întregii rețele, revizii și reparații la punctele termice, înlocuiri de conducte etc. Cu toate acestea constructorii din București de la Antrepriza de construcții industriale și de la construcții edilitare și drumuri au întârziat lucrările iar șantierele au blocat/eliminat conductele destinate transportului agentului termic. „Prin urgentarea lucrările restante de pe unele șantiere, se va putea asigura alimentarea la timp cu energie termică a blocurilor nou-construite.” Era vorba, printre altele de șantierul pentru sistematizarea Dâmboviței, dar și despre șantierele deschise în zona Splaiului unde noua magistrală deși promisă, nu putea ajunge curând.

Uteciștii fac din nou ore suplimentare și muncă patriotică. De pildă cei de la Combinatul de prelucrare a lemnului din Arad s-au mobilizat în acele zile pentru a realiza suplimentar mai multe garnituri de mobilă pentru a depăși planul înaintea Congresului. De asemenea, uteciștii de la Întreprinderea Minieră Comănești muncesc sub genericul „Țării cât mai mult cărbune!” pentru a extrage cantități cât mai mari de cărbuni peste plan. Iar tinerii din județul Prahova s-au angajat să realizeze indicatorii producției fizice și de export la geam tras, geam laminat, vată de sticlă, carton duplex și hârtie. Uteciștii de la Întreprinderea IRA Grivița din București raportează că au realizat prin acțiuni de „muncă în sprijinul producției” (adică muncă neplătită, suplimentară) recondiționarea unor cutii de viteză pentru autobasculante (cu o eficiență economică de peste 75 de mii de lei). Iar uteciștii de la Întreprinderea de echipamente periferice din București au realizat suplimentar, față de sarcinile de plan două plottere PIFOL în valoare de 20 de mii de lei.

Magda Brighidău de la România liberă se întoarce la Întreprinderea de ventilatoare – București, pentru a vedea, la două luni după adunarea generală a oamenilor muncii pentru a vedea cum se materializează deciziile luate atunci „pentru ca neajunsurile ce s-au mai manifestat să fie în totalitate lichidate.” A găsit acolo „aceeași atmosferă de angajare patriotică ce a cuprins întreaga țară”, generată de deciziile plenarei CC din 27, 28 iunie și de apropierea Congresului. La adunarea cu pricina oamenii dăduseră dovadă de mult simț autocritic, făcând „o analiză severă a unor neîmpliniri, propunându-se măsuri concrete” pentru ca activitatea lor să se îmbunătățească „simțitor” către finalul anului. Printre lipsurile (auto)criticate atunci au fost cele referitoare la stocurile supranormative, producția fizică și activitatea de construcții montaj. S-a decis că e necesar mai mult simț revoluționar pentru a creștere răspunderea și disciplina la fiecare loc de muncă. Autoflagelarea a fost, pare-se, utilă, susține președintele consiliului oamenilor muncii, Iancu Ioniță, care spune însă că „mai persistă unele neajunsuri ale căror cauze se găsesc în întreprinderea noastră.” Neajunsuri care ar fi produse de stilul de muncă al Consiliului oamenilor muncii, spune autocritic, președintele COM. Dar și „de modul în care fiecare om al muncii simte răspunderea ce-i revine în realizarea planului de producție.” Însă toate acestea nu ar fi existat dacă furnizorii le-ar fi livrat mărfuri la timp și nu i-ar fi silit să depună „eforturi deosebite (...) în ultimele zile ale fiecărei luni.” Oricum, spune inginerul Dan Ionescu, șeful atelierului tehnologii, trebuie să depună eforturi pentru tipizarea și modernizarea produselor pentru a crește calitatea muncii. Dar e și vina oamenilor care au abuzat de răbdarea șefilor că se înregistrează deficiențe organizatorice. Ar fi înregistrat rezultate mult mai bune dacă „nu înregistram un mare număr de absențe nemotivate, unele cazuri de lipsă de răspundere față de lucrul bine făcut – mă refer la încălcarea disciplinei tehnologice, la faptul că nu o dată la atelierul de montaj s-au executat operații fără să se acorde o atenție corespunzătoare documentației.” De vină pentru această superficialitate o fi fost și faptul că încă multe produse nu erau încă tipizate, în ciuda eforturilor susținute (produceau 600 de tipuri de ventilatoare, în 1500 de variante de construcție.) S-au înăsprit pedepsele administrative pentru cei care întârzie sau absentează și s-a decis detașarea lor pe lângă șefii de echipă ceea ce a avut, pare-se, un efect pozitiv. Oamenii spun că au toate speranțele să-și realizeze planul pe anul 1989 dar le cer furnizorilor să „urgenteze” livrările iar beneficiarilor să-și onoreze facturile neîncasate și disciplina contractuală.

Universitatea cultural-științifică din Sibiu are inițiativa (sprijinită de „organele locale de partid și de stat și de instituțiile implicate în actul educativ”) să organizeze an de an cursuri de vară. În 1989 cursurile s-au desfășurat în august și, spune Virgil Lazăr de la România liberă, „au avut un program extrem de bogat cu o tematică axată pe documentele Congresului al XIV-lea PCR, a 45-a aniversare a actului istoric de la 23 August și, de asemenea, centenarul Eminescu.” Cursurile Universității au fost organizate în sala Studio de la Centrul de creație și cultură Cântarea României a sindicatelor din Sibiu iar genericul lor a fost „Știința, cultura și civilizația românească”. Vreme de nouă zile au fost organizate dezbateri cu oamenii muncii pe teme ca „Dezvoltări actuale ale teoriei cunoașterii”; „Întemeierea umanistă a activităților sociale”; „Promovarea consecventă a umanismului revoluționar în spiritul Tezelor pentru cel de al XIV-lea Congres al PCR”; „Lupta maselor populare din județul Sibiu împotriva pericolului fascist, pentru apărarea independenței și integrității patriei” etc. În cadrul unei secțiuni speciale dedicate lui Eminescu s-au dezbătut teme ca Poetul național ca model cultural, Eminescu și filosofia, Universul metaforei eminesciene, Eminescu în câte feluri se poate înțelege natura și altele. La rândul lor, bihorenii au organizat cursuri de vară (a XIV-a ediție) în natură la Barajul Leșu, din Munții Apuseni, genericul ediției din acest an fiind „Universitățile cultural-științifice, factor de ridicare a nivelului de cultură și civilizație.” Cursanții au participat masa rotundă „Documentele adoptate de plenara CC al PCR din 27 și 28 iunie a.c. pentru Congresul al XIV-lea al partidului, orientări, sarcini, directive”. A mai fost de asemenea și o dezbaterea cu tema „Permanențe ale gândirii noastre istorice” referitoare la continuitatea poporului român „în vatra sa milenară și raportul local-național în istoria patriei”. Programul a fost întregit cu colocviu Eminescu după o sută de ani și dezbaterea Meșterul Manole, în legătură cu știința și filosofia în gândirea contemporană.

La București are loc mitingul de prietenie ca urmare a desfășurării Întâlnirii prietenești dintre reprezentanților tineretului din RSR și ai celui din URSS, eveniment considerat de Agerpres și liderii comuniști, important în relația de colaborare dintre cele două țări. Au vorbit Ioan Toma, prim-secretar al CC al UTC și Viktor Mironenko, prim-secretar al CC al Uniunii Tineretului Comunist Leninist lăudând și unul și celălalt bunele relații dintre partide și între liderii acestora, înțelegerile dintre cei doi contribuind „la întărirea legăturilor tradiționale statornicite între partidele, țările și popoarele noastre.” Cu acest prilej au fost prezentate formele și modalitățile de acțiune întreprinse de cele două organizații pentru înfăptuirea hotărârilor Congresului XIII al PCR (de partea română), respectiv Congresul XXVII al PCUS (de partea cealaltă). „Exprimându-se îngrijorarea tinerilor din cele două țări față de problemele grave și complexe ale vieții internaționale, s-a evidențiat rolul deosebit de important ce revine tinerei generații, organizațiilor sale în soluționarea justă și durabilă a acestora, pentru edificarea unei lumi a păcii, securității, înțelegerii și colaborării.” Întrunirea s-a încheiat cu un „frumos spectacol” susținut de formații artistice ale tinerilor din cele două țări. Tinerii comuniști sovietici au făcut mai multe vizite prin București și au depus coroane de flori la Monumentul Eroilor Luptei pentru Libertatea poporului și a Patriei, pentru Socialism, la Monumentul eroilor patriei, la Monumentul V. I. Lenin și la Monumentul eroilor sovietici.

La Campionatele mondiale și europene de haltere care se desfășoară la Atena Nicu Vlad (categoria 100 kg) a câștigat două medalii de aur (la smuls cu 190 kg) și patru medalii de argint. La totalul celor două stiluri, Nicu Vlad s-a situat al doilea cu 412,4 kg după bulgarul Petăr Stefanov (415 kg). Vineri, la Campionatele mondiale de box de la Moscova, Vasile Adumitroaie l-a depășit la puncte pe campionul Cehoslovaciei Peter Hrivnak.

Se fac angajări: „Asociația de locatari bloc str. Vasile Conta 3-5 încadrează femeie serviciu, îngrijitori, fochiști cu calificare și policalificare cărora și se asigură locuință.”

De vânzare: „Pianină Gors Kalmann, bibliotecă, dormitor, moderne, mașină spălat automatică”; „Scaun înalt copil, pătuț stabilizator de curent pentru Telecolor, becuri orgă lumini, miniscuter baterii, frigider Fram, boxe 30-150 W, calorifer electric Briza, scurtă piele îmblănită 52, deosebită, tensiometru cu stetoscop”; „Masă sufragerie, scaune tapițate, bufet, servantă, televizor, pat dublu, aragaz, butelie aragaz, tranzistor.”; „Sufragerie nuc, dormitor nuc, covor mașină 9 mp, calculator Casio, aparat foto cu blitz, minimașină rufe, butelie voiaj și mare, recamier cu bibliotecă mic”; „Pui dog german, Dacia 1310, televizor color – noi”

Se cumpără: „Cizme piele absolut noi, toc jos, 36 și 38”; „Recamier cu bibliotecă, videorecorder, calorifer radiator electric, geacă piele 52-54, semicursieră, congelator”

La televizor programul începe la ora 13.00 cu Telex. Apoi, de la 13.05, emisiunea de divertisment La sfârșit de săptămână. La 14.45, Săptămâna politică. Programul se închide la ora 15.00 și se redeschide la 19.00 cu Telejurnalul de seară. Urmează la 19.25, Sub tricolor, sub roșu steag. Versuri patriotice, revoluționare. La 19.35, Teleenciclopedia. La 20.05, Floarea din grădină. Emisiunea-concurs de muzică populară. La ora 21.00 Film artistic: Revedere. La 22.20, Telejurnalul de noapte Programul se închide la ora 22.30.