Linkuri accesibilitate

Buletin de știri 26 iulie 1989


Miercuri 26 iulie 1989

Vreme caldă, cer variabil. Precipitații de scurtă durată cu caracter de aversă. Descărcări electrice și izolat grindină în zonele nord-estice și estice. Temperaturi minime între zece și 20 de grade (mai scăzute în depresiunile intramontane). Temperaturi maxime între 24 și 34 de grade.

Adeziunile se trimit tot mai organizat. Se convoacă adunări generale, conferințe naționale, congrese de organizație care dezbat Tezele Congresului XIV și votează cu însuflețire susținerea realegerii lui Ceaușescu în funcția supremă din partid. Este rândul Uniunii Generale a Sindicatelor din România s-o facă „în numele celor peste 7 milioane de oameni ai muncii, membri ai sindicatelor” care văd „în această opțiune istorică chezășia sigură a mersului neabătut înainte al României spre cele mai înalte culmi de progres și civilizație” etc.etc. Participanții la Plenara Consiliului Central al UGSR omagiază „eroica și prestigioasa” activitate a lui Ceaușescu „care a imprimat un suflu înnoitor întregii opere de edificare a socialismului, a descătușat nesecate energii ale maselor și a deschis calea punerii depline în valoare a strălucitelor virtuți ale poporului nostru.” Mai spun că sunt cu totul de acord cu pozițiile lui „revoluționare” referitoare la evoluția societății contemporane spre comunism, „orânduirea cea mai demnă, cea mai umană, singura care asigură popoarelor libertatea, independența, pacea, securitatea și bunăstarea” și promit că, în numele intereselor vitale ale muncitorimii, „vor respinge și vor combate cu fermitate orice încercări de destabilizare a socialismului, orice manevre ale celor care îndeamnă popoarele din țările socialiste să renunțe la cuceririle revoluționare, la calea socialistă de dezvoltare.” Un jurământ care n-a ținut decât o vară.

Plenară a avut și Comitetul Central UTC. Încheiată pe același tipic și cu un text scris parcă de aceeași mână după același scenariu. Și ei și-au desfășurat întrunirea („o nouă și semnificativă manifestare a dragostei și încrederii nețărmurite cu care tineretul țării urmează neabătut partidul, pe marele stegar al idealurilor și împlinirilor noastre revoluționare”) într-o atmosferă „entuziastă, de puternică vibrație patriotică”, pentru a da adeziunea „deplină” a tuturor tinerilor „de pe întreg cuprinsul patriei” pentru propunerea ca Nicolae Ceaușescu să fie reales. Și continuă în același stil, elogiindu-l pe Ceaușescu dar neuitând de eminenta academiciană de lângă el „pentru contribuția deosebită adusă la înfăptuirea politicii partidului și statului nostru” etc.etc. Și, ca și sindicaliștii, promit și ei solemn că vor acționa „cu toată hotărârea pentru formarea tineretului într-un spirit revoluționar, combativ, pentru dezvoltarea conștiinței sale patriotice, a devotamentului nemărginit față de socialism...”

La Plenara CC al UTC s-au dezbătut printre altele activitatea organelor și organizațiilor pentru înfăptuirea sarcinilor, pentru educarea comunistă, revoluționară a tinerilor și au fost anunțați laureații întrecerii uteciste pe anul 1988. Au fost date diplome pe paliere organizaționale (naționale, județene, orășenești). Diploma și drapelul întrecerii uteciste au fost primite de organizațiile Olt, Sibiu și București. Organizația Olt a luat și diploma de onoare pentru că a ocupat trei ani consecutiv locul I. S-au mai dat numeroase diplome pentru întrecerea utecistă. De pildă, una a fost pentru locul I obținut la munca patriotică în general și alta pentru cea organizată în cinstea zilei de 23 August, alta pentru întrecerea brigăzilor pe șantierele tineretului. Au primit diploma întrecerii uteciste și consiliile UASCR din București și Timișoara pentru locul I ocupat în întrecere, de asemenea consiliului UASC din Cluj, pentru locul al II-lea și centrelor universitare din Brașov și Iași pentru ocuparea locului III.

Acoperișul fabricii de pâine din Țicleni s-a stricat deși clădirea a fost dată în funcțiune nu cu multă vreme înainte. Este motivul pentru care produsele de panificație sunt acoperite cu prelate și cartoane să nu le ude intemperiile. Întreprinderea de Morărit și Panificație nu a făcut nicio reparație, mai mult, deși sesizată, pare să nu-i pese sau să nu știe. Sunt și vești bune din câmpul muncii: stația de amplificare de la Întreprinderea Timpuri noi din București a fost reparată după o perioadă de reorganizare „tehnică și concepțională” (Scânteia dixit!) și și-a reintrat în pâine, cu un program îmbunătățit, reorientându-și și cristalizându-și emisiunile. „În ultima perioadă, de pildă, scrie Ionel Protopopescu, corespondent voluntar al cotidianului, un accent deosebit s-a pus pe popularizarea documentelor de partid și de stat. Au fost prezentate documentele programatice pentru Congresul al XIV-lea al partidului, s-au difuzat pasaje din legile aprobate de Marea Adunare Națională, s-a răspuns unor întrebări puse de muncitori, s-au inițiat mese rotunde pe probleme ca: productivitatea muncii, calitatea produselor, venitul național, rata acumulării, fondul de consum.” Pentru a-i stimula în muncă se difuzează de trei ori pe săptămână emisiunea Portrete de fruntași, pentru a-i populariza pe cei buni dintre cei foarte buni. Mai este și o emisiune satirică în care sunt prezentați și încondeiați codașii în producție , „cei care nu folosesc bine timpul de muncă”. Oamenii ajung astfel să se cunoască mai bine iar emisiunile „vin să definească conținutul unui program bine ancorat în cerințele actuale ale realizării planului la această întreprindere.”

Oamenii din guvern explică de ce nu trebuie plătită retribuția celor care nu-și fac planul: s-ar încălca principiul egalității politice, juridice și economice rezultat din proprietatea socialistă asupra mijloacelor de producție. În primul rând, află Mihai Ionescu (Scânteia) de la Nicolae Mitrofan, director în Ministerul Muncii, ca urmare a acestor tipuri de egalitate, toată lumea are dreptul să muncească. În al doilea rând „echitatea rezultă din faptul că unicul criteriu de repartizare a roadelor producției în societatea noastră îl constituie munca și numai munca.” Iar în al treilea rând, explică oficialul de la muncă, se dau retribuții egale la muncă egală. Iar Nicolae Niță, și el directoraș prin Ministerul Muncii amintește de majorarea retribuțiilor încheiată la 1 iulie spune că era normal să crească întrucât noile generații sunt mai bine calificate făcând învățământ obligatoriu de 10 ani ( și, din 1990, de 12). „În același timp, reducerea raportului dintre retribuțiile mari și mici ține seama (...) de sporirea generală a gradului de înzestrare tehnică a muncii, de îmbunătățirea condițiilor de muncă”. Profesorul universitar doctor Gheorghe Manolache de la Academia de Studii Social-Politice spune că raportul dintre retribuția maximă și cea minimă din economie a scăzut de la un raport de 1 la zece (1965) la raportul de 1 la 4,7, urmând să scadă și în cincinalul următor. Nu include, firește, în calcul cât primeau politrucii ca el, angajații poliției politice sau liderii comuniști. Chiar dacă tehnologia avansează și muncile încep să nu mai difere prea mult (cea de birou și cea de la bancul de lucru) cea mai importantă diferență o fac educația, vechimea în muncă, importanța domeniului în care muncesc oamenii, condițiile, gradul de răspundere al funcției îndeplinite. Există și alte pârghii asimetrice de diferențiere salarială: acordul global, productivitatea, spiritul de inițiativă și colaborare, receptivitatea față de nou, toate acestea atrăgând nu doar o producție fizică mai mare, ci și prime, bonusuri, creșteri salariale și beneficii.„ În privința veniturilor individuale, aplicarea acordului global și direct a stimulat pe cei harnici, pricepuți, care au încasat cu 10-15% și chiar mai mult decât retribuția tarifară lunară” spune Valeriu Matache, director general al Centralei industriale de mecanică fină și mașini textile. Iar funcționarii de la muncă descâlcesc și mai mult misterul diferențelor salariale într-un sistem cu tarife fixe: se mai adaugă sporul de vechime pentru activitate neîntreruptă în aceeași unitate, adaosul de acord, cota de participare a oamenilor muncii la realizarea producției, a beneficiilor și la împărțirea beneficiilor, premii pentru realizări deosebite, pentru stimularea producției de export etc. Mai mult, pentru plata fruntașilor fondul de premiere a crescut cu circa un procent din fondul de retribuire planificat (de la 2,5 la 3,5%) iar în industria extractivă este cu un procent mai mare.

În cadrul manifestărilor dedicate „Lunii de solidaritate cu lupta poporului coreean”, la Combinatul de industrializare a lemnului Pipera a avut loc o adunare festivă, organizată de Comitetul PCR București și Asociația de prietenie româno-coreeană. Au vorbit directorul de la Pipera, Isar Longin și ambasadorul nord-coreean evocând „lupta eroică a poporului coreean pentru libertatea patriei”

Moare profesor doctor Moise Terbancea, directorul Institutului de Medicină Legală, șef al catedrei de medicină legală de la IMF București. Vreme de două decenii a condus rețeaua de medicină legală. A fost aproape patru decenii cadru didactic în învățământul superior.

Ceaușescu (secondat de Dăscălescu) îi scrie lui Fidel Castro Ruz, președintele Consiliului de stat și al Consiliului de miniștri ale Republicii Cuba pentru a-l felicita cu ocazia celor 36 de ani de la declanșării Revoluției cubaneze, zi care, spun scribii lui Ceaușescu, „a deschis poporului cubanez calea eliberării sale sociale și naționale” asigurând independența și suveranitatea Cubei. „Exprimând satisfacția pentru bunele relații existente între partidele, țările și popoarele noastre, reafirmăm și cu această ocazie convingerea că acestea vor cunoaște un curs mereu ascendent spre binele celor două popoare, al cauzei socialismului, păcii și cooperării internaționale.”

Moare Emil Gavriș (28 martie 1915-25 iulie 1989), cântăreț de muzică populară. Inițial, studii de drept și doctorat (București). Funcții în Ministerul Învățământului, prin inspectorat. Debutează ca violonist în 1945, devenind foarte cunoscut. Valorifică melodii din nordul Transilvaniei. Și-a publicat parte din repertoriu. A avut o largă activitate concertistică la Teatrul C. Tănase sau Ansamblul Rapsodia Română (printre altele) și a întreprins turnee în țară și peste granițe. A compus coruri, cântece pentru pionieri și tineret, piese concertante pentru vioară și pian, romanțe etc. A luat Ordinul muncii (1954), Medalia Eliberarea de sub jugul fascist (1954), Meritul cultural (1968).

Se fac angajări: „Persoană cu experiență, cunoscătoare limba germană, pentru îngrijire copil doi ani și jumătate, opt ore zilnic. Condiții avantajoase. Zona Arcul de Triumf”; „ICPIL încadrează: inginer automatist, inginer textilist, dactilograf principal limba rusă, fochist, tractoriști, paznici. Încadrările se fac numai cu buletin de București. Mijloace de transport: tramvaiul 5, mașină 110, 172, 135, Fabrica de glucoză, nr. 7”; „Familie mică, căutăm pentru ajutor menaj, pensionară singură, capabilă, internă, fără obligații familiare (sic!)”

De vânzare: „Taragot Stovase, Str. Rămurele nr.8, Tg. Mureș”; „Casă patru camere, gaze, garaje la curte cu pomi fructiferi, viță de vie (Republicii, lângă Școala Iancului)”; „Bulbi lalele Dover (roșu timpuriu)”; „Statuete bronz, marmură, rame tablouri, vaze, lampadar, tăvi, serviciu cafea, goblen, alte obiecte decorative, bibliotecă completă”; „Videorecorder Toshiba V 83 CZ, 4 sisteme, infra-red, HQ, VHS, căruț și coș copil. Cumpăr țarc copil”; „Șifonier, masă, toaletă, oglindă, noptiere, televizor, pat, recamier, încălzitor, covor, perne, plăpumi”; „Covor persan nou 3/4, rochie albă 42-44, bicicletă medicală, bicicletă Pegas, casetofon Philips 774, televizor Grigorescu, dormitor”; „Tobe (inclusiv cinel și capace fus), cu funduri originale și două bongosuri”

La televizor emisiunea începe la ora 19 cu Telejurnalul. În întâmpinarea marii noastre sărbători naționale. La 19.25, Tezele pentru Congresul al XIV-lea – magistrală sinteză a dezvoltării istorice a României, a prezentului și viitorului socialist și comunist al patriei. Spirit creator, științific, analiză complexă, multilaterală a întregii activități economico-sociale. La 19.30, Industria, programe prioritare. La 20.10 Trăim decenii de împliniri mărețe. Emisiune de versuri și cântece patriotice revoluționare. La 20.40, Mândria de a fi cetățean al României socialiste. Sub semnul anului jubiliar. Reportaj. La 21.00 Înalta răspundere patriotică, revoluționară a tineretului pentru viitorul României. Promoții muncitorești ale „Epocii Nicolae Ceaușescu” - promoții cu o înaltă conștiință revoluționară. La 21.15 Cuba de azi. Imagini, muzică, dansuri. La 21.50 Telejurnalul de noapte. Programul se închide la 22.00

Spectacol de sunet și lumină al Teatrului Mic joacă, la Rotonda Scriitorilor din Grădina Cișmigiu: Cântăm România de azi. La Ansamblul artistic Rapsodia Română, Meridiane folclorice. Teatrul satiric-muzical C. Tănase are reprezentație cu spectacolul Varietăți pe scena Teatrului de vară Herăstrău.

Facebook Forum

Multimedia

Ce cred parlamentarii români despre diurna șefului AEP?
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:02:19 0:00
Mai mult
XS
SM
MD
LG