Linkuri accesibilitate

Buletin de știri 26 septembrie 1989


1983: Elevi trimiși la practică productivă în Fabrica Tractorul Roșu din Brașov.

Marți 26 septembrie 1989

Soarele răsare la 6.07 și apune la ora 18.06. Vremea este normal de caldă pentru această perioadă. Cer temporar noros, izolat va ploua. Pe alocuri dimineața se va produce ceață. Temperaturile maxime sunt cuprinse între 15 și 25 de grade iar minime termice nocturne se încadrează între 4 și 14 grade.

Șerban Rădulescu scrie în Scânteia despre rolul Cântării României în afirmarea largă a talentelor din popor. Despre festival se vorbea și în Tezele pentru Congresul al XIV-lea unde se spunea că s-a transformat „într-o puternică mișcare de creație științifică, tehnică, culturală, artistică de masă.” De masă, pentru că numărul cercurilor implicate în festival se ridica la aproape 62500 în cadrul cărora acționau 1170000 de membri. Nu se putea ajunge la această amploare fără organizarea peste tot a diverselor cercuri și cenacluri literar-artistice care „asigură acea atmosferă spirituală necesară actului de creație.” Au contribuit la această frenezie creatoare consfătuirile de analiză pe genuri de artă, concursurile, colocviile și șezătorile literare interjudețene, județene și locale. Printre acestea se remarcă „Porni Luceafărul” de la Botoșani, „Lucian Blaga” la Sebeș-Alba, „Mihu Dragomir” la Brăila, „Zaharia Stancu” la Alexandria, „Nichita Stănescu” la Ploiești, „Nicolae Labiș” la Suceava și multe altele. Pentru stimularea creației artistice se mai organizează și tabere de creație, de sculptură, literatură, artă plastică etc. În centrele de cultură și creație, cercurile literare nu se limitează doar la creația de versuri patriotice, revoluționare. Ele sunt cele care organizează o mulțime de a alte manifestări, spectacole, expoziții și gale de film, întâlniri cu oameni de cultură, medalioane artistice, studiouri de muzică și poezie și câte și mai câte, maternitatea multor creații valoroase „cu un pronunțat caracter patriotic, militant, umanist care contribuie la educația estetică, creativă.” De pildă în cadrul expozițiilor vernisate sub genericul „Oameni și fapte în viziunea artiștilor vâlceni” sunt incluse portretele unor oameni ai muncii cu rezultate exemplare dar și caricaturi și epigrame referitoare la aspectele negative „privind nefolosirea timpului de lucru și a capacităților de producție, lipsa de grijă față de mașini și utilaje etc.” La Vișeu de Sus, în jud. Maramureș, se organizează Zilele creației literare cuprinse în mai amplul festival Armonii de primăvară (a.k.a. Zilele educației politice și culturii socialiste) care au ca scop „promovarea creației literare militante, patriotic-revoluționare.” Nu e o simplă înșiruire de versificatori pe scenă, ci printre altele, o șezătoare literară-concurs (se citesc versuri, se cântă „muzică tânără”, adică folk). La Slatina funcționează nu unul ci trei cenacluri literare pe lângă cele trei centre de cultură și creație. „Membrii cenaclurilor întâmpină fiecare eveniment politic cu producții literare cu care se realizează adevărate spectacole de muzică și poezie.” Tot aici se creează și atât de apreciatele texte pentru montajele literare, brigăzile artistice, grupurile satirice și de agitație, recitalurile de poezie etc. Nimeni nu-și pune muza la cazne degeaba. Festivalul își răsplătește creatorii și creațiile lor: „Cele mai bune lucrări promovate și premiate în Festivalul național Cântarea României sunt publicate în volume și reviste de specialitate și sunt valorificate în viața culturală din județe, în localități, unități economice și instituții, în aer liber, la monumente istorice, case memoriale.” Însă lucrurile nu sunt peste tot așa roz: sunt unele zone unde creatorii nu au putut fi îndrumați cum trebuie iar operele lor nu reflectă întotdeauna „problematica complexă a omului nou, contemporan, chipurile de oameni înaintați, modele de viață, exemple, ceea ce face să mai apară în cenaclurile și cenaclurile literar-artistice lucrări mediocre, schematice, care vădesc o insuficientă cunoaștere a realităților.” În alte centre de creație se scrie prea puțin pentru împrospătarea repertoriului formațiilor artistice de amatori sau se organizează prea puțin manifestări pentru publicul larg, mulțumindu-se să prezinte și să discute creațiile în cerc închis. Oricum comisiile de organizare a festivalului Cântarea României trebuie să stimuleze mai mult activitatea cenaclurilor, „prin lărgirea ariei de cuprindere a conducătorilor acestora în pregătirea și perfecționarea măiestriei lor artistice” organizând mai multe schimburi de experiență, consfătuiri, demonstrații practice cu contribuția specialiștilor în așa fel încât creațiile din cercurile și cenaclurile instituțiilor culturale să-și îndeplinească menirea, adică „să realizeze noi opere care să oglindească uriașa muncă a poporului român.” Noile romane, piese de teatru, poeme trebuie să reflecteze realitatea, să aibă eroi principali muncitori, țărani, intelectuali, „cu hotărârea lor de a contribui la făurirea socialismului și comunismului.”

Gheorghe Baltă explică în Scânteia de ce un bun specialist trebuie să fie un bun revoluționar. Aceste meditații îi sunt stimulate de vizita pe care o face la Întreprinderea de mașini-unelte din Bacău unde participă la adunarea de dare de seamă și alegeri a organizației 12 din secția mașini unelte speciale. Este încântat: atmosfera adunării a fost „de profundă efervescență politică, de angajare revoluționară generată de Hotărârea Plenarei CC al PCR” ca Nicolae Ceaușescu să fie reînvestit ca secretar general. Comuniștii de la Bacău spun că-i datorează mai tot lui Ceaușescu „care a promovat cu consecvență politica științifică umanistă, de dezvoltare armonioasă a tuturor zonelor țării.” Punctul pe i l-a pus maistrul Gheorghe Greșanu care, discutând despre calitatea producției, a spus „Ca să realizezi o mașină competitivă trebuie să fii înainte de toate un bun specialist, un revoluționar înainte de toate”. Adunarea a decurs pe această linie, fiind criticați cei care nu au suficient spirit revoluționar pentru a se perfecționa profesional. „În spirit revoluționar au fost formulate critic la obiect, concrete, lucrurilor li s-a spus răspicat pe nume, fără menajamente.” Și cu toate că toți spun că lucrurile merg bine a fost criticată (și s-a autocriticat ea însăși din belșug) conducerea organizației de bază pentru că nu pune mai mare bază pe perfecționarea muncitorilor. „Fără a se asigura o nouă calitate, superioară, în educația profesională este de neconceput să se realizeze o nouă calitate a muncii.”

Aceste deprinderi se formează din liceu. La Liceul 23 August din sectorul 3 al Capitalei practica productivă este cea mai importantă lecție de viață dată de profesori. Acolo învață aproape trei mii de elevi pregătiți în opt meserii. Au zece ateliere cu 360 de locuri de muncă pe schimb dar și 140 de mașini unelte în stare de funcționare. Au chiar și un plan de producție de șapte milioane de lei anual. Aici se pregătesc viitorii muncitori pentru întreprinderea 23 August. Munca este elementul cheie. Maistrul-instructor Petre Barbu spune că elevii învață producând, exact ca în condițiile pe care le va regăsi după absolvire la locul de muncă. El e de părere că, indiferent de disciplina pe care o predau, cadrele didactice, și maistrul-instructor era considerat un cadru didactic important în acel liceu industria, trebuie să acționeze în mai multe direcții fundamentale de educație iar primul și cel mai important era formarea unui sentiment al muncii la elevi, a dragostei pentru muncă, sădirea încă de la această vârstă a grijii pentru bunurile materiale încredințate astfel ca fiecare absolvent al școlii să pășească în producție cu ferma convingere că este producător, proprietar și beneficiar al avuției încredințate de stat spre administrare.” Este motivul pentru care elevul trebuie să primească din prima clipă noțiuni despre „autoconducerea muncitorească și principiile democrației muncitorești-revoluționare,” îi spune maistrul lui Costin Tuchilă, de la Scânteia. La atelierul școlii elevul trebuie să vină cu deprinderi de muncă formate dar și cu „acele trăsături de caracter care să-i trezească dorința de a munci cât mai bine.” Pentru ca educația prin și pentru muncă să reușească un rol important împart egal dirigintele, familia și organizațiile UTC. Vasile Calomfirescu, directorul liceului, spune că exemplul profesorului devine convingător „în măsura în care influența lui educativă se exercită susținut și eficient, modelator.” La adunarea de dare de seamă și alegeri a cadrelor didactice din liceu s-au făcut multe promisiuni dar cea care i s-a părut mai relevantă gazetarului este hotărârea ca anul școlar în curs, „an în care se va desfășura marele forum al comuniștilor, să asigure un nivel cât mai ridicat de pregătire generală și profesională viitorilor muncitori ai uzinei.”

Delegația Uniunii Tineretului Comunist Leninist din URSS și-a întâlnit colegii uteciști din în procesul de instrucție România. Pare să fi fost o acțiune importantă pe linie de partid și de stat întrucât presa îi acordă spații generoase. Scânteia tineretului publică opiniile câtorva participanți. De pildă Eugen Pușkin secretar al CC al UTCL din RSS. Moldovenească spune că vrea, pentru început să-și exprime satisfacția că se numără printre tinerii din URSS care participă la a V-a întâlnire prietenească între tinerii celor două țări. „Avem cuvinte de frumoasă apreciere pentru împlinirile poporului român, evidente pentru noi, mai ales în București și Bacău, orașe în care am cunoscut oameni, preocupări, proiecte de viață.” Tinerii din ambele țări ar fi legate prin faptul că se gândesc intens la perspectivele lor în strânsă legătură cu soarta socialismului. Marius Vasiliu, vicepreședintele Consiliului UASCR, student în anul V al Facultății de Electronică de la Politehnică e și el satisfăcut de această întâlnire pe care o consideră un succes mai ales pentru că „am avut ocazia să ne îmbogățim cunoștințele despre sistemul de învățământ superior din URSS” iar în cadrul grupului de prietenie româno-sovietică a întâlnit informaticieni din URSS cu care a putut discuta despre utilizarea tehnicii de calcul în diverse sectoare de activitate.

Continuă pregătirile pentru frigul iernii. Emil Georgescu, directorul Întreprinderii de rețele și instalații de distribuție a gazelor naturale București, spune că s-au făcut „însemnate pregătiri pentru toate sistemele de distribuție de pe raza de acțiune a întreprinderii noastre.” Susține că au fost verificate și revizuite peste 215 mii de puncte de ardere, „remediindu-se defecțiunile constatate.” S-au înlocuit, spune el, conducte și branșamente cu un grad avansat de uzură. Au avut de furcă cu așa ceva îndeosebi în București, Craiova, Brașov, Tg. Jiu, Târgoviște, Pitești, Moreni, Sinaia și în multe alte localități. S-au făcut extensii ale rețelei de gaze naturale, noi legături în rețeaua bucureșteană din zona bulevardelor B. P. Hasdeu și Gheorghe Gheorghiu Dej, și la intersecția șoselei Ștefan cel Mare cu strada Aurel Vlaicu pentru a crește presiune gazelor. Șeful rețelei de gaze dă sfaturi pentru folosirea judicioasă a acestora: au făcut controale și constatări și au ajuns la concluzia că mare parte dintre consumatori s-au încadrat în cotele de gaze repartizate conform planului. E vorba despre marii consumatori (Laromet, Suveica, Sintofarm, Viscofil, Stela etc), nu despre cei casnici. Alți mari consumatori, însă (Electroaparatajul, Industria Iutei, Pionierul și altele) au depăși volumul de gaze repartizate. S-au luat măsuri însă trebuie ca și conducerile unităților să fie mai ferme. Ce se întâmplă cu ceilalți beneficiari, întreabă Mircea Scripcă, de la România liberă. Emil Georgescu spune că s-au făcut multe lucrări, au fost schimbate 27 de mii de contoare volumetrice pentru a putea fi măsurată cât mai exact cantitatea de gaze consumată. Însă asociațiile de locatari au de respectat o serie de îndatoriri.„ Acestea trebuie să se preocupe de folosirea judicioasă a gazelor naturale, respectând reglementările stabilite în acest sens.” Și, pentru aceasta, face câteva recomandări (de fapt câteva avertismente): „Este interzisă orice modificare a instalațiilor de gaze, fără aprobare legală și fără a fi executate de unități autorizate. De asemenea, este interzis a se dormi în încăperi cu gazele în funcțiune sau a se părăsi locuința lăsând gazele nesupravegheate. Pe de altă parte, în cazul când se intră într-o încăpere și se simte mirosul caracteristic de gaze, se va face imediat aerisirea apartamentului, prin deschiderea tuturor ușilor și ferestrelor.” Precauții necesare, de vreme ce mai toată lumea făcea tot soiul de improvizații – se foloseau elemenți de calorifer prin care circula apă încălzită în permanență la aragaz, se țineau în permanență oale imense (sau cărămizi) pe foc, acestea încălzindu-se în cele din urmă și producând o amprentă termică în frigul polar din locuințe, sau se lăsa cuptorul aprins și deschis pentru ca măcar așa, chiar dacă aproape inexistente, să încălzească bucătăriile.

Vasile Neagu, frezor la Întreprinderea Romlux, a petrecut câteva zile de concediu în stațiunea Voineasa și nu are decât vorbe de laudă pentru sistematizarea localității (blocuri noi, dispensar, o uzină electrică și multe altele) un singur lucru i-a întunecat entuziasmul revoluționar. Râul Lotru trece chiar prin mijlocul comunei din apropierea stațiunii. În aval se află barajul de acumulare de la Malaia. Râul e traversat de poduri, unul dintre ele chiar prin centrul comunei. Pentru că nu s-a organizat un sistem de colectare a gunoaielor, acest pod a devenit o rampă de descărcare a gunoaielor în Lotru. Pentru că localitatea era în amonte de baraj, toată mizeria se ducea în lacul de acumulare, la câțiva kilometri depărtare. „Cunoscând consecințele poluării apei în general, precum și faptul că gunoaiele menajere constituire cea mai grea povară pentru stațiile de filtrare și epurare a apei, propune organelor comunale de conducere să ia cele mai severe măsuri împotriva acelora care consideră că limpedea apă a Lotrului o conductă sau un canal pentru gunoaie.” Corespondentul voluntar al Scânteii nici nu-și pune problema ca autoritățile locale să rezolve mai întâi problema gropii de gunoi și să treacă după aceea la pedepse.

Președintele Marii Adunări Naționale, Nicolae Giosan, l-a primit pe Khaled Al-Hassan, președintele Comisiei pentru politică externă a Consiliului național palestinian. S-a discutat despre evoluția pozitivă a relațiilor pozitive româno-palestiniene. S-au evidențiat căile prin care parlamentele și parlamentarii pot impulsiona rezolvarea favorabilă a problemelor din Orientul Mijlociu „și instaurarea unei păci juste în această zonă” după cum formulează Agerpres. La întrevedere au mai fost Marin Ivașcu, vicepreședinte MAN și președintele Grupului român din Uniunea Interparlamentară și Ismail Ahmad Mohammad, însărcinat cu afaceri ad-interim al Statului Palestinian la București.

La Campionatele mondiale de box în desfășurare la Moscova, în sala Olimpiski, din cei patru pugiliști români care au evoluat în sferturile de finală, doar Francisc Vaștag (categoria semimijlocie) s-a calificat în semifinale. El a fost declarat câștigător prin neprezentarea lui Min Nam Hyen (din R.P.D. Coreeană) căruia, accidentat fiind, medicul i-a interzis urcarea în ring. Vaștag are asigurată medalia de bronz și-l va întâlni pe campionul Statelor Aunite, Raul Marquez. Urmează să evolueze Rudel Obreja la categoria mijlocie mică (71 kg). În prima fază a Cupei campionilor europeni la polo pe apă de la Zagreb, Dinamo București a învins formația Sutton din Marea Britanie. Primele două clasate, Mladost Zagreb și Dinamo București se califică pentru sferturile de finală ale campionatului.

De vânzare: „Piese mobilă stil, pendulă, lustră deosebită, lampadar vechi, bibliotecă, calorifer electric, radiator, aragaz, radio vechi Ingelens, radio Maestro stereo, boxe, sobă Super 3, toate în perfectă stare, vederi vechi colecție”; „Sufragerie stil vienez, masivă, bună stare, urgent, televizor Miraj stare de funcționare”; „Sufragerie, dormitor, studio furnir nuc, combină Electronica”; „Frigider Zil, condiție, vând împreună cu dulap bucătărie, masă, aragaz, separat dormitor, sufragerie living”; „Prese electrice pentru sărățele, foi tort sau napolitane”; „Scurtă blană, geacă piele, deosebite, aragaz voiaj, butoi stejar 100, lustre, piese Lada, Trabant, toaletă, alte obiecte”; „Cojoc bărbătesc măsura 48, nou, nepurtat, dormitor Duet, bibliotecă Astoria, fotolii, canapea extensibilă, mobilă bucătărie, diverse obiecte”; „Butelie aragaz. Cumpăr ladă frigorifică nouă”; „Dacia 1310, perfectă, dubluradiocasetofon Grundig, sigilat, semicursieră, calculator TI, 30, rachetă tenis, Walkman, proiectoare, bare față spate, planetare Dacia, urgent”; „Mașină cusut bărbătească și de damă Singer”

Se cumpără: „TV color nou, videocasetofon, recamier, reiați 52, geacă cojoc, derulator”; „Calorifer electric cu ulei”; „Sobă încălzit cu petrol stare funcționare”; „Obiect din fildeș Sinclair 3 + sau QL”; „Medalion sau alte obiecte de podoabă vechi”; „Sobă cu ardere completă preferabil Toyoset”

Publică și ICVA un anunț care sună cam așa: „GOSPODINE! Nu vă transformați cămara în depozit de sticle și borcane goale. Valorificați prin magazinele alimentare și de legume și fructe ambalajele goale din sticlă în următoarele condiții: la schimb; contra marfă; sau numerar. În acest fel contribuiți la reintroducerea în circuitul economic a unor însemnate resurse materiale.”

RECOM face publicitate pensiunilor pentru elevi și studenți în unitățile de alimentație publică ale comerțului de stat. „Meniul pensiune pentru elevi și studenți se compune din trei preparate culinare (gustări, preparate lichide calde, mâncăruri, dulciuri de bucătărie, produse de cofetărie-patiserie) cu un bogat conținut de substanțe nutritive necesare organismului tânăr. În spații rezervate ale unităților de alimentație publică Meniul pensiune pentru elevi și studenți este asigurat zilnic, pe bază de abonament săptămânal sau lunar, fiind servit de un personal calificat, cu o ținută și comportament exemplare.”

La Ateneul Român, Treptele afirmării artistice. La Opera Română este reprezentație cu Carmen. La Teatrul de Operetă, Văduva veselă. La Teatrul Național, în Sala Mare, Clovnii. În Sala Amfiteatru, Cineva te iubește. Iar în Sala Atelier a Teatrului Național, Autorul e în sală. La Teatrul Lucia Sturdza Bulandra se joacă Mizantropul, în sala din Schitu Măgureanu. În Sala Studio a teatrului se joacă A treia țeapă. La Teatrul de Comedie, Scaiul. La Teatrul C. I. Nottara, sala din bd. Magheru, Floarea de colț iar în sala Studio, Cuibul. La Teatrul Mic, Maidanul cu dragoste. La Teatrul Giulești, Milionarul sărac (în sala Majestic).

La televizor programul începe la ora 19.00 cu Telejurnalul de seară. La 19.25, Să trăim și să muncim în spiritul normelor eticii și echității socialiste. O îndatorire patriotică: întărirea și apărarea proprietății socialiste. La ora 19.45, În dezbatere: Documentele pentru Congresul al XIV-lea al PCR. Centrele de creație și cultură socialistă „Cântarea României” pentru tineret – tribune ale educării patriotice, revoluționare a tinerei generații. La 20.05 Industria – programe prioritare. În spiritul sarcinilor subliniate de tovarășul Nicolae Ceaușescu. La 20.25 Teatrul TV: Freziile nu înfloresc în iulie, de Dorina Bădescu În distribuție: Cristina Deleanu, Eugenia Maci, Valeriu Dogaru, Sorin Medeleni etc. Regia artistică: Eugen Todoran. La 21.25, Din frumusețile patriei. Frumoase plaiuri românești. Producție a Studioului de film TV. La 21.50, Telejurnalul de noapte. Programul se închide la ora 22.00.

Facebook Forum

Multimedia

Ce cred parlamentarii români despre diurna șefului AEP?
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:02:19 0:00
Mai mult
XS
SM
MD
LG