Linkuri accesibilitate

Buletin de știri 27 august 1989


Ceaușescu – Pace!. Autor necunoscut; oferit de o școală din județul Argeș. Sursa: comunismulinromania.ro (MNIR)

Duminică 27 august 1989

Soarele răsare la ora 6.30 și apune la ora 20.02. Vreme în general instabilă în vest, centru și nord dar și în zonele de deal și de munte. Cad sporadic ploi sub formă de averse însoțite de descărcări electrice și de grindină în vest. Izolat cantitățile de apă depășesc 20 l/m2. Temperaturile minime se vor situa între 21 și 27 de grade. Maximele vor ajunge la 32-34 de grade în sud-est.

Abia terminată zarva adunărilor, spectacolelor, omagiilor, telegramelor și mesajelor de susținere prilejuite de a 45-a aniversare a zilei de 23 August, aniversare legată indisolubil de cariera politică a lui Ceaușescu că întregul aparat de propagandă își încordează forțele pentru viitorul apropiat eveniment, cel al Congresului al XIV-lea organizat în principiu pentru a-l realege pe Ceaușescu la șefia partidului și a-i eterniza politicile. Consiliul de conducere al Ministerului Justiției vorbește în telegrama adresată Cabinetului 1 despre „ambianța de puternic avânt politic și mare efervescență revoluționară” pe care o produsese decizia luată de CC la plenară să-l propună pe Ceaușescu pentru un nou mandat „propunere care răspunde unui vibrant deziderat național, întrunind consensul nostru, al tuturor, /față de/ eroica și titanica dumneavoastră activitate de aproape șase decenii consacrată binelui și fericirii națiunii române” Magistrații îl asigură pe Ceaușescu că sunt angajați cu toate forțele, pentru a îndeplini în cele mai bune condiții sarcinile care le revin „hotărâți să înaintăm, odată cu întregul nostru popor, pe luminosul drum al unor noi și mari realizări, al prosperității și libertății.” Cei de la Comitetul de stat al planificării îl firitiseau și ei spunând că „prin aplicarea creatoare a legilor generale ale dezvoltării societății și a principiilor socialismului științific la realitățile și condițiile specifice României, prin situarea permanentă la baza întregii activități economico-sociale a concepției potrivit căreia socialismul se construiește cu poporul și pentru popor” Ceaușescu a stabilit în fiecare etapă istorică „direcțiile progresului multilateral al patriei, concentrând eforturile pentru rezolvarea problemelor cardinale ale creșterii economice intensive, echilibrate și eficiente.” Pionierii îi transmit și ei, asociindu-i la vorbele lor călduroase pe șoimii patriei, pe tuturor copiii României socialiste, omagiul lor fierbinte, sentimentele de profundă dragoste, nemărginită recunoștință și prețuire. Oamenii muncii români de naționalitate maghiară spun și ei, „cu dragoste înflăcărată, adâncă prețuire și nețărmurită recunoștință” că alegerea lui Ceaușescu este chezășia sigură a întăririi unității și coeziunii partidului, a mersului neabătut înainte al României spre cele mai înalte culmi de progres și civilizație...” și că doar așa bunăstarea oamenilor muncii se va ridica și independența și suveranitatea patriei se vor consolida. Iar profesorii și activiștii de la Academia de studii social-politice de pe lângă CC al PCR „în deplină unitate de gând și simțire cu întreg partidul și poporul” se asociază susținerii candidaturii lui Ceaușescu și îi transmit că văd „în aceasta, cu deplină încredere și nețărmurită mândrie, garanția sigură a mersului ferm înainte al societății socialiste românești, a continuării procesului revoluționar de înfăptuire a marilor obiective pe care și le propune întregul nostru popor și pe care le va adopta Congresul al XIV-lea al partidului.” Politrucii de profesie se pricepeau mai bine ca oricine „să exprime vibrant” mesajul pentru cuplul prezidențial, transmițându-i și Elenei Ceaușescu, „eminent om politic și savant de largă recunoaștere internațională”, iubirea lor nețărmurită și „via recunoștință” pentru activitatea ei neobosită, pentru sacrificiul făcut „cu înaltă competență și spirit revoluționar, întreaga viață dezvoltării științei, culturii și învățământului, nobilelor țeluri de modernizare structurală a societății socialiste românești, promovării politicii de pace și colaborare între popoare.” Toată suflarea Academiei politrucilor promite să folosească monumentala lui operă ca îndrumar prețios și își doresc să întâmpine Congresul al XIV-lea cu importante succese în pregătirea politico-ideologică revoluționară, să acționeze în așa fel încât să fie demni de îndatoririle și obligațiile de onoare ce le revin ca militanți ai partidului.” Cu toții trecuseră peste hopul unei aniversări istorice cu teamă să nu rateze nivelul entuziasmului, al dăruirii, al implicării pretins de partid și se pregăteau intens de exercițiile de admirație care urmau cu ocazia Congresului. Dacă nu erau suficient de entuziaști ar fi putut da idei șefilor și să dea de bănuit celorlalți membrii ai activului de partid.

Revista Săptămâna își arată adevărata valoare și „dragostea vibrantă” pentru Ceaușescu publicând un vraf de poeme dedicate celui mai iubit dintre fiii neamului. Ion Nichita scrie despre Partidul, arhitect al vieții noastre,/ Mărețe vise sub frunte prind contur/ să ne-adunăm în minte gânduri clare,/ Noi le-mplinim cu forța cutezării, / Veghind la rodul muncii viitoare.//(...) Având în frunte cel mai brav bărbat,/ Ne ctitorim prezentul cu fapte de titani/ Și gloriei de veacuri, noi sensuri am durat/ În epoca de glorii, în acești mândri ani.” Radu Vaida dedică mult elan și stângace entuziasm patriotic pentru a celebra „august fierbinte, august de muncă, august de eroi” și spune: „Țară cetate, țară lumină, drumul meu drept,/ Pe culmi te ridică azi ctitor viteaz și-nțelept,/Demnul urmaș al întâilor noștri bărbați/Ce-au veșnicit de la Dunăre peste Carpați.” Iar Ion Ursulescu nu se pierde în multe fasoane lirice și spune candid: „E țara românească-n sărbătoare/ Se pun temelii, se ridică virtuți,/ Congresul al patrusprezecelea lumină cutezătoare/ Clădi-va viitor în anii cei mulți./ E țara românească îmbrăcată-n lumină,/ Sus, pe catarg, drapelul tricolor,/ CÂRMACIUL conduce Corabia cu privirea senină/ Spre vaste orizonturi de dragoste și dor” și încheie cu „E țara românească gând de bucurie/ Și inimile toate nutresc un țel comun:/ Mai scumpă să ne fie noua Românie/ Partidul, Ceaușescu, Alesul cel mai bun.”

Concursul de Miss UTC „Muncă, frumusețe, tinerețe” a fost organizat de Comitetul Central al UTC pe litoral pentru a arăta că tinerele speranțe au multe de oferit. Concursul, desfășurat la Costinești, a fost un punct de atracție pentru toți turiștii și activiștii. „Timp de trei zile, sărbătoarea muncii, frumuseții, tinereții a concentrat pe scena Teatrului de vară din Costinești, armonia, grația, dezinvoltura, talentul și virtuozitatea participantelor la concurs.” Au fost 45 de concurente selectate în urma concursurilor locale care au început competiția aliniate umăr la umăr, „salutate cu entuziasm și generozitate de public.” Erau candidate din partea tuturor județelor plus două reprezentante ale elevelor și studentelor. Fetele care, în restul timpului aveau profesii banale (muncitoare, tehniciene agronom, economiste, vânzătoare) au oferit publicului „momente de adevărată emoție artistică.” Ele au cântat muzică ușoară, populară, au dansat dansuri de societate și moderne, au avut numere de gimnastică ritmică, de pantomimă, au avut monologuri și au dat și o reprezentație cu marionete.” O altă probă obligatorie a fost ca tinerele să prezinte, în cadrul concursului de frumusețe, portul popular din zonele pe care le reprezentau „probă ce a scos în evidență spontaneitatea, dezinvoltura, forța concurentelor.” În a doua seară a avut loc parada modei pentru tineret susținută de cele 35 de concurente rămase în concurs a fost primită cu mult entuziasm de public. Însă înainte a avut loc un spectacol de pantomimă al unui artist din Bacău (Marian Stanciu) și numărul coregrafic al formației de dans modern Mesaj din Galați care a avut ca mesaj „Să fie pace în lume” și în univers. După deliberările încinse ale juriului și aplauzele greu de înfrânat ale publicului, în a doua seară nu au mai rămas în concurs decât 23 de fete. În ultima seară evoluția artistică a celor 23 de concurente „atinge limitele maxime ale competiției.” A descrețit frunțile spectatorilor și i-a făcut să-și înroșească palmele de aplauze concertul Loredanei Groza. Președinta juriului a fost Ana Mircea, secretar CC al UTC. Ea a apreciat înalta calitate a pregătirii participantelor la concurs, „subliniind importanța sporită pe care o dobândește acesta de la an la an pentru educația estetică a tinerelor.” A secondat-o actorul Geo Costiniu care spunea „A fost un concurs pe cinste.” La final, câștigătoarele au făcut o poză de grup și s-au întors la realizarea planului pe 1989 până la Congresul al XIV-a.

Doresc să corespondeze: Diana Ionescu (20 de ani) din Buzău pe teme muzicale (Marina Scupra, M. Ruceanu, Modern Talking), film, literatură, diverse. Teodora Grecea (19 ani) din Galați ar vrea să știe mai multe despre muzică (E. Prestley, C. Crișan, L. Groza, V. Șeicaru, Șt. Hrușcă, A. Similea. J. Iglesias, Toto Cutugno), fotbal, handbal, schimb de ilustrate și material sportiv. Aurica Tudor (19 ani) din Orăștie, vrea să corespondeze pe teme literare. Silvia și Andra Mărgăritar vor să corespondeze despre literatură (Tolstoi, Poe), pictură ( Goya, Picasso) și să schimbe ilustrate.

În topul alcătuit de Andrei Partoș pentru revista Săptămâna a lui Eugen Barbu la secția română pe primul loc este Loredana Groza cu Un buchet de trandafiri. Pe doi este Elena Cârstea cu Vreau dragostea ta iar pe trei Ducu Bertzi cu Floare de colț. Pe următoarele locuri, Adrian Daminescu (Fata cu ochi verzi), Mircea Baniciu (La început de drum) și Angela Ciochină (Corabie pentru doi). La secția de muzică străină Cher & Peter Cetera cu After All. Apoi Eternal Flame a trupei The Bangles și If You Don't Know Me By Now cu trupa Simply Red. Pe următoarele locuri Paula Abdul (Forever Your Girl); Tanita Tikaram (Twist In My Sobriety) și Kylie Minogue (Hand On Your Heart).La secția de muzică populară pe primul loc este Maria Tudor cu Moața-i cu iie și flori. Pe doi Florica Baciu cu melodia Mult mă-ntreabă mândra lună. Pe trei se află Pavel Boroancă cu Cine-o zis întâi doina. Apoi Teleormane, Teleormane cu Vasile Zidaru și Plugul, patru boi îi trag (Alexandru Pugna).

La Varșovia a avut loc între 24 și 26 august Reuniunea anuală a grupului generalilor pentru pace și dezarmare. Reuniunea a avut deviza de „50 de ani de la izbucnirea celui de-a doilea război mondial – avertismentele și concluziile care decurg din aceasta.” Din partea României a participat generalul de armată în rezrvă Ion Tutoveanu, vicepreședinte al Comitetului foștilor luptători și veterani de război împotriva fascismului.

Mare demonstrație populară la Chişinău. Participă sute de mii de persoane, manifestația căpătând numele de Marea Adunare Naţională. Cei prezenți cer ca limba română să devină limba oficială a Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești.

La Campionatele mondiale de lupte greco-romane de la Martigny (Elveția) Anton Arghira a obținut medalia de argint la categoria 74 de kilograme. La Galați s-a desfășurat Turneul Prietenia, competiție internațională de handbal. Selecționata României a câștigat competiția urmată în clasamentul final de formațiile Cehoslovaciei, Ungariei, R.D.Germane, URSS.

La televizor, programul începe la ora 11.30 cu Lumea copiilor. Telefilmoteca de ghiozdan. Fiul munților. Producție a Casei de Filme Unu. Ultimul episod. La 12.25, Sub tricolor, la datorie! La 12.40, Viața satului. La ora 13.00, Telex urmat la 13.05 de emisiunea de divertisment Album duminical. Programul se închide la ora 15.00 și se redeschide la 19 cu Telejurnalul de seară. Urmează la 19.20 Cântarea României. Omagiul țării conducătorului iubit. Emisiune realizată în colaborare cu Consiliul Culturii și Educației Socialiste și cu Comitetul de cultuă și educație socialistă al județului Alba. Apoi la 20.20, Film artistic. Floarea-soarelui. Coproducție Italia-URSS cu Sophia Loren, Marcello Mastroiani, Ludmila Savalieva etc. La 21.50, Telejurnalul de noapte. Programul se încheie la ora 22.00.

La Teatrul Național a fost programată o reprezentație cu Hagi Tudose în Sala Mare. La Operetă se pune în scenă Contesa Maritza. La Teatrul Mic, O femeie drăguță cu o floare și ferestre spre Nord. La Teatrul Giulești, Sala Majestic, Ar fi fost o mare iubire. Teatrul satiric-muzical C. Tănase are reprezentație la Grădina de vară Boema cu Bună seara, Boema! Iar la Teatrul de vară Herăstrău, Varietăți pe portativ. La Teatrul Țăndărică (pe scena Teatrului de păpuși Herăstrău) este reprezentație cu piesa Vasilache și Marioara.

În cinematografe rulează Ciclul de filme. Epopeea revoluției de eliberare socială și națională oglindită în filmul românesc. Noi, cei din linia întâi; București file de epopee. Ciclul de filme 45 de ani de glorioasă istorie socialistă: Miracolul; Pădurea de fagi; Drum de luptă și biruință; Punga cu libelule. Niște băieți grozavi; Maria și marea, Viața ca o poveste – fiulmul românesc ieri și azi. Alo, aterizează străbunica. Flori de gheață; Omul care ne trebuie; Cantemir; Rezerva la start.

Facebook Forum

19.12.89 - Actualitatea românească: Ediție specială (II)
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:39:57 0:00
1989
Latest episode
19.12.89 - Actualitatea românească: Ediție specială (II)
1989
1989

Subscribe

Abonează-te
XS
SM
MD
LG