Linkuri accesibilitate

Buletin de știri 27 iulie 1989


Nicolae Ceauşescu vizitează şantierul naval din Brăila.(7.IX.1978) Sursa: Fototeca online a comunismului românesc; cota:293/1978

Joi 27 iulie 1989

Soarele răsare la ora 5.57 și apune la ora 20.47. Vreme, în general, instabilă, mai ales în sud. Cer variabil, cu înnorări mai accentuate în sud și est. Pe alocuri, în aceste regiuni, va ploua mai ales sub formă de averse cu descărcări electrice. Temperaturi minime între zece și 20 de grade și maxime între 24 și 32 de grade.

Se publică, intens cosmetizat după cum se pare, interviul acordat de Ceaușescu ziarului spaniol ABC. Întrebat în ce etapă a dezvoltării se află România, Ceaușescu i-a vorbit redactorului-șef al ziarului despre industrializare, lichidarea claselor exploatatoare și realizarea unei noi societăți „în care mijloacele de producție principale se găsesc în mâna celor ce muncesc...” Așadar, se laudă el, România este o țară industrial-agrară în plină dezvoltare, iar producția industrială a crescut față de 1945 de 135 de ori. Au fost astfel posibile investiții și înflorirea științei, învățământului, culturii, forțele de muncă/de producție au fost amplasate unitar ca să se asigure „o dezvoltare echilibrată a județelor, inclusiv în ce privește producția industrială pe locuitor.” Apoi, pus să dezvăluie cum a reușit să plătească datoria externă, Ceaușescu îi spune secretul. Nu, nu că a înfometat poporul, ci că a vrut să negocieze cu FMI care „ne-a pus însă asemenea condiții pe care, dacă am fi continuat să le aplicăm, practic ar fi dus la dezorganizarea economiei românești. De aceea, după câteva luni, am anulat acordul cu FMI și am adoptat măsurile pe care le-am considerat în concordanță cu realitățile din România.” El spune că plata datoriei externe nu a afectat programul de majorare a retribuțiilor și pensiilor și nici alte programe de investiții (ar fi investit în acestă răstimp 2000 de miliarde de lei, adică 200 de miliarde de dolari, socotind dolarul la fantezista paritate de 1 la 10). Spune că firește nu vor mai apela la credite. „Dorim ca întreaga dezvoltare să o realizăm cu forțe proprii.” Reporterul (de fapt redactorul șef) al publicației spaniole trece la atac frontal: Ce crede despre perestroika? Are vreo influență asupra României? Ceaușescu spune că a înlăturat dogmatismul „modelului unic” încă de la Congresul IX. El spune că a creat organisme naționale ale democrației: congresul oamenilor muncii la care participă la cinci ani 11 mii de oameni, congresul agriculturii la care participă de asemenea, 11 mii de oameni, congresul științei și învățământului, la care participă 7 mii de oameni, congresul culturii la care participă circa 5-6000 de oameni. Între congrese au consilii naționale – de 1500 de oameni cum este Consiliul Oamenilor Muncii din industrie, de 1300 ca acela al agricultorilor. La fel și în celelalte domenii. Adică a făcut restructurarea cu mult înaintea altora. „Nu se poate vorbi de socialism dacă acesta nu ține seama de popor, dacă nu este realizat împreună cu poporul și pentru popor. Considerăm, deci, că tot ceea ce se realizează în această direcție este un lucru bun și dorim ca toate țările să asigure o asemenea perfecționare – sub denumirile pe care le adoptă fiecare – care să țină însă seamă neapărat de dezvoltarea construcției socialiste de a merge înainte, și nu înapoi.” România, spune Ceaușescu, este fără pată și în ceea ce privește drepturile omului pentru că le respectă pe cele fundamentale: dreptul la muncă, la învățătură, la locuință, la o viață demnă și liberă. În ceea ce privește libera circulație a persoanelor trebuie făcută în limitele prescrise de legi. „Considerăm că oamenii nu trebuie să plece din țara unde s-au născut, că trebuie să rămână și să muncească acolo pentru a-și crea un viitor mai bun. ” Mai spune că emigranții sunt tratați prost peste tot în lume și că reporterul spaniol știe el însuși suficient de multe despre soarta emigranților spanioli din diferite țări. Nu oprim pe nimeni, dacă dorește, să plece, dar nici nu-i sfătuim pe oameni s-o facă. ”Dimpotrivă le spune că trebuie să rămână aici. (...) Omul nu-și poate făuri o viață mai bună decât acolo unde s-a născut, împreună cu poporul din rândurile căruia face parte. Iar eu cred că aceasta este o concepție profund umanistă.” De asemenea, oamenii au dreptul să se întrunească, d-aia s-au organizat atâtea consilii și congrese și Tribune ale democrației. Sunt tot soiul de adunări ale organizațiilor de masă și obștești. „Consultarea maselor populare, a întregului popor în problemele esențiale ale societății constituie una din laturile fundamentale ale politicii partidului nostru de construire a socialismului cu poporul pentru popor.” Există și niște limite: nu acceptă manifestări fasciste, antisemite sau de o asemenea natură. Nu sunt urmare a unui drept, ci o încălcare a libertăților democratice. „De aceea noi suntem profund preocupați de ceea ce se întâmplă în unele țări privind renașterea diferitelor grupări fasciste. Pentru că ne amintim ce s-a întâmplat în anii 30-40 și nu dorim să se mai repete asemenea lucruri.” În ceea ce privește aspirația Pieței Comune ca până în 1992 să realizeze o Europă fără frontiere Ceaușescu spune că aceasta este o problemă a țărilor membre și „nu aș dori ca răspunsul meu să fie interpretat ca un amestec în treburile lor. Dar nu cred că realizarea unui asemenea obiectiv se va încheia în această perioadă foarte scurtă.” În ceea ce o privește, poziția României este că națiunile vor continua să existe încă multă vreme și că e greu de presupus că „țările vor renunța la independența lor așa de ușor.(...) Considerăm că o Europă a națiunilor independente corespunde mai bine, atât pentru etapa actuală de dezvoltare a omenirii, dar și pentru încă multă, multă vreme.” Iar, în ceea ce privește comunismul european și pe plan mondial spune că toată lumea trece prin prefaceri ca urmare a dezvoltării tehnico-științifice și e normal ca și țările comuniste s-o facă. Mai gravă e problema în țările capitaliste unde situația este mult mai critică și pândesc șomajul și fascismul. Așadar, în țările socialiste „deși se înregistrează și tendințe ca nu pot fi aplaudate, pe ansamblu eu sunt convins că aceste schimbări vor dinamiza și vor da o perspectivă nouă dezvoltării socialismului. (...) Omenirea, de la comuna primitivă, a trecut prin multe orânduiri sociale, dar a mers numai înainte, și nu înapoi. Iar socialismul reprezintă viitorul omenirii.”

Participanții la Plenara Consiliului Național al Societății de Cruce Roșie îi trimit o telegramă lui Ceaușescu în care, ca și celelalte organizații autoare de asemenea texte, mai ales în acea perioadă, „își exprimă din adâncul inimilor, cele mai alese sentimente de dragoste, profundă stimă și nemărginită recunoștință” față de Ceaușescu, „Erou între eroii neamului” și „într-o deplină unitate de cuget și simțire cu toți fiii patriei” susțin realegerea lui ca secretar general PCR și promit că vor acționa „în lumina ideilor și obiectivelor din proiectul Programului-Directivă și din Tezele pentru congres” că vor munci „fără preget pentru înfăptuirea la cote calitative tot mai înalte” sarcinile care revin Crucii Roșii...

Pe Șantierul naval din Brăila s-a organizat cu ocazia celei de-a 36 aniversări a Zilei Insurecției cubaneze o adunare festivă la care au participat reprezentanți ai organelor locale de partid și obștești, oameni ai muncii și membri ai ambasadei Republicii Cuba. Au vorbit despre însemnătatea zilei Constantin Albeanu, vicepreședintele consiliului oamenilor muncii de la Șantierul Naval Brăila și Lazaro Mendez, însărcinat ad-interim al Republicii Cuba, despre bunele relații dintre cele două țări, despre cât de mult contează relația bună dintre Ceaușescu și Fidel Castro.

În județul Brăila, informează Candiano Priceputu în Scânteia, s-au desfășurat sub genericul „Cântare omului și holdelor bogate” ample acțiuni cultural-educative dedicate fruntașilor de pe ogoare. Succesul raportat în campania de seceriș, aici înregistrându-se, zice-se, cele mai mari recolte din istoria locului, a fost sărbătorit în fel și chip. Rezultatele obținute au fost sugestiv prezentate prin grafice și panouri iar pe scenele amenajate în aer liber la Balsova, Camnița, Viișoara, Colțea, Dudescu etc, formațiile locale și din municipiul Brăila au susținut spectacole cultural-artistice.

La Dărmănești „unul dintre cele mai tinere orașe ale țării,” s-au desfășurat vreme de o săptămână Serbările Uzului, sub egida „Cântării României.” Manifestarea e dedicată celor 45 de ani de la 23 August 1944 și Congresului XIV din toamna lui 1989. În programul manifestării au fost simpozioane, mese rotunde, seri literare, vernisaje de expoziții, spectacole. Au participat oameni de cultură și artă din Bacău, istorici și politruci, formații artistice laureate ale Festivalului Cântarea României.

La Concursul internațional de atletism disputat pe stadionul Riazor din La Coruna, Spania, Viorica Ghican a trecut prima linia de sosire în cursa de 3000 m. Pe locul al doilea a ajuns colega sa de echipă Margareta Keszeg. Proba masculină de aruncarea suliței a fost câștigată de Constantin Miclea. La 400 m plat feminin pe primul loc s-a clasat Iolanda Oanță. La aruncarea discului femei a câștigat Elisabeta Neamțu. În cadrul turneului internațional feminin de volei de la Slupsk (Polonia) România a învins selecționata Bulgariei. La campionatele europene de tenis de masă pentru juniori desfășurate la Luxemburg, echipa României de juniori, dar și cea de cadete, au câștigat medaliile de bronz la categoriile lor. În turul trei, proba de simplu din cadrul Campionatelor europene de tenis pentru juniori de la Praga, Andrei Pavel a trecut de sovieticul Pospelov și la aceeași fază pentru femei, Irina Spârlea a învins-o pe suedeza Fanch.

Se faca angajări:„Tăbăcăria Minerală Jilava încadrează conform legii 12/1971 cu domiciliu în București: inginer mecanic, economist, inginer tăbăcar, lăcătuș cat. 3-6, strungar”; „Întreprinderea pentru amenajarea complexă și exploatare a râului Dâmbovița recrutează absolvenți cu 10 clase promoția 1989 cu domiciliu stabil în municipiul București și Sector agricol Ilfov în vederea calificării în meseria de conducători mecanici auto”; „Teatrul Dramatic Galați anunță concurs pentru ocuparea a patru posturi de actori-actrițe, luni 7 august 1989, ora 10”

De vânzare: „Pui caniche alb, talie mică”; „Convenabil, studio, masă, masă extensibilă, scaune, diverse obiecte”; „În com. Voluntari-București, Sector Agricol Ilfov, casă singur curte cu vie, grădină, legume, flori. Aștept provincia”; „Televizor color Cromatic O2, dormitor Regeance, radiocasetofon stereo Spațial, sobă de gătit și încălzit cu petrol”; „Vitrină și măsuță stil, oglindă cristal, mașină cusut Ileana, vulpe argintie, pahare Baccara, serviciu înghețată, bibelou”; „Telecolor cu monitor, acordeon Weltmeister 120 bași, dormitor Ceahlău pat mijloc, rochie ocazie neagră 42-44, amplituner Delia, derulator VHS, hol Costinești, oglindă venețiană, toate absolut noi”

Se cumpără: „Urgent mașină de spălat și aspirator numai mărci deosebite, calorifer electric, sobă cu ardere completă, congelator cinci sertare, numai noi”, „Minicalculator cu multiple programe, minicalculator simplu solar, Rotring din 2 în 2, minicasetofoane cu căști și două casete, să fie noi”; „Violoncel (și arcuș) maestru”; „Violă cu arcuș concert și arcuș vioară”; „Videomovie, televizor color, mașină electrică de cusut”.

La televizor, în jurul orei 11, Transmisiune directă din municipiul Constanța. Adunarea populară prilejuită de vizita de lucru a tovarășului Nicolae Ceaușescu, secretar general al PCR președintele RSR împreună cu Elena Ceaușescu, în județul Constanța. La ora 19.00, Telejurnal. În întâmpinarea marii noastre sărbători naționale. La 19.25, Gloriosul drum al revoluției. Partidul Comunist Român – organizatorul și conducătorul luptei maselor pentru dreptate socială, împotriva războiului și fascismului, pentru libertatea și independența patriei. La 19.45, Agricultura – programe prioritare. Pentru o producție de 35-40 milioane tone cereale. La 20.05, Laureați ai Festivalului național „Cântarea României”. La 20.20, Tribuna experienței înaintate. A acționa gospodărește... La 20.35 Film artistic: Învățătorul. Producție a studiourilor cubaneze. La 21.50, Telejurnal. Programul se încheie la ora 22.00.

Facebook Forum

Multimedia

5 lucruri despre Auschwitz
Așteptați
Embed

Nici o sursă media

0:00 0:01:58 0:00
Mai mult
19.12.89 - Actualitatea românească: Ediție specială (II)
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:39:57 0:00
1989
Latest episode
19.12.89 - Actualitatea românească: Ediție specială (II)
1989
XS
SM
MD
LG