Miercuri 27 septembrie 1989

Soarele răsare la ora 6.08 și apune la ora 18.04. Vremea este în general frumoasă, cerul este variabil cu înnorări accentuate la început, în estul țării. Acolo, izolat și trecător e posibil să plouă slab. În a doua jumătate a zilei se va înnora și în nord-vest unde va ploua pe alocuri. Dimineața pe alocuri în centrul țării și la munte dar și izolat în celelalte zone se produce ceață. Temperaturile maxime sunt cuprinse între 20 și 26 de grade iar minimele între 7 și 12 grade, mai coborâte în depresiuni dar mai ridicate în sud-est.

E. Vasilescu de la Scânteia a fost la adunarea generală de la Editura Științifică și Enciclopedică, dominată de o atmosferă de „efervescență, care a stimulat și mai mult natura concretă, angajată a dezbaterilor.” Dar nu erau prea multe de dezbătut: cu toții au aplaudat decizia de realegere a lui Ceaușescu în funcția de secretar general și au stabilit că obiectivul principal al editurii este acela al intensificării „activității ideologice și politico-educative de formare a omului nou al societății noastre”, cu un înalt spirit revoluționar. Gazetarul spune că s-a insistat în mod special asupra formelor specifice „muncii de partid pentru creșterea participării comuniștilor la elaborarea și sporirea responsabilității în muncă prin stimularea spiritului colectiv, al întrajutorării și coordonării eforturilor.” Au fost totuși criticate unele apariții în care s-ar fi preluat unele informații împrumutate fără discernământ științific și ideologice și că altele pun în circulație afirmații pur teoretice, fără aplicații practice sau că altele sunt „prea tehniciste., îngust practiciste.” Directorul editurii, Vasile Văcaru, a făcut aprecieri critice asupra unor deficiențe existente cum ar fi tergiversarea unor apariții sau, dimpotrivă, precipitarea altora dar spune că „potențialul colectivului se confirmă prin cărțile pe care le editează și prin capacitatea de a răspunde prompt marilor momente politice ale anului cu lucrări de înaltă valoare științifică.”

Continuă raportările fantastice la producția agricolă. Unitatea Agroindustrială Miercurea Ciuc anunță că a produs 84,36 t de cartofi de toamnă la hectar, CAP Gheorghe Doja susține că a cules 114,53 t/hectar de roșii iar IAR Bărăganu raportează nici mai mult nici mai puțin decât 126,1 t/ha de ardei capia.

În ciuda penuriei endemice de pe piață, gazetarii dau asigurări că la recoltele bogate, piețe bogate. La ultimul CPEx Ceaușescu spusese ca să se asigure cu toți că recoltele bogate raportate vor fi reflectate și de mercurialele piețelor. Comedia raportărilor false devine farsă înainte să se transforme în tragedie. Consiliul județean PCR Bihor se laudă că a intensificat operațiune de colectare a „surplusului de produse” din gospodăriile populației, îndeosebi a legumelor și fructelor. Au fost înființate, pentru aceasta, 65 de centre de colectare, cu douăzeci mai multe decât în anul precedent. Prețul este, evident, cel stabilit de șefii locali ai partidului, și localnicii sunt obligați prin planul de achiziții să dea la stat o parte însemnată din producția de pe loturile personale. Operațiunea merge bine, se laudă șefii locali de partid. Planul pe primele trei trimestre a fost îndeplinit integral la cartofii de vară, la legumele de câmp și la fructe, ba chiar a fost și depășit. Pentru a culege recolta de toamnă s-a asigura „o amplă mobilizare de forțe, printre care și peste 16 mii de elevi, îndeosebi în fermele proprii ale întreprinderilor de industrializare AROVIT, Valea lui Mihai și Avântul Oradea,” spune corespondentul Scânteii Ioan Laza. Pentru că a mers bine și exista forță gratuită de muncă pentru că începuse școala, s-a mărit planul de „însilozare” cu 30%. Stelian Chiper de la Scânteia spune că și la Buzău, unde forțele responsabile „acționează în spiritul concluziilor, sarcinilor și criticilor formulate” de Nicolae Ceaușescu, politrucii locali au stabilit o serie de măsuri menită să contribuie la mai buna aprovizionare a populației cu produse alimentare și nealimentare pe perioada toamnă-iarnă. Pentru că s-a îmbunătățit colectarea și pregătirea furajelor mai peste tot, există speranța ca animalele să ajungă „la greutățile la tăiere prevăzute și la unele specii chiar la sporuri față de aceeași perioadă a anului trecut”. Se acționează susținut pentru preluarea animalelor, păsărilor și produselor agricole de la gospodăriile populației, livrările la fondul de stat fiind mult mai mari în comparație cu anul precedent. Bazându-se pe buna colaborare între șefii de unități agroindustriale și șefii județeni de partid „există convingerea că se va asigura o mai bună aprovizionare a populației cu mărfuri alimentare și nealimentare.” Iar la Gorj au fost create echipe special „care să impulsioneze preluarea produselor contractate de la gospodăriile populației, conform graficelor întocmite în vederea asigurării ritmicității în aprovizionare.” De cele mai multe ori contractele cu statul erau negociate prin șantaj, neavând acces la furaje, doctori veterinari, fertilizatori sau agregatele necesare producției decât cei care acceptau termenii impuși de autorități. Anual oamenii aveau obligația să furnizeze către stat vite, păsări, ouă, lapte, în funcție de recensământul făcut la începutul anului (în ianuarie) de reprezentanții consiliului popular. În Gorj, scrie Gh. Prună de la Scânteia, erau convocați săptămânal la consiliul popular județean „principalii furnizori de produse și reprezentanți ai unităților alimentare și de desfacere, prilej cu care sunt analizate resursele de aprovizionare, graficele de livrare a produselor animaliere, cantitățile de legume și fructe ce trebuie livrate pieței și stocate pentru perioada de iarnă, stabilindu-se măsurile de rigoare pentru îndeplinirea sarcinilor ce decurg din programul județean de autoconducere și autoaprovizionare.” Pentru îndeplinirea obiectivelor stabilite de Ceaușescu, observă gazetarii de la Scânteia, trebuie multă sârguință, ordine și disciplină din partea celor care se ocupă sau răspund de producerea și distribuirea produselor prevăzute în programele de aprovizionare.

La Furculești, în Teleorman, ca mai peste tot în țară, anul școlar începe pe câmp. Primarul comunei Gherghina Dușman și directoarea școlii Elena Șuică se duc cu școlarii la cules de strugurii încă de la primele ore ale dimineții. Tot acolo vin și elevii Liceului Industrial 1 din Alexandria. Cu toții au de făcut opt ore de muncă la cules de struguri. Sunt circa o sută de hectare de vie. Normele sunt pentru adulți de 300 de kilograme iar pentru elevi de 150 de kilograme. În acea zi se recoltaseră struguri de pe 2,5 hectare. Pentru ca lucrurile să meargă șnur, conducerea CAP-ului a stabilit ca la două trei rânduri de vie să fie un supraveghetor care să vadă cât de bine își fac elevii treaba. „Se mai întâmplă să rămână lăzi în urmă, din neatenție, să mai stea ascuns câte un ciorchine, Dacă un ochi experimentat e în preajmă chiar copiii se întrec să nu dea de lucru nimănui, devenind ei înșiși propriii supraveghetori.” îi spune șefa fermei inginera Antonia Boboc gazetarului de la Scânteia tineretului. În fiecare toamnă, la începutul campaniei agricole de toamnă, cancelariile școlilor și birourile directorilor se transformă în dispecerate. „Este nevoie de cadre didactice în câmp, în taberele de muncă dar și la școală” consemnează reporterul de parcă ar fi fost corespondent de front. La Liceul nr 3 din Alexandria, de pildă, se face și carte, și practică agricolă. „Munca la câmp reprezintă aici o permanență: liceul lucrează în acord global 30 de hectare de porumb și trei de sfeclă. (...) Să precizăm, totuși, că liceul dă o mână de ajutor la strânsul legumelor și al porumbului de pe ogoarele cooperativelor de producție din Conțești și Teleormanul.” Tot de la Liceul 3 Alexandria sunt trimiși câteva zeci de băieți în taberele de muncă de la Ulmulețu și Dunărica. Ei îi spun gazetarului: „Trebuie să muncim, să facem norma și să o depășim. Mergem acolo pentru a realiza calitate, E prima oară când voi sta într-o tabără de muncă, însă de pe acum am convingerea că are să-mi placă” spunea Iulian Botorogeanu, „viitor candidat la Politehnică” iar gazetarul constată (poate cinic sau doar involuntar comic) că iată un tânăr ce-și dezvoltă în aceste zile vocația practică și spiritul de eficiență ce-i caracterizează și pe colegii lui de la un liceu de construcții.

Dar și uteciștii de vârste mai mari, angajați deja în producție, își continuă munca patriotică. Brigăzi formate din peste două sute de tineri de la ITA Mehedinți vor participa la operațiuni de Recuperare-Recondiționare-Revalorificare. Ei au promis că vor dezmembra 7 autocamioane, vor recupera și recondiționa o serie de piese și subansamble, colectând deopotrivă importante cantități de deșeuri metalice și nemetalice. La Întreprinderea 23 August din Satu Mare, două sute de tineri fac muncă patriotică de colectare și predare a materialelor refolosibile și de întreținere a spațiilor aferente întreprinderii. Fiecare promite să muncească nouă ore suplimentar pentru aceasta. La Întreprinderea Mașini-Unelte din Arad, s-a organizat o expunere cu tema: „Sarcini ce revin organelor și organizațiilor UTC din proiectul Programului-Directivă și Tezele pentru Congresul al XIV-lea al PCR. La Întreprinderea de tractoare din Miercurea Ciuc s-a organizat o expunere cu tema „Principiile și valorile procesului de formare a omului nou, Necesitatea combaterii cu fermitate a oricărei încălcări a normelor și principiilor comuniste de muncă și viață.” La Întreprinderea Netex din Bistrița s-a organizat o dezbatere cu tema „Știință, cultură și artă – factori determinanți pentru formarea și dezvoltarea personalității.”

Ambasadorul Republicii Democrate Germane, dr. Herbert Plaschke, a organizat o conferință de presă cu ocazia celei de-a 40-a aniversări a întemeierii republicii. Cu această ocazia le-a vorbit gazetarilor despre realizările remarcabile ale oamenilor muncii din RDG, despre reușitele lor în construirea societății socialiste dezvoltate, „în prezent fiind angajați într-un amplu efort constructiv pentru traducerea în viață a hotărârilor celui de-al XI-lea Congres al PSUG. Ambasadorul a mai vorbit și despre relațiile de prietenie și strânsă colaborare între cele două partide, țări și popoare și despre perspectivele luminoase care li se deschid înainte.

La Poitiers a avut loc întâlnirea anuală a Comitetului internațional Buchenwald-Dora unde s-a discutat activitatea organizației și sarcinile acesteia pe viitor referitoare la lupta împotriva oricăror manifestări de reînviere a fascismului și nazismului, a rasismului, antisemitismului și terorismului. Doctorul Petru Mureșan, care era și vicepreședintele Comitetului, a participat din partea Comitetului foștilor luptători și veteranilor de război.

Todor Jivkov președintele Consiliului de stat din Bulgaria îi scrie lui Ceaușescu pentru a-i mulțumi „cordial” lui, CC-ului, Consiliului de stat și guvernului, întregului popor pentru felicitările și urările „calde” cu ocazia celei de-a 45-a aniversări a Revoluției socialiste în Bulgaria și-i spune că și el crede că relațiile multilaterale între cele două partide comuniste se vor aprofunda în interesul cauzei socialismului etc. etc. Încheie urându-i succese în materializarea în practică a hotărârilor Congresului XIII. Jivkov va fi demis din fruntea statului pe 10 decembrie iar partidul comunist va fi primi numele de Partidul Socialist Bulgar. Jivkov va fi urmărit penal și arestat la domiciliu până în 1996.

Parlamentul Sloveniei face modificări constituționale: înlătură articolul referitor la rolul conducător al Uniunii Comuniştilor și adaugă dreptul la secesiune faţă de Republica Federală Iugoslavia.

Dinamo București a bătut echipa Dinamo Tirana cu 2 la 0 în turul al doilea al Cupei cupelor la fotbal. Golurile au fost marcate de Mateuț și Mihăescu. Echipa Steaua urma să joace la Reykjavik cu echipa Fram în turul doi al CCE ; Victoria urma să întâlnească pe teren propriu echipa F.C. Valencia într-un meci contând pentru Cupa UEFA.

Moare (pe 25 septembrie) scriitorul Paul Georgescu (născut la 7 noiembrie 1923). Absolvent al Facultății de litere și filosofie, scrie începând cu 1944 la România liberă. Va lucra apoi în redacția emisiunilor cultural-literare de la Radiodifuziune, redactor la Viața românească, la secția de literatură a ziarului Scânteia, redactor-șef adjunct la Viața românească. A predat cursuri de istoria literaturii române la Universitate între 1948 și 1957. A debutat cu cronici și eseuri adunate sub titlul de Încercări critice (I, 1957: II, 1959). Au urmat alte cărți de critică dar și literatură scriind romanele Coborând (1968), Înainte de tăcere (1975), Doctorul Poenaru (1976, Premiul Uniunii Scriitorilor), Revelionul (1977); Vara baroc (1980, Premiul Asociației scriitorilor). Primește în 1986 Premiul special al Uniunii scriitorilor.

Moare (pe 25 septembrie) poetul Sergiu Filerot (Gheorghe Niculescu), născut pe 3 februarie, în Craiova. Debutează în Jurnalul literar din Iași (1939) apoi scoate în 1941 o plachetă de versuri Încrustări în gând. Apoi culegeri de versuri Om și Libere (poeme în proză). A fost muncitor poligraf în presa de tineret și apoi secretar de redacție și redactor în sistemul editorial dar și în domeniul de construcții-montaj.

Se fac angajări: „Coop. Casa de Modă, cu sediul în București, Cal. Victoriei 21, încadrează de urgență portar cu domiciliul stabil în București”; „Institutul de cercetare și producție pentru cultura și industrializarea sfeclei de zahăr și substanțelor dulci Fundulea încadrează următorul personal: un post de economist la Compartimentul Plan-retribuire, un post de revizor contabil”; „Cooperativa Arta aplicată încadrează de urgență sticlari prelucrători la flacără, în secție organizată sau pe convenție pensionari cu cumul integral de pensie, pentru execuția de mărțișoare.”

De vânzare: „Aragaz, instrumente pedichiură, brici bărbierit, penițe stilou, strune chitară”; „Aragaz, îmbrăcăminte și încălțăminte damă, diverse”; „Trabant 601 S-1981, 51000 km, piese schimb, comandă dublă, cameră Irina, bibliotecă mică, birou student”: „Wartburg, poate fi condus și de infirmi”; „Haină blană naturală, măsura 46-48 și port-bebe”; „Mașină de epocă în circulație, perfectă stare, originală Opel Six 1937”; „Piese Dacia 1100, Renault 16, patine rotile, lămpi televizor. Cumpăr lenjerie bărbătească 54 bumbac, boxe Unitra 90, canistră, toate noi”; „Video Goldstar, goblene manuale, set amortizoare, aripi, capotă, bandouri, capace roți, diverse, toate Oltcit, chepeng Mercedes, blue-jeans moderni.”

Se cumpără: „Tapet și fototapet”; „Garaj demontabil”; „Televizor alb-negru și aspirator prag funcționare perfectă, convenabil”; „Canistre metalice, pompă auto mare de picior, clește suedez papagal, cântar farmaceutic, compresor, recamier Harghita, butoaie”

La Sala Studio a Ateneului Român, Valori camerale românești. În Sala Mare a Ateneului, Recital de orgă. La Opera Română, reprezentație cu Femeia îndărătnică. La Teatrul de Operetă, Tinerețea unui vis. La Teatrul Național, în Sala Mare, Ultimul set. În sala Amfiteatru, Vasa Jeleznova. În Sala Atelier, Act venețian. La Teatrul Lucia Sturdza Bulandra se joacă Omul cu mârțoaga, în sala de pe Schitu Măgureanu. În Sala Studio a teatrului, Cântec despre mine însumi. La Teatrul de Comedie, în Grădina Boema, se joacă Scaiul. La Teatrul Mic, Arta iubirii. La Teatrul Foarte Mic, Dragă Joe, La Teatrul Giulești, în sala Majestic, Cursa de Viena. Teatrul Țăndărică are pe afișul Sălii Victoria, Șoricelul și păpușa .

La televizor programul începe la ora 19.00 cu Telejurnalul de seară. La ora 19.25, În dezbatere: Documentele pentru Congresul al XIV-lea al Partidului Comunist Român. Perfecționarea activității organelor și organizațiilor de partid – cerință majoră a înfăptuirii obiectivelor dezvoltării economico-sociale. La 19.50, Industria – program prioritare. În spiritul sarcinilor subliniate de tovarășul Nicolae Ceaușescu. La 20.10 Trăim decenii de împliniri mărețe. La 20.40, Mândria de a fi cetățean al României socialiste. La ora 21.00, Lumini pe pânza vremii. La 21.15, Tinerețe – educație – spirit revoluționar. La 21.35 Te cântăm, iubită țară! La 21.50, Telejurnalul de noapte. Programul se închide la ora 22.00