Linkuri accesibilitate

Buletin de știri 29 octombrie 1989


Adunarea populară din Piaţa Obor, cu prilejul sărbătoririi Zilei Recoltei la Bucureşti. (6 octombrie 1968)

Sâmbătă 29 octombrie 1989

Vremea se răcește treptat. Cer mai mult noros în nord, centru și est. Plouă pe arii relativ extinse. În celelalte zone cer noros cu ploi izolate. La munte, la peste 1500 de metri altitudine ploaia s-ar putea transforma în lapoviță și ninsoare. Ceață slabă pe alocuri. Temperaturile minime sunt cuprinse între zero și 10 grade în depresiuni mai scăzute. Maximele termice se situează între opt și 18 grade, mai ridicate în sud.

Nicolae Ceaușescu reia vizitele de lucru prin țară. Erau ultimele zile de lucrări agricole și voia să le prindă în zone de producție intensă, pentru a se lăuda cu succesele noii revoluții agrare. Pentru aceasta, s-a dus în Brăila unde intenționa, de altfel, să participe la sărbătorirea Zilei Recoltei, în ziua de 30 octombrie. Ritualul vizitelor era stabilit de multă vreme. Ceaușescu și suita dădeau raită prin întreprinderile reprezentative ale județului, prin IAS-uri și CAP-uri, apoi se vedeau cu activul de partid din județ. S-au dus și de astă dată cu elicopterul, aterizând în vatra satului, la Tudor Vladimirescu, unde se spune că au venit mii de locuitori „care și-au manifestat satisfacția deosebită de a saluta în mijlocul lor pe tovarășul Nicolae Ceaușescu, pe tovarășa Elena Ceaușescu, de a raporta despre realizările din acest an, despre preocupările consacrate obținerii de recolte cât mai bogate.” Tot conform protocolului, au fost întâmpinați cu pâine și sare iar uteciștii, pionierii și șoimii patriei din județ le-au dat buchete de flori. Au străbătut comuna în mașină deschisă, Ceaușescu făcându-le cu mâna oamenilor. La „centrul civic” alți oameni, alte lozinci fluturate și scandări strigate. Le-au fost prezentate cifre, grafice și situații referitoare la nivelul de dezvoltare al comunei, cum a crescut producția în diverse domenii agricole și zootehnice. Au aflat, astfel, că pe suprafața de aproape patruzeci de mii de hectare se obținuseră cele mai bune producții realizate vreodată. În procesul verbal despre această vizită se succesele agricole sunt puse în relație cu angajamentul ferm „pe calea agriculturii intensive” probând faptul că „numai în condițiile marii proprietăți socialiste sunt posibile atât realizarea unor producții mari, cât și asigurarea bunăstării oamenilor muncii de la sate.” Ceaușescu le ține un speech preluat de gazete în care îi laudă și îi provoacă să muncească mai bine pentru că există „toate condițiile ca producția agricolă să crească și mai mult.” Le urează să construiască „ceea ce ați început”, să facă tot ce e necesar pentru ca „oamenii muncii” din comună, de fapt toți țăranii, „să aibă condiții de viață cât mai apropiate de cele ale oamenilor muncii de la orașe.” Scurt, dar bun. Oamenii l-au aplaudat și au scandat lozincile de sezon Ceaușescu și poporul, Ceaușescu reales la al XIV-lea Congres.” Din Tudor Vladimirescu, au plecat în Brăila prilej de alte mitinguri spontane cu cetățeni aduși să scandeze și aplaude, pentru a-și exprima „recunoștința profundă ce i-o poartă pentru grija statornică față de dezvoltarea multilaterală a întregului județ.” Erau așteptați de alți oameni ai muncii pe platoul din fața Întreprinderii de utilaj greu „Progresul”. Abia acolo au fost primiți oficial în județul Brăila. Oamenii aveau steaguri roșii și tricolore, portrete ale cuplului prezidențial, pancarte cu urări adresate partidului și secretarului general. Au prezentat onorul militari, memnri ai gărzilor patriotice și ai detașamentelor PTAP. Apoi a fost intonat imnul de stat. Iar pâine cu sare, iar buchete de flori de la uteciști etc. în scandările activiștilor de partid „România a ales – socialism, pace, progres!” semn al opțiunii „de neclintit a poporului român angajat ferm în lupta și munca pentru edificarea celei mai drepte orânduiri sociale din istoria omenirii.” Ceaușescu a fost asigurat de ministrul industriei construcțiilor de mașini, Eugeniu Rădulescu, și de directorul întreprinderii, Constantin Cibu, că indicațiile lui au fost respectate și, prin urmare, producția s-a îmbunătățit. Și aici a ținut un scurt discurs în care i-a sfătuit să acționeze pentru realizarea „unor produse de calitate”. Apoi tot prin mulțimea scoasă la aplaudat, cei doi s-au dus la Combinatul de fibre, celuloză și hârtie din Brăila. A discutat cu toți și cu nimeni, a dat dispoziții, a făcut observații, a cerut specialiștilor să pună la punct noi tehnologii și muncitorilor să crească producția, cumva mecanic și plictisit. Apoi a mai ținut un mic discurs să-i felicite pe muncitori pentru activitatea lor și a urat colectivului „să obținuă rezultate cât mai bune, pentru a demonstra capacitatea creatoare a oamenilor muncii de aici, multă sănătate și fericire.” S-a văzut mai apoi cu Biroul Comitetului județean PCR unde toată lumea i-a lăudat tezele și Expunerea la Plenara lărgită CC al PCR. I s-a făcut un raport ostășesc despre realizarea obiectivelor stabilite, s-a subliniat ce realizări au obținut de la începutul anului în industrie, agricultură, investiții, în celelalte sectoare și ce măsuri au luat pentru „înlăturarea neîntârziată a lipsurilor manifestate și ridicarea întregii activități pe un plan calitativ superior.” Ceaușescu, exigent ca mai mereu, l-a spus că evoluția e pozitivă dar că rezultatele nu sunt încă pe măsura posibilităților, „a investițiilor făcute, a fondurilor fixe de care dispune județul Brăila.” Le-a dat ordin să acționeze cu hotărâre pentru folosirea capacităților, a bazei tehnico-materiale, a forței de muncă, a tuturor resurselor.”

În revista Săptămâna, muzicologul Vasile Donose glosează pe marginea Expunerii lui Ceaușescu la Plenara lărgită a CC al PCR, spunând că „omul contemporan, realitățile specifice societății socialiste românești, amplul proces revoluționar ce se înfăptuiește sub conducerea partidului, au devenit după cel de-al IX-lea Congres componente ale unui univers creator deosebit de complex” În anii care s-au scurs s-a dobândit un „superior sens de organicitate” a vieții spirituale, o semnificație unică a finalității acesteia în raport cu omul, cu alte cuvinte este vorba „de consensul larg și activ al științei, învățământului și culturii pentru dezvoltarea armonioasă a personalității umane.” Este un proces creator în care este identificabil aportul de substanță „pe care gândirea teoretică și practică muzicală românească îl înscriu în configurarea demersului culturii noastre socialiste” și tot aici se află caracteristicile esențiale care determină avântul creației și interpretării muzicale naționale. Pe scurt, muzica devine un document psihologic și moral al câmpului cunoașterii umane, al investigării și reflectării problematicii social-politice și cultural-științifice contemporane. Este motivul pentru care ideile și temele acestui timp foarte fecund și-au găsit expresia în muzică iar evenimentele vieții de zi cu zi „mobilizează respirația adâncă a ființei ei. „În acest spirit și cu noi eforturi creatoare muzicienii României socialiste se pregătesc să întâmpine cel de-al XIV-lea Congres al PCR cu noi și valoroase lucrări prin care să omagieze munca, țara, poporul, partidul și conducătorul său.” Vasile Donose a fost persoană importantă: a dirijat corul Uzinelor Timpuri Noi din București, a fost metodist și director al Casei Regionale a creației populare, redactor la radio, ajungând între 1966-1969 redactor șef adjunct. A mai fost director la Agenția Română de Impresariat Artistic și director la Teatrul C. Tănase (1982-1999). A fost vicepreședinte al Uniunii Interpreților (1997). A luat nenumărate medalii, diplome și distincții. A scris înainte și după 1989 nenumărate cărți, studii de muzicologie, eseuri, monografii.

Opera Română are în program Cosette. La Teatrul de Operetă, Povestea soldățelului de plumb (la matineu), Lysistrata (ora 18) Filarmonica George Enescu are în program Stagiunea educativă pentru elevi. Ce este clasicismul muzical? Interpretează Cipriana Smărăndescu, Clara Cernat, Alexandru Tomescu, Orchestra simfonică a Liceului de artă George Enescu. Dirijor și comentator: Petru Andriesei. Mai apoi tot la Ateneul Român, Universul artei vocale. Recital de lieduri Mihaela Agachi, mezzosoprană. La pian: Lidia Teodorescu. În Sala Studio a Ateneului, Treptele afirmării artistice. Radu Blidaru – vioară. La pian: Vera Eckstein. La Teatrul Național, în Sala Mare, Ploșnița. În Sala Amfiteatru, Nu se știe niciodată; iar în sala Atelier, Între patru ochi. La Teatrul Lucia Sturdza Bulandra (sala Schitu Măgureanu), Gin-Rummy; Câine grădinarului (Sala Grădina Icoanei). La Teatrul Mic în program dimineața Pluralul englezesc. Arta iubirii, la 18,30. Și Maidanul cu dragoste, la Casa de cultură a MAI. Teatrul de Comedia prezintă Sfântul Mitică Blajinu (matineu); Slugă la doi stăpâni (ora 18). La Nottara în sala Magheru la matineu Scapino. Seara e reprezentație cu Livada cu vișini. În Sala Studio a aceluiași teatru, la matineu, La un pas de fericire. Seara este reprezentație cu Dansul morții. La Giulești în Sala Majestic se joacă Pescărușul (ora 11); Arta conversației (seara); iar la sala Giulești Cocoșelul neascultător (matineu) și Bărbierul din Sevilla (15; 18). La Tănase, Savoy, Savoy! (sala Savoy); Cavalcada râsului (sala Victoria). La Teatrul Ion Creangă, David Copperfield. La Circul București, Spectacolul Arena atracțiilor (circul din R.P.Bulgaria)

În topul muzical alcătuit de Andrei Partoș pentru revista Săptămâna (a lui Eugen Barbu și C. V. Tudor) la secția română pe primul loc se află Mircea Vintilă, cu Castele de nisip, Urmează Silvia Dumitrescu cu Cred în tine și Angela Similea, Ultimul tramvai. Apoi, în ordine: Mădălina Manole (Puterea de a iubi); Aura Urziceanu (Tu ești toată viața mea); Marius Voicu (Scrie-mi din Costinești). La secția străină pe primul loc este Rod Stewart cu Crazy About Her. Pe doi, Jason Donovan, Sealed With a Kiss și pe trei Thomas Anders Love of My Own. Urmează Sandra (Around My Heart), Madonna (Cherish); Kaoma ( Lambada). La muzică populară, pe primul loc Ileana Domuță Mastan cu Dragu-mi-i la veselie; Traian Jurchela cu Mândră chică galbenă; Valentin Gheorghe și Ce frumoasă-i țara mea. Pe patru este Florica Jinga cu Satul meu de peste deal și pe ultimul Ileana Ciuculete, În vale la voi, la Jii.

Pe marile ecrane: Rochie albă de dantelă, Cei care plătesc cu viața, Dragoste și datorie (Zilele filmului cehoslovac); Un studio în căutarea unei vedete; Ciprian Porumbescu; Rezervă la start; Flori de gheață; Zâmbet de soare; Sosesc păsările călătoare; Cantemir; Un comisar acuză; Aleargă după el; O farsă pentru cuscru.

La televizor se transmite în direct la ora 10, din municipiul Brăila. Adunarea populară prilejuită de vizita de lucru în județul Brăila a lui Nicolae Ceaușescu și a Elenei Ceaușescu și de sărbătorirea Zilei recoltei. Ani bogați în multe biruinți. Cântece patriotice, revoluționare. Apoi Viața satului. Ziua recoltei: Eroi ai câmpiei, eroi ai noii revoluții agrare. La ora 13, Telex. La 13.05, Album duminical. Programul se închide la ora 15.00 și este reluat la 19.00 cu Telejurnalul de seară. La 19.20, Cântarea României. Omagiul țării, conducătorului iubit. Emisiune realizată în colaborarea cu Consiliul Culturii și Educației Socialiste și cu Comitetul de Cultură și Educație Socialistă al județului Suceava. La 20.25, Film artistic. Dragostea mea călătoare. Producție a Casei de filme trei. Scenariu: Nicolae Țic. Regia: Cornel Todea. La 21.50, Telejurnalul de noapte. Programul se închide la ora 22.00

Dragostea mea călătoare (1980) este un film despre sacrificiile și eforturile unei tinere (23 de ani) președinte de CAP (Agela Ioan) care redresează unitatea agricolă pe care o conduce „prin delegație”, întrucât președintele titular, adică iubitul ei (Constantin Diplan), a dat bir cu fugiții în fața greutăților generate de tăierile de fonduri făcute de consiliul județean. Fata răzbește, desigur, pentru a demonstra că noua revoluție agrară este de genul feminin. Nicolae Țic, scenaristul, a fost un prolific prozator. A scris (în colaborare) scenariile filmelor din seria BD, iconice pentru perioada comunistă. Filmul face parte dintr-o campanie de îndoctrinare legată de necesitatea sacrificiilor personale în numele binelui colectiv, interesului național. Cu o seară înainte fusese programat filmul Rămân cu tine al cărui subiect este dedicația unui zootehnist pentru viața la țară și munca în CAP. Între pasiune și rațiunea planului cincinal, câștigă rațiunea.

19.12.89 - Actualitatea românească: Ediție specială (II)
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:39:57 0:00
1989
Latest episode
19.12.89 - Actualitatea românească: Ediție specială (II)
1989
1989

Subscribe

Abonează-te
XS
SM
MD
LG