Linkuri accesibilitate

Buletin de știri 30 iulie 1989


Nicolae Ceauşescu în mijlocul tinerilor la un miting electoral. (1946) Sursa: Fototeca online a comunismului românesc; cota:3/1946

30 iulie 1989

Muncitorimea trebuie să facă sacrificii în numele celor două sărbători care se apropiau. Partidul le cere să realizeze planul și eventual să-l depășească pe opt luni, până la 23 august și pe întregul an până la Congresul XIV. Este un răspuns la „înflăcăratele îndemnuri” ale lui Ceaușescu la adunarea populară din Constanța unde „a lansat o mobilizatoare chemare la întrecere tuturor județelor și municipiului București” pentru realizarea planului înainte de termen.

Violeta Zamfirescu, poetă de curte și, ocazional, eseistă prin Scânteia, spune că personalitatea tinerilor se nutrește din convingerile lor puternice. Este „o relație dialectică indestructibilă”. Dacă faci artă, spune ea, se degajă un câmp magnetic unic și „întâmplările și faptele reprobabile sau intențiile trădătoare” nu se mai pot petrece pentru că nu au nimic de a face nici cu știința, nici cu arta. Deși se înregistrează în educație și fapte reprobabil, totuși există „multă conștiință, multă cultură și vocație a muncii, multă cinste umană (...) dovadă marile realizări dobândite, etapă cu etapă, în priveliștea naturii și în educația oamenilor.” A fost membră în comisii de premiere și a constatat că poeziile și prozele trimise de pionieri, liceeni și studenți sunt scrise într-o limbă română curată, clară. Clar, lucrurile stau mai bine ca în alți ani și copiii sunt tot mai calificați să exprime înalte sentimente patriotice.„ Cultura, la îndemâna tuturor în țara noastră, este din ce în ce mai variată și drumul către ea mai complex datorită marilor cerințe naționale și competitivității internaționale.” Cert este că educația a lăsat urme tot mai adânci pe conștiința tinerilor, semn că socialismul viitor e pe mâini bune.

La Râmnicu Vâlcea viața culturală e animată de tabăra secretarilor organizațiilor UTC din județele sudice ale țării. Prioritatea, după cum scrie în prezentarea oficială a taberei, o reprezintă „schimbul de experiență pe tema stilului și metodelor de eficientizare a activității organizației de tineret.” Ei fac ședințe zilnice pentru a se informa și forma supravegheați de cadrele de partid care-i păstoresc. „Preocuparea e de a găsi soluții pentru un mai bine în continuare creștere, pentru a stimula dezvoltarea personalității tânărului sub semnul completitudinii, al intercondiționării intime a dimensiunilor ei (politică, morală, profesională, culturală etc)

Cum arată o tabără de instruire a activelor UTC și PTAP care s-a desfășurat în Balș, Caracal și Corabia? Pe aici au petrecut în acea vară peste 800 de elevi „o binemeritată vacanță activă participând la dezbateri politico-educative și de pregătire militară generală”, după cum scrie Scânteia tineretului care stă de vorbă cu Ileana Necșiu, secretara Comitetului județean Olt al UTC de la care află că nu s-a făcut nimic la voia întâmplării, agenda taberelor a fost plină și programul fiecărei zile a fost planificat cu atenție. Dimineața a fost dedicată expunerilor pe diferite teme. De pildă: Principiile organizării și activității UTC; Întrecerea utecistă „Cea mai bună școală”; Activitatea de educare comunistă și revoluționară a tinerei generații; Formarea multilaterală a personalității elevilor etc.etc. După îndoctrinarea de dimineață, masa de prânz și programul de odihnă aveau loc activitățile recreative și sportive. Se făceau competiții, întreceri individuale și între detașamente. Apoi s-au făcut vizite la monumentele istorice și drumeții.

Gala filmului pentru tineret de la Costinești se anunță palpitantă. Criticii abia așteaptă să vizioneze filme despre „realitatea și devenirea istorică” de după Congresul IX și în așteptarea Congresului XIV. „În climatul de efervescență și responsabilă dezbatere, de către întregul popor, a Tezelor pentru Congresul al XIV (...) Gala filmului pentru tineret (...) reprezintă un adevărat eveniment al culturii tinere, imagine a implicării tinerei generații în destinul luminos al patriei”, scrie în prezentarea generală a festivalului. La Costinești nu vor rula doar filmele de pe marile ecrane ale țării (transmise, nu odată, și la televizor) ci și titluri neintrat în circuit și filmele debutanților. Printre filmele care nu au fost încă proiectate în sălile de cinema se încadrează filmul Cei care plătesc cu viața, în regia lui Șerban Marinescu (a mai primit un premiu la Costinești cu filmul său de debut Moara lui Călifar) și pelicula Un studio în căutarea unei vedere (regie Nicolae Corjos). Debutează la festival cu filmul Autostop Radu Caranfil, Mihnea Columbeanu și Valeriu Drăgușanu. Printre scenariștii celor trei scheciuri ale filmului și jurnalista Lelia Munteanu care a scris două dintre scenarii. Un loc central pe agenda festivalului îl ocupă filme produse la Studioul Sahia care fixează pe peliculă „diverse momente-eveniment din epopeea construcției socialiste, portretizând alteori locuri, oameni, manifestări și activități meritând a rămâne în tezaurul viitorimii,” după cum scrie în prezentarea oficială a festivalului. „Un tânăr documentarist, Adrian Sârbu, a clădit din imagini un adevărat monument celor care în 35 de zile au reușit să dea în folosință Pasajul Unirea, unul din punctele noi ale Capitalei devenită șantier reprezentativ al timpului eroic de împliniri pe care într-un singur glas îl numim Epoca Nicolae Ceaușescu.” Sârbu e concurat în tinerețe de alt regizor, Copel Moscu, care propune filmul Intrarea unui tren în gară, continuare a unei cronici despre „mărețele realizări” de pe Valea Oltului. Nu putea lipsi documentarul despre Eminescu, realizat de Mircea Bunescu, în cadrul aniversărilor oficiale și propagandistice dedicate poetului. Dar piesele de rezistență sunt documentarele de lung-metraj „care prin forța sugestivă a imaginii exprimă dimensiunile creatoare fără precedent consemnate în istoria vie a prezentului socialist.” Sunt documentare lansate cu fastul unei plenare de partid pe scenele bucureștene: București, file de epopee, de Virgil Calotescu și Sub semnul marilor împliniri, de A. I. Zăinescu și Al. G. Croitoru care „racordează imaginea la tensiunea faptelor cu valoare de simbol, pietre de hotar în geografia unui oraș, Bucureștiul, sau în destinul satului românesc din anii socialismului.”

O delegație a Organizației de prietenie, pace și solidaritate din Irak, condusă de Husham Ahmed Bagdadi, directorul ei, a vizitat România la invitație Comitetului Național pentru Apărarea Păcii. În cursul vizitei, informează Agerpres, oaspeții au avut convorbiri la instituții și organizații social-politice din Capitală și au vizitat obiective economice și culturale din București și județul Buzău. „În cadrul întrevederilor a avut loc un schimb de opinii și informații în legătură cu preocupările privind dezvoltarea internă a celor două țări, precum și a angajării popoarelor român și irakian în lupta pentru dezarmare, cooperare și pace.

La Campionatele europene de tenis pentru juniori, Dinu Pescariu a cucerit medalia de aur și titlul de campion european la proba de simplu rezervată cadeților (adică tinerilor până în 16 ani). În semifinala feminină Irina Spârlea a învins-o pe iugoslava Maia Palversici și o va întâlni în finală pe Anke Guber (R.F.G.)

În topul alcătuit de Andrei Partoș pentru revista Săptămâna (a lui Eugen Barbu și C.V. Tudor) la secția română pe primul loc se află Silvia Dumitrescu cu Ce s-a-ntâmplat? Urmează Mirabela Dauer cu Dormeau pe o frunză două stele iar pe trei Mihai Constantinescu cu melodia Dimineața în culori. Urmează Adrian Daminescu (Fata cu ochi verzi), Cătălin Crișan (Mi-e dor de tine) și Loredana Groza (Un buchet de trandafiri). La secția de muzică străină pe primul loc este Sam Brown cu Stop. Urmează Jason Donovan cu Too Many Broken Hearts și Love Train cu Holly Johnson. Apoi The Bagles cu Eternal Flame, Jody Watley cu Real Love și Debbie Gison cu Electric Youth. La secția de muzică populară pe primul loc este Viorica Sandu cu La Buzău pe o mărgioară. Apoi Niculina Merceanu cu Cât e omul tinerel. Pe trei se află Maria Tudor cu Moața-i cu ie și flori. Floarea Tănăsescu e pe patru cu În vale la cherhana și pe cinci, Domnița Săbăduș-Pop cu Bade, bădișorul meu.

La televizor programul începe la ora 11.30 cu Lumea copiilor. Telefilmoteca de ghiozdan. Fetița și calul (ultimul episod). La 12.25, Sub tricolor, la datorie! La 12.40, Viața satului. La ora 13.00, Telex. La ora 13.05, Album duminical. La ora 15.00, programul se închide și este reluat la ora 19 cu Telejurnal. În întâmpinarea marii noastre sărbători naționale. La 19.20, Cântarea României. Omagiul țării, conducătorului iubit. Emisiune realizată în colaborare cu Consiliul Culturii și Educației socialiste și cu Comitetul de Cultură și Educație Socialistă al județului Constanța. La 20.25 Film artistic (color) Adevărata dragoste. Producție a studiourilor poloneze. Programul se termină după Telejurnalul de la ora 21.50.

Facebook Forum

Multimedia

Ce cred parlamentarii români despre diurna șefului AEP?
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:02:19 0:00
Mai mult
XS
SM
MD
LG