Linkuri accesibilitate

Buletin de știri 31 august 1989


Spectacol UTC la Piatra Neamț, 1946. Sursa: comunismulinromania.ro (MNIR)

Joi 31 august 1989

Soarele răsare la ora 6.35 și apune la ora 19.54. Vremea este răcoroasă, în general instabilă, cu cer mai mult noros. Cad averse de ploaie însoțite de descărcări electrice în mare parte as țării. Pe alocuri cantitatea de ploaie depășește 25 l/m2, mai ales la deal și la munte. Acolo precipitațiile pot fi sub formă de lapoviță și ninsoare. Temperaturi maxime între 14 și 22 de grade și minime între 6 și 16 grade.

Sovietul Suprem din Republica Sovietică Socialistă Moldovenească a declarat limba română ca limbă de stat şi a adoptat alfabetul latin.

Participanții la plenara Consiliului Politic al Ministerului de Interne i-au scris o telegramă Comandantului suprem pentru a-i transmite, „asemenea tuturor fiilor și fiicelor acestor plaiuri străbune”, sentimentele lor de „neasemuită prețuire și vie recunoștință” pentru „Eroul între eroii neamului, înflăcăratul patriot și revoluționar neînfricat, personalitate proeminentă a lumii contemporane” etc.etc. Nu-l firitisesc degeaba, ci pentru a susține și în scris, nu numai prin urale și lozinci, propunerea de realegere a lui Ceaușescu în funcția de secretar general PCR. Mai mult, ei sunt întru totul de acord cu documentele Congresului al XIV-lea „ce poartă pecetea ilustrei dumneavoastră personalități și care, pe baza analizei riguros științifice a istoriei patriei, a realizărilor din anii construcției socialiste, a stadiului actual al operei de edificarea a noii societăți, jalonează direcțiile muncii și acțiunii partidului” pe următoarele decenii. Politrucii Ministerului de interne s-au strâns nu doar pentru a aduce elogii familiei conducătoare, ci și pentru a-și manifesta totalul acord pentru „geniala dumneavoastră activitate teoretică și practică, ce a deschis largi orizonturi în toate sferele creației materiale și spirituale, a înlăturat dogmatismul și șablonismul, manifestările de conservatorism și rutină, a repus în drepturile ei legitime glorioasa istorie națională, milenarele noastre tradiții progresiste, revoluționare, a descătușat și dinamizat energiile maselor de oameni ai muncii, a redat națiunii sentimentul demnității și încrederii în forțele proprii” etc.etc. Cumva, citind printre rânduri, dăm de istoria exactă a represiunii comuniste, dar și de poncifele ideologice ale dictaturii ceaușiste. Politrucii Ministerului de interne spun că vor pune la baza activității lor documentele viitorului Congres „pentru creșterea rolului organelor și organizațiilor de partid în viața tuturor unităților, promovării cu mai multă consecvență, în întreaga activitate, a spiritului de partid, a unui climat de muncă exigent, (...) a întăririi continue a ordinii și disciplinei, înfăptuirii neabătute a principiilor și normelor eticii și echității socialiste” și promit că vor acționa „cu toată hotărârea și energia, în strânsă legătură cu mecanismele democrației muncitorești-revoluționare , organele de procuratură și justiție, cu oamenii muncii” pentru a-și îndeplini menirea și misiunile încredințate de partid și popor, „ordinele și indicațiile pe care ni le dați permanent” jurându-i fidelitate până la capăt.

Comitetul Central UTC organizează ca, de obicei, tabere cu profil științific destinate elevilor care s-au afirmat în finalele concursurilor școlare. De pildă, în august a avut loc tabăra națională de istorie-arheologie în județul Timiș, prelungită apoi la Hunedoara sau Arad. Ce învățau copiii într-o asemenea tabără? Erau duși, de pildă „pe un traseu ce devine emblema eroismului românesc, imagine a ființei naționale în ce are mai încărcat de emoție” etc., mai precis la „vatra strămoșească a Sarmizegetuselor”. Ioan Lazăr, gazetarul de la Scânteia tineretului care i-a însoțit pe elevi i-a întrebat ce le-a reținut atenția pe parcursul expedițiilor făcute pe urmele dacilor și romanilor. Elena Oprea din București i-a spus că „eroismul -trăsătura definitorie a poporului nostru – este prezent în toate operele materiale și spirituale ale acestuia. (...) Pornind de la pasionanta istorie a cetății Făget până la epopeea cetăților dacice din Muncii Orăștiei, subliniind toate atestarea continuității poporului nostru pe aceste meleaguri – toate acestea, continuitatea însăși, reprezintă dovezi ale eroismului.” Iar Mihai Maci, din Arad, spunea că „Civilizația trecutului impune, iar eu în acest lucru cred din toată ființa”. Cristina Iancu din București spune că a fost mișcată de ideea eroismului. „Fiecare piatră din cetate amintește bravura strămoșilor noștri. (...) Noi, participanții la tabăra națională de istorie și arheologie (...) suntem mândri că pășim pe urmele marilor Burebista și Decebal.” Iar Laurențiu Dincovici spune și el că „eroismul românesc se manifestă cu putere în întreaga noastră istorie, de la epoca veche la cea medie și modernă, până astăzi, când cunoaște concretizări grandioase. (...) Aceasta e linia eroismului românesc întâlnit din epocile trecute până în zilele noastre: dimensiune a muncii pașnice, a zidirii în liniște cu încredere în viitor.”

Oamenii de teatru se găsesc și ei în primele rânduri ale creatorilor de frumos și util din comunism, mai ales în 1989, anul atâtor sărbători revoluționare: se sărbătorea revoluția socială și națională din 23 August, Revoluția agrară, revoluția politică a Congresului IX și revoluția permanentă. „Pentru că teatrul românesc contemporan este cu adevărat un teatru al poporului, o tribună de educație civică și patriotică ” după cum spunea Ceaușescu care avea mari așteptări în ceea ce privește puterea de educare a dramaturgiei românești „implicată adânc în amplul proces de edificare a unei noi spiritualități, socialiste, adresându-se și cetățenilor români de alte naționalități în limba lor maternă.” Însă nimic nu i-a inspirat mai mult pe creatori, spune Margareta Bărbuță de la România liberă, ca Festivalul național Cântarea României, „care a contribuit la extinderea ariei de influență a teatrului în rândul maselor, creând noi condiții prielnice înfloririi și cultivării talentelor”. Dar pentru a le cuceri sufletele, piesele de teatru trebuie să se refere la viața oamenilor de zi cu zi, la problemele lor profesionale „într-un spirit de conlucrare creatoare militantă, pe temeiurile principiului umanismului revoluționar.” De-a lungul deceniilor scurse de la 23 August, dramaturgia a tezaurizat piese pentru toate situațiile propagandistice „configurând un adevărat patrimoniu activ de dramaturgie națională, capabil a inspira artiștii scenei în a realiza spectacole expresive, angajante și a polariza interesul publicului larg.” Sunt piese de toate calibrele: de la tragedii ontologice sau drame socială, la comedie satirică, de la dezbaterea politică la comedii filosofice, însă, „indiferent de diversitatea de stiluri sub care se prezintă”, dramaturgia acestor ultime decenii are un numitor comun: rezonanța la problemele contemporaneității prin problematica abordată, prin poziția militantă a dramaturgului „angajat în afirmarea celor mai înalte idealuri ale poporului nostru.” Nu se face orice fel de dramaturgie: scriitorii pledează pentru adevăr, pentru cinste și responsabilitatea morală și socială, ei propune dezbateri despre situații tensionate și despre controverse născute „din înfruntările dintre nou și vechi specifice societății noastre socialiste în plină dezvoltare revoluționară” însă nu oricând și oricum, ci luptând împotriva mentalităților vechi sau învechite, „obstacole în calea progresului”. Ele stimulează meditația pe marginea unor probleme fundamentale ale condiției umane, ale aspirației omului „spre desăvârșire, spre demnitate și fericire.” Pe scurt, piesele din perioada comunistă sunt importante ca scenarii inițiatice în transformarea omului obișnuit, banal, de serie, în excepționalul om nou, în spărgătorii de plan și norme, în activiștii devotați partidului, gata de sacrificiul suprem ca să facă pe plac șeful consiliului local. Piesele de inspirație socială sunt la competiție cu cele de inspirație istorică „în care se relevă continuitatea aspirației și luptei poporului român pentru libertate, unitate și independență națională, idealuri care aparțin însăși ființei perene a poporului nostru.” Că-i cheamă Paul Everac, Horia Lovinescu sau Titus Popovici, cu toții sunt interesați de educarea patriotică a publicului, pentru a-i întări „sentimentul de mândrie și demnitate națională.” Arta scenică românească s-a dezvoltat și ea în ultimii ani, „atingând cote înalte de măiestrie.” Educarea artiștilor (actori, regizori, dramaturgie...) nu se face haotic, ci are o bază științifică metodologică, conceptuală, căpătată „în cadrul dezvoltării generale a învățământului artistic, oferind condiții riguroase și stimulatoare totodată, valorificării tinerelor talente.” Tocmai de aceea și Tezele congresului care se apropia dedica paragrafe consistente dezvoltării dramaturgiei conform principiilor socialismului științific. „Avem nevoie de noi romane, de noi poezii, de noi filme și piese de teatru” spune Ceaușescu făcute însă nu de amorul artei, ci pentru ca, „prin înaltul lor mesaj de idei și valoare artistică să contribuie la promovarea și afirmarea principiilor nobile ale umanismului socialist, la combaterea a tot ceea ce contravine gândirii înaintate a epocii noastre, la creșterea generală a nivelului de cultură și civilizație al poporului.”

De la teorie la practică. Florin Antonescu de la Scânteia tineretului a făcut o vizită la Câmpulung unde a stat de vorbă cu metodista Antigona Theofanidis, de la Centrul de creație și cultură socialistă Cântarea României „despre activitatea artistică pe care o îndrumă.”Antigona conduce o trupă de teatru de amatori formată din zece tineri entuziaști. Ei sunt echipa de teatru, cea de recitatori, grupul satiric sau de păpușari iar când textul dramatic le cere, fac chiar și pe circarii. Unii dintre ei sunt muncitori la Combinatul de fire sintetice, alții funcționari sau elevi de liceu. Dar nu sunt doar actori, unii sunt și regizori, coautori ai textelor pe care le interpretează sau scenografi. Își fac treaba cum se cuvine și, chiar dacă sunt puțini, se bucură de toată atenția factorilor locali, „chiar țin să apreciez (...) concursul primit în toate inițiativele noastre din partea tovarășei Victoria Ciobanu, vicepreședintă a comitetului orășenesc de partid.” Metodista are interesul ca toate să meargă bine: a fost pasionată la început de cântat, apoi a fost instructor la cercul de dactilografie. Acum partidul a pus-o la cercul de teatru de vreun an și jumătate. S-a implicat cu totul, tovărășește: regizează spectacole dramatice și în unele piese joacă și ea. Ea și trupa dramatică au participat cu rezultate meritorii la ediția a VII-a a Festivalului Cântarea României. Dar nu ar fi reușit altfel decât împreună.

Abia trecut valul de sărbători dedicate zilei de 23 August că în țară au loc tot soiul de manifestări politico-ideologice în preambulul Congresului PCR. La Brăila, de pildă, s-a desfășurat o adunare festivă pentru inaugurarea Centrului de creație și cultură socialistă, urmată de spectacolul festiv intitulat; „România, te slăvim în vers și cânt”. La Drobeta Turnu-Severin, tot la Centru de creație și cultură socialistă, a avut loc un simpozion cu tema: „Lupta pentru libertate și unitate națională, pentru independență și păstrarea ființei naționale – trăsături fundamentale ale istoriei poporului român.” La Craiova, la Centrul de creație și cultură socialistă a fost inaugurată expoziția de carte „Din gândirea social-politică a secretarului general PCR, Nicolae Ceaușescu.” Muncitorii Întreprinderii mecanice de material rulant din Alexandria au participat la expunerea cu tema „Epoca Nicolae Ceaușescu – epoca marile noastre împliniri.”

Uteciștii fac iar mii de zile de muncă voluntară pentru a depăși planul în cinstea Congresului al XIV-lea. Peste 400 de tineri de la Întreprinderea de vagoane Arad promit ca în cadrul „Săptămânii record în producție” să execute piese și subansamble pentru șase vagoane de marfă în valoare de 280 de mii de lei. În Buzău, la Întreprinderea de piese și instalații căi ferate, mai mult de trei sute de tineri au promis că vor realiza peste plan 15 traverse destinate exportului. Și la Întreprinderea de vase emailate din Focșani s-a organizat o „Săptămână record în realizarea producției pentru export” iar tinerii de acolo (250 la număr) au efectuat o producție peste plan în valoare de peste 70 de mii de lei. Peste 8000 de uteciști din complexele agrooindustriale Cobadin, 23 August și Valul lui Traian din județul Constanța, au participat la recoltat și sortat roșii, ardei, ceapă și cartofi de pe o suprafață de două mii de hectare. În Buzău, 125 de uteciști de la Întreprinderea metalurgică au realizate peste plan, 50 de verificatoare, o valoarea de aproximativ 300 de mii de lei. Peste 5800 de pionieri și uteciști de prin comune județului Timiș au recoltat fructe și legume, au transportat și depozitat furaje (circa trei mii de tone) și au întreținut culturi pe o suprafață de 180 de hectare.

De vânzare: „Pianină vieneză Pamsperger, stație voci, microfoane, haine piele 46, mașină cusut Singer”; „Bibliotecă stejar Bourbon, comandă specială”; „Dog german pui, mașină tricotat Veritas 180 și ace”; „Rochie albă ocazie, nr.40, deosebită, acordeon Hohner 120 bași. Cumpăr spoiler Oltcit”; „Congelator, dormitor, șifonier, bufet, bucătărie, masă, covoare, birouri, carpete, balonzaid fulgi 50, cojoace, cuiere pom, aragaz”

Se cumpără: „Cărucior electronic pentru invalizi”; „Obiecte din sticlă colorată: Galle, Daum Nancy, Tiffany etc.”

La Teatrul Național, Sala Amfiteatru se joacă Poveste din Hollywood. În sala Atelier, Ultimul set. La Teatrul Mic e pe afiș Scrisoare pierdută. Teatrul Giulești (Sala Majestic) a programat Milionarul sărac. Teatrul Țăndărică joacă pe Teatrului de păpuși Herăstrău Puiul. Teatrul satiric muzical Constantin Tănase, la Grădina Boema, are spectacol cu Bună seara, Boema!

La cinematografe rulează: Zâmbet de soare; Flori de gheață; Alarmă în Deltă; Un oaspete la cină; Flăcări pe comori: Vacanța cea mare; Cantemir; Împăcarea; De la literatură la film; Sorgul roșu; Misiunea secretă a maiorului Coock.

La televizor, emisiunea începe la ora 19.00, cu Telejurnal. La 19.35, Congresul XIII- Congresul XIV, trepte ale înfloririi patriei. Noua condiție a muncii. La 19.45, Pe drumul înfăptuirii noii revoluții agrare. La 20.00 Laureați ai Festivalului național Cântarea României. La 20.35, Tinerețe – educație – spirit revoluționar. Spiritul novator – dominantă a vieții de elev. La 20.50, Film serial. Misiunea. Producția a studioului de film TV, realizată în Centrul de producție cinematografică București. Scenariul Francisc Munteanu. Regia Virgil Calotesc. Episodul 4. La 21.35, Din frumusețile patriei. La 21.50, Telejurnalul de noapte. Emisiunea se încheie la ora 22.00.

Facebook Forum

Multimedia

5 lucruri despre Auschwitz
Așteptați
Embed

Nici o sursă media

0:00 0:01:58 0:00
Mai mult
19.12.89 - Actualitatea românească: Ediție specială (II)
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:39:57 0:00
1989
Latest episode
19.12.89 - Actualitatea românească: Ediție specială (II)
1989
XS
SM
MD
LG