Marți 31 octombrie 1989
Soarele răsare la ora 6.51 și apune la ora 17.07. Vreme relativ caldă, în special în nord. Cer variabil, mai mult noros în nordul țării. Pe alocuri, în acele zone va ploua și va burnița. În sud și sud-vest se semnalează ceață. La altitudini peste 1500 m ploaia se va transforma în lapoviță și ninsoare. Temperaturile minime se situează între 0 și 10 grade iar cele maxime între 8 și 18 grade, mai ridicate în sud și sud-vest.
Alt subiect de adeziune și telegrame: Expunerea la Plenara lărgită a CC care avusese loc pe 24 octombrie. Mircea Radu Iacoban a ascultat emoționat „atât de profunda și însuflețitoarea Expunere” iar „analiza atât de limpede a drumului parcurs în construcția socialismului (...) răspunsurile de înaltă valoare științifică și practică date unor probleme fundamentale ale edificării orânduirii socialiste (...) conferă Expunerii caracterul de contribuție de excepție la îmbogățirea tezaurului socialismului științific.” Dar nu l-a emoționat doar apropierea de însuși șeful statului, pentru că Mircea Radu Iacoban a fost în sală prezent, așadar a fost mișcat și mai tare când și-a dat seama că „pentru justețea, forța și strălucirea fiecărei teze, fiecărei idei din Expunere putem depune mărturie nu numai noi,(...) nu numai întregul nostru popor, ci și marii noștri înaintași, preocupați și ei, în urmă cu decenii și secole, de punerea în ecuație a problemelor devenirii națiunii noastre.”I-a ajutat „intuiția, dragostea fierbinte de neam și țară, să întrevadă frânturi din adevărurile care azi ne-au fost înfățișate în deplină lumină și cu întreagă elocvență.” Așadar, era nevoie de Ceaușescu pentru ca aceste cioburi de mesaje să se închege într-un tot unitar. Pentru că, spune dramaturgul, director al Teatrului din Iași „după cum se poate constata, adevărurile noastre, ale comuniștilor români vin de departe, din istorie” și sunt actualizate pentru că sunt necesare „prin încărcătura de adevăr ce-o poartă, socialismului științific”. Se gândește cu emoție și plăcută nostalgie la vizita făcută de Ceaușescu la Iași cu ocazia începutului anului școlar când, la marea adunare populară, a rememorat evenimente din „glorioasa noastră istorie” și promite că vor urma îndemnurile de a face din tradiții un simbol al luptei un înalt nivel tehnico-științific „spre a atinge cu un ceas mai devreme doritele culmi ale civilizației, progresului și culturii.” Scriitori, creatori, strângeți rândurile! Păstoriți de înțelepciunea lui Ceaușescu, sunt mândri să-și aducă „partea de contribuție la construirea socialismului cu poporul și pentru popor... Realizările din cei 24 de ani de Ceaușescu, spune dramaturgul, sunt „tot atâtea argumente pentru combaterea cu fermitate a încercărilor forțelor reacționare, ostile socialismului de a pune în discuție, chiar în unele țări socialiste – rolul conducător al partiduliu, cuceririle revoluționare ale poporului, ca și încercările de negare a virtuților democrației muncitorești revoluționare.” Este împotriva firii și naturii legilor istoriei să te împotrivești socialismului, pentru că ar însemna o întoarcere în timp „la un trecut al înapoierii ecnomice și sociale de care, însă, poporul nostru s-a desprins odată pentru totdeauna.” Însă scriitorii nu trebuie să uite nicio clipă că datoria lor, „a oamenilor de cultură și artă” este să ia atitudine „hotărâtă, prin intermediul literaturii militante, al artei angajate, împotriva a tot ceea ce se constituie într-o piedică calea progresului patriei și umanității.” Îi mulțumește din nou cu lacrimi de recunoștință în glas și scris lui Ceaușescu că există și că îi ajută să-și găsească coloana vertebrală și se angajează „să facem totul” pentru as ajunge ceea ce trebuie să fie: „activiști de nădejde, militanți revoluționari în slujba împlinirii înaltei meniri a culturii românești.” Și, în contextul acesta emoțional, spune că-și reînnoiește și întărește votul dat pentru realegerea lui Ceaușescu în funcția de secretar general al PCR, „cel mai iubit fiu al națiunii noastre, marele erou între eroii patriei, ctitor și conducător încercat al României socialiste moderne” etc. etc. într-un lung pomelnic slugarnic conținând toate poncifele propagandei de partid. Iacoban a avut o carieră strălucită în partid și pe lângă. A lucrat, pentru început, la Radio Iași și București, a fost secretar general de redacție la revista Cronica, director al editurii Junimea, director al Teatrului Național Vasile Alecsandri din Iași, membru supleant în CC al PCR, angajat al ziarului Românul după 1990. Apoi director al teatrului Luceafărul din Iași și redactor șef al revistei Cronica veche din Iași. A scris zeci de cărți, scenarii și piese de teatru. În 2002 Ion Iliescu l-a decorat cu Ordinul național Serviciul credincios în grad de cavaler „pentru meritele avute în creația artistică și promovare culturii. A primit meritul cultural în 1982, 2002 și 2004. Iar în 2019 a primit crucea Arhiepiscopiei Râmnicului care nu este un canon, cum sună, ci o distincție pentru merite (duhovnicești, pare-se).
Tot în preambulul Congresului XIV și după Expunerea la Plenara CC, tinerii comuniști sunt pregătiți pentru viitor. În Scânteia tineretului, Luminița Roșca spune ce face UTC pentru stimularea activității de creație și educație tehnico-științifică. Era un capitol important al muncii de formare a noii societăți iar Expunerea lui Ceaușescu insista pe dimensiunea ideologică a luptei cu deviaționiștii socialiști care voiau să revină la forme de piață liberă și capitalism: „Formarea profilului moral al omului nou are ca dimensiune importantă educarea tinerilor în spiritul tradițiilor patriotice, revoluționare ale poporului nostru, al solidarității și frăției cu oamenii muncii de pretutindeni, pentru pace și progres în lume,” se sintetizează în paginile gazetei oficioase a UTC, punctul de vedere al lui Ceaușescu. Ce trebuie făcut pentru aceasta? În primul rând, „ample acțiuni de masă și la nivel central” pentru a se putea manifesta capacitatea creatoare, potențialul științific al tinerei generații. Un exemplu în acest sens este mișcarea de masă „Știință-tehnică producție” organizată de UTC alături de Comitetul Național pentru Știință și Tehnologie și Uniunea Generală a Sindicatelor. De asemenea, UTC organizează acțiuni de propagandă, informare și documentare tehnico-științifică. UTC se află și în centrul procesului formativ-educativ, scopul fiind ca „toți tinerii patriei noastre socialiste” să-și însușească concepția materialist-dialectică și istorică, concepțiile științifice despre lume și viață, principiile socialismului științific. Educația materialist-științifică este o dimensiune esențială a educației comuniste a tinerei generații și de aceea i s-a dat o importantă deosebită: s-au organizat 810 mese rotundă, 344 simpozioane, 532 schimburi de experiență, 407 instruiri pentru a lărgi „orizontul de cunoștințe al tinerilor”, pentru a le forma niște „temeinice cunoștințe științifice.” La cercurile de dezbateri pe probleme de educație materialist științifică și umanist-revoluționară participă peste 130 de mii de tineri care află astfel de cuceririle științei și despre „lipsa de fundament științific a încercărilor de explicare mistică și obscurantistă a lumii și societății.” Se organizează și un concurs de educație materialist-științifică denumit „Măreția omului”. În scopul asigurării unității moral-politice a tinerei generații „prin promovarea normelor eticii și echității socialiste, afirmarea valorilor comuniste de muncă și viață” etc.etc. se organizează în unitățile economice și de învățământ cicluri complexe de acțiuni intitulate sugestiv: „Să muncim și să trăim în chip comunist”; „Comunismul- viitorul nostru”; „Spiritul revoluționar-atitudinea noastră în muncă și viață”; „Legile țării – legile noastre”. Aceste acțiuni urmăresc să întărească în conștiința tânărului valori moral-cetățenești referitoare la „probleme apărării avutului obștesc, ale ordinii și disciplinei în muncă, la formele de participare la conducerea unităților socialiste și în organismele democrației noastre muncitorești, revoluționare.”Ce lucrări s-au prezentat la aceste acțiuni? „Locul și rolul pregătirii politico-ideologice în formarea și educarea moral-cetățenească a tinerilor”; „Forme și metode specifice folosite de organele și organizațiile UTC în educarea moral-cetățenească a tinerilor”; „Însemnătatea echității socialiste pentru formarea și dezvoltarea responsabilității sociale a tinerilor”; „Formarea tânărului – rezultat al eforturilor conjugate ale tuturor factorilor educaționali”; „Valori morale declarate și valori morale trăite” etc.etc. Dincolo de aceste manifestări, se desfășoară sistematic învățământul politico-ideologic unde „se asigură cadrul optim în care tinerii își însușesc tezele fundamentale ale politicii partidului și statului nostru, dezbat cu fermitate sarcinilor încredințate de parti, manifestându-și spiritul critic și autocritic, combativitatea revoluționară, adeziunea la ideile-forță ale partidului”. Există 95 209 cercuri în care sunt cuprinși peste 3100 000 de tineri. Au fost foarte eficiente, spun politrucii Scânteii tineretului, cercurile de studiere a statutului UTC la care au participat vreo 330 de mii de elevi din clasa a VIII-a. Ei au putut să se informeze din materialele aflate la cele 9805 centre de informare. Au mai fost înființate peste 10500 de cercuri de dezbateri ideologice pe terme de materialism dialectic și istoric, socialism științific, economie politică și alte asemenea necesare creșterii și educării unui adevărat comunist. Au mai fost organizate cercuri de pregătire politico-ideologică a cadrelor din activul UTC iar în cele 9000 de cercuri au fost școliți în ale conducerii 280000 de tineri. Un rol crucial l-au avut metodele cele mai eficiente iar dintre acestea cele de propagandă vizuală: gazete, vitrine ale calității, panouri. De asemenea, s-au realizat emisiuni prin stațiile amplificare din unitățile economice din toată țara. În 1989 existau circa 23 de mii de gazete la nivelul de organizație UTC. Se transmiteau peste 8900 de programe de propagandă audio. Se organizează acțiuni numite „Tribuna dezbaterilor politico-ideologice” la care participă 352 149 de uteciști. Ceaușescu era foarte atent cu tinerii, poate și pentru că fusese liderul UTC-ului prin anii 1940.
În comuna Ticvaniu Mare, din județul Caraș Severin s-a ținut Conferința comitetului comunal. Gazetarii Scânteii, Gh, Atanasiu și Ion D. Cucu, spun că a fost organizată exemplar. Însă cum era organizată exemplar o asemenea întrunire? Cu săptămâni înainte, unul dintre șefii consiliului popular a supervizat organizarea colectivelor din activul de partid care au mers să vorbească de la om la om „cu comuniștii, cooperatori și mecanizatori, au analizat temeinic munca din toate sectoarele.” Din consultări și controale „au rezultat o dare de seamă substanțială, profundă, analitică și un proiect de măsuri cuprinzător care conectează întreaga activitate din comună la nivelul cerințelor ” documentelor Congresului. Cu toate acestea, la conferința consiliului a lipsit miezul adică dezbaterile „care ar fi trebuit să dea substanță, să facă să pulseze viața, cu întreaga ei încărcătură de fapte, de experiențe, de mentalități și atitudini”. Și nu pentru că nu s-a înghesuit nimeni să vorbească, au fost 12 vorbitori, ci pentru că au fost inconsistenți, nu au avut idei, nu au făcut propuneri, nu au fost combativi, le-a lipsit „atitudinea analitică, critică și autocritică.” Oamenii ar fi avut ce autocritică să-și facă pentru că nu realizaseră niciun indicator „la nivelul planificat”. Ei în schimb dădeau vina pe vreme, pe diverșii directori care au venit și au plecat. Ba și mai mult, șeful CAP Tocvaniu Mic, „în loc să analizeze ce are de făcut pentru îndeplinirea sarcinilor de producție, a cerut, nici mai mult, nici mai puțin, să se diminueze suprafețele prevăzute în plan la anumite culturi sub motivul că forța de muncă s-a împuținat.” De ce nu se face nimic pentru a reține forța de muncă, mai ales tinerii? Se întreabă gazetarii. De ce nu se găsesc metode de atragere a forței de muncă? „Și apoi ce s-ar întâmpla dacă fiecare ar mări sau ar micșora după bunul plac, ca pe burduful unui acordeon la care se cântă după ureche, sarcinile de plan? Oamenii se temeau de autocritică, spun înverșunați gazetarii care ar fi vrut să-i audă recunoscând că au probleme și să se facă singuri responsabili. Dar ce demonstrează teama de autocritică? „doar rămânerea în urmă a nivelului de conștiință, tocirea spiritului revoluționar al unor membri de partid.” După această ședință ratată, gazetarii l-au luat la prelucrat pe secretarul comitetului comunal de partid, Gheorghe Șera care în discuția aceasta frontală a dovedit că nu e sărac în vorba când trebuie să citeze din Ceaușescu: „Adevărata substanță revoluționară, atitudinea critică și autocritică profundă, spiritul activ de participare constructivă și acțiune novatoare” nu se capătă în două săptămâni cât le-a luat să pregătească darea de seamă, nu! de fapt este rezultatul „unei activități politico-organizatorice și de ridicare a nivelului de conștiință, desfășurată timp îndelungat, cu continuitate și perseverență.” Și, provocat să spună ce măsuri va lua el promite că vor organiza muncă cât mai bine, vor stabili priorități pentru îndeplinirea prevederilor din documentele Congresului. „Concret, munca de fiecare zi (...) va alcătui cea mai bună școală a spiritului revoluționar, a conștiinței înaintate, a atitudinii lucide, combative, a mentalității care nu se împacă cu vechiul și promovează co hotărâre ce e nou, tot ce determină în mod real progresul.” Ca să le facă hatârul gazetarilor, comuniștii au plecat de la ședință direct pe câmp, s-au suit în tractoare și au început să tragă brazde. La rândul lor zootehniștii au mers la grajduri. Toată lumea s-a dus să înfăptuiască Noua revoluție agrară. Iar șoferul gazetarilor le-a spus ca în romanele lui Valeriu Emil Galan: „E un început bun către singura autocritică ce are valoare – autocritica prin fapte.”
Tinerii fac iar munci patriotice. La Combinatul siderurgic Reșita, 40 de tineri de la Cocserie participă la reparația capitală a bateriei de cocs 3. Alți 30 de tineri de la secția LDS recondiționează plăcile de la banda de sudaje. Tinerii de la ICM Bocșa participă la acțiuni în sprijinul producției. Toarnă și ajustează 60 de bucăți de corpuri polizoare; ei realizează și 50 de bucăți rotoare pentru mașinile de găurit cu aer. La aceeași întreprindere tinerii au participat la expunerea „Concepția tovarășului Nicolae Ceaușescu (...) despre necesitatea cunoașterii profunde și a aplicării în practică a legilor obiective ale dezvoltării societății și a principiilor generale ale socialismului”. La ICM Caransebeș are loc dezbaterea „Tezele pentru Congresul al XIV-lea al partidului – expresie a profundului democratism al societății noastre, a puternicei unități dintre partid și popor.” Elevii Liceului industrial Oțelu Roșu participă și ei la o expunere despre „Rolul organizației de tineret și al școlii în educarea patriotică și revoluționară a tinerei generații.”
Administrația locală spune că e pregătită de iarnă. În București, de pildă, spune Horia Iacob Teiușanu, directorul Direcției de gospodărire comunală, a fost extinsă rețeaua de termoficare cu peste 20 de km și s-au realizat 20 de noi puncte termice. Au adaptat 6 centrale termice pe combustibil lichid la combustibil solid (în județele Galați, Giurgiu, Harghita și Mehedinți). Au realizat independența energetică a 205 comune și vor să extindă sistemul până la Congres. Spune că s-au făcut o groază de lucrări de revizii și reparații curente la acoperișuri, jgheaburi și burlane, terase, precum și reparații capitale la imobile. Pentru conservarea energiei termice, spune că a luat legătura cu asociațiile de locatari care trebuie să se asigure că pun ferestre pe casa scărilor, iar cetățenii etanșeizează ușile și ferestrele din apartamente, „asigurându-se concomitent, respectarea riguroasă a programului de funcționare a centralelor termice de cartier și de bloc.” Promite că noile apartamente vor primi în scurtă vreme accesul la utilități (apă, canalizare, alimentare cu căldură și apă caldă menajeră, energie electric, gaze la bucătării) pentru toate apartamentele care se vor da în folosință în trimestrul IV până la finalul trimestrului I 1990 și speră să se recupereze „rămânerile în urmă în județe ca Arad, Botoșani, Buzău, Călărași, Ialomița și altele, precum și în municipiul București. Se va aplica cu fermitate „Programul privind asigurarea producției de energie, folosirea rațională a energiei electrice, termice și a gazelor natura și regimul de lucru al unităților economice și sociale pe perioada de iarnă 1989/1990” aprobat de Comitetul Politic Executiv aprobat în ședința din 22 septembrie 1989.
De vânzare: „Casetofon, equalizator-amplificator, boxe, mari performanțe, toate autor. Casete audio sigilate”; „Salonaș stil franțuzesc Louis XV, hol stil florentin, excepționale.”; „Palton bărbătesc, scurtă blană 48-50, orgă lumini, diverse obiecte”; „Plăci patefon, geamantane piele, subiecte vitrină, bibelouri, porțelanuri, cristaluri, diverse casnice”; „Corzi alpinism, Cumpăr blitz dedicat grandangular pentru Canon și Olympus” ;„Dormitor Tohner, haină astrahan nr 46, dormeză, bibliotecă”
Studioul tânărului muzician la Ateneul Român. La Sala de concerte a Radioteleviziunii, Ciclul: Vă place Brahms? Integrala lucrărilor cu clarinet. Interpretează Aurelian Octav Popa. La Opera Română este reprezentație cu Carmen. La Teatrul de Operetă, Secretul lui Marco Polo. La Teatrul Național, sala Amfiteatru, Torquato Tasso. La Teatrul Lucia Sturdza Bulandra se joacă Gin-Rummy (sala Schitu Măgureanu) și Uriașii munților (la Sala Studio). Teatrul de Comedie are pe afiș Turnul de fildeș. La Teatrul Nottara (sala Magheru), Micul infern iar în Sala Studio, Amintirile Sarei Bernhardt. La Teatrul Mic se joacă Arta iubirii. La Teatrul Foarte Mic, Bărbatul și... femeile. Teatrul Giulești a programat la sala Majestic, Milionarul sărac. La Teatrul Ion Creangă se joacă Albă ca zăpada și cei șapte pitici. Teatrul Țăndărică are reprezentație cu Aventurile lui Plum-plum (în sala Victoria) și Anotimpurile mânzului (la Tehnic-club)
În cinematografe rulează: Rochie albă de dantelă, Cei care plătesc cu viața; Misterele Bucureștilor; Un comisar acuză; Pintea; Nava lui Yang; În căutarea lui Jupiter; Poiana cerbilor; Omul de pe bulevardul Capucinilor; Dragonul alb; Misiune specială; Cursa secolului; Oricare fată iubește un bărbat; O farsă pentru cuscru; Sora 13, Cortul roșu.
La televizor programul începe la ora 19.00 cu Telejurnalul de seară. La 19.30, Partid și țară – o unică voință. Deplină aprobare de către întregul nostru partid și popor a propunerii privind realegerea tovarășului Nicolae Ceaușescu în înalta funcție de secretar general al PCR și a documentelor pentru Congresul al XIV-lea. La 19.50, Suprema unitate de granit. Cântece patriotice, revoluționare. La 20.05, În dezbatere: Documentele pentru Congresul al XIV-lea al PCR. Sporirea producției de cărbune energetic. La 20.25, Programul de organizare și modernizare a localităților țării. Orizonturi de viață nou La 20.45 Teatrul TC. Împlinire. Scenariu TV de Vlad Galin. La 21.50, Telejurnalul de noapte.
