Linkuri accesibilitate

Buletin de știri 5 decembrie 1989


Marți 5 decembrie 1989

Soarele răsare la ora 7.36 și apune la ora 16.36. Vremea e rece. Cer mai mult noros în mare parte a țării. Cad ninsori pe arii relativ extinse, mai puțin în sud-estul țării, unde ninsorile sunt izolate. Temperaturile minime sunt cuprinse între -12 și -2 grade, mai scăzute în depresiuni și pe alocuri în nord. Maximele termice se situează între -5 și +3 grade.

Revenirea lui Ceaușescu de la Moscova după întrunirea cu Gorbaciov pe marginea discuțiilor purtate de acesta cu președintele american Bush este relatată și ilustrată mai pe larg ca niciodată de presă parcă pentru a oculta puținătatea informațiilor referitoare la vizita propriu-zisă. Întâlnirea cu Gorbaciov este expediată în câteva fraze și o fotografie care face cât o mie de cuvinte ( Gorbaciov și Rîjkov se uită inchizitor la Ceaușescu în vreme ce acesta privește vinovat și ușor dezorientat către cameră). Se spune că cei doi s-au informat despre mersul construcției socialiste și au fost subliniate cu satisfacție raporturile tradiționale și colaborarea dintre partide, țări, popoare, exprimându-se dorința „comună de a acționa pentru extinderea și dezvoltarea lor pe multiple planuri, în interesul construcției socialiste din cele două țări”. De asemenea, cei doi au făcut „un schimb de păreri în legătură cu unele probleme actuale ale construcției socialiste, ale mișcării comuniste și muncitorești internaționale, precum și ale vieții internaționale” (am citat din textul care însoțește fotografia pe prima pagină a ziarelor). Este un adevăr bine garnisit cu minciuni. Cei doi ar fi putut vorbi cu certitudine despre situația din Polonia, Cehia și Germania (inclusiv despre pericolul unificării) ca să nu pomenim despre dialogul Bush-Gorbaciov de la Malta (și viitorul celor două blocuri militare). Dar punctele de vedere erau cunoscute dinainte și cu totul divergente. Ceaușescu a mai și sărit la gâtul sovieticilor în cadrul reuniunii generale a reprezentanților țărilor semnatare ale Tratatului de la Varșovia care avusese loc înainte pe tema invadării Cehoslovaciei în 1968 pentru că, o spusese și la Congres, rediscutarea sferelor de influență (cum s-a petrecut în 23 august 1939 între Stalin și Hitler) redesenează în mod periculos harta Europei. Un punct de vedere pe care Gorbaciov nu dorea să-l audă și cu atât mai puțin să-l discute. Așadar, dialogul celor doi începea sub auspicii nefaste. După cum spune însuși Gorbaciov ( și nu avem niciun motiv să nu-l credem de astă dată) Ceaușescu l-a dezamăgit și i-a făcut impresia unui om care pierduse simțul realității, care trăia în trecut. De fapt, era un fel de a intui un alt temei al conflictului mocnit dintre cei doi. Ceaușescu se socotea un revoluționar de profesie, cu „peste șase decenii de experiență revoluționară”, așadar unul dintre venerabilii socialismului mondial. Nici Castro nu era în branșă de atâta vreme. Din această perspectivă, aerele de reformator ale lui Gorbaciov, un nou venit, un boboc al revoluției muncitoare (de fapt, un nomenclaturist creat în birouri și nu în lupta revoluționară), nu puteau decât să-l irite, să-l facă să-l privească suspicios și să-l controleze îndeaproape, pe principiul: e prea copil să-i lăsăm soarta clasei muncitoare pe mâini. În fine, se poate specula îndelung, cert este că Ceaușescu nu a stat la Moscova decât 8 ore (poate chiar mai puțin) și e de crezut că întâlnirea dintre cei doi nu a durat cu mult mai mult decât ședința foto și e greu de crezut că „a prilejuit un schimb deschis de păreri” că s-a desfășurat „într-o atmosferă tovărășească”.

O mică victorie tot a obținut Ceaușescu sau poate că Gorbaciov (căci era inițiativa lui), ca să arate că a renunțat la doctrina Brejnev, a făcut un mic pas înapoi: conducătorii Bulgariei, R.D.G., Poloniei, Ungariei și Uniunii Sovietice au adoptat o declarație comună în care afirmă că „introducerea trupelor statelor lor în R.S. Cehoslovacă, întreprinsă în 1968, a constituit un amestec în treburile interne ale Cehoslovaciei suverane și trebuie condamnată.” Intervenția armată ( suprimarea Primăverii de la Praga de trupele Tratatului de la Varșovia, mai puțin România) ar fi întrerupt „procesul de înnoire democratică din R.S. Cehoslovacă, aceste acțiuni nejustificate au avut consecințe negative de lungă durată.” Este o teză la care Ceaușescu ține atunci când spune că a respins, încă de la Congresul IX, „modelul unic” (adică acela impus de URSS) și că fiecare țară are dreptul la reforme, în limitele socialismului științific și fără a aduce atingere principiilor de bază: monopartitismul, întărirea rolului conducător al partidului, garantarea și protejarea proprietății de stat și cooperatiste, programul partidului, doctrina, lupta de clasă (și, implicit, lupta împotriva imperialismului și capitalismului).

Alături de quasi-înfrângerea de la Moscova, ziarele publică și anunțul că Ceaușescu va face o vizită oficială de prietenie în Republica Islamică Iran, la invitația președintelui Ali Akbar Hashemi Rafsanjani „în a doua decadă a lunii decembrie 1989”. Vizita era iminentă și fusese stabilită încă din februarie, odată cu vizita președintelui de atunci Seyyed Ali Khamenei, devenit între timp ayatolah suprem și lider spiritual al Iranului. Trimișii speciali ai Iranului veniseră nu odată în vizită primiți cu pompă de Ceaușescu după cum și trimișii speciali ai acestuia fuseseră în vizită în Iran. Schimbase mesaje de felicitare și prietenie cu liderii iranieni, așadar anunțul, cumva neobișnuit, referitor la o vizită fără o agendă clară pare doar un alt mod de a demonstra (Kremlinului? Celorlalți parteneri din CAER și Tratatul de la Varșovia? Occidentului?) că există resurse de supraviețuire politică și economică, mai ales pe harta încă neexplorată a țărilor nealiniate.

Petăr Mladenov îi trimite lui Ceaușescu o telegramă de mulțumiri pentru felicitările făcute în numele CC al PCR pentru alegerea lui în funcția de secretar al CC al PC Bulgar și președinte al Consiliului de Stat. Ironia sorții face ca această telegramă în care Mladenov evocă legăturile tradiționale de prietenie care „se vor dezvolta în continuare pentru bunăstarea poporului bulgar și a poporului român, în numele păcii, socialismului, democrației și colaborării în Balcani, în Europa și în lume” să fi fost trimisă chiar în ziua în care, conform Memoriilor lui Gorbaciov, Mladenov i se plângea de Todor Jivkov spunând că acesta pervertise valorile socialiste și transformase totul într-o afacere de familie. Nu e o întâmplare că Iliescu (care se plângea că familia Ceaușescu a întinat valorile socialismului) a fost considerat încă de la început un Mladenov al României.

Între timp, Autocamionul românesc tip DAC AB 7 105 F, proiectat la Institutul pentru tractoare și autocamioane din Brașov a obținut medalia de aur în Cuba, la Târgul internațional de la Havana, după obiceiul țărilor comuniste să se premieze între ele. Era ediția a șaptea a târgului. Camionul avea un consum mediu de 14 l/100 km, o cutie de viteze cu cinci trepte sincronizate și cu servodirecție hidraulică.

Tokos Ladislau, student la Facultatea de Pediatrie din Tg. Mureș, scrie că e încântat de decizia CPEx de a mări bursele studenților. Pentru el această măsură înseamnă „o nouă și elocventă expresie a grijii și preocupării deosebite cu care partidul nostru, personal tovarășul Nicolae Ceaușescu se preocupă pentru a asigura tineretului, tuturor fiilor patriei, fără deosebire de naționalitate, condiții tot mai bune de viață în învățătură.” Răzvan Prejbeanu, student craiovean, îi mulțumește din inimă partidului și celor doi tovarăși Nicolae și Elena Ceaușescu pentru tot ceea ce au făcut și fac pentru afirmarea plenară a tinerei generații. Studentul își manifestă „bucuria și satisfacția” față de decizia luată cu două zile înainte în CPEx de a acorda/majora burse studenților copii de muncitori și țărani. „Această nouă și ilustrativă dovadă a grijii statornice a partidului și statului nostru, personal a tovarășului Nicolae Ceaușescu, capătă noi dimensiuni și o importanță cu totul aparte, în condițiile actuale, când în numeroase țări ale lumii tânăra generație este frustrată de cele mai elementare drepturi (...)” Scrie la gazetă și Maria Manolică, muncitoare la Întreprinderea de tricotaje 8 Martie, Piatra Neamț care e și ea fericită. Are doi copii studenți și „această hotărâre reprezintă un neprețuit ajutor, un minunat dar pe care partidul, tovarășul Nicolae Ceaușescu ni l-au făcut acum, la puțin timp de la încheierea lucrărilor marelui forum comunist și în preajma noului an.” Ea amintește și de succesivele majorări de salariu și spune că e convinsă că fiii ei, „crescuți în spiritul idealurilor epocii glorioase a României socialiste, „vor învăța și se vor pregăti mai temeinic pentru muncă, pentru viață, pentru a prelua de la noi ștafeta muncii și creației pentru țară, pentru făurirea viitorului de aur al patriei și poporului.” Mai toate textele de mulțumire (și nu sunt deloc puțin) publicate în urma deciziei majorării burselor cu 10% folosesc același stil pompos și găunos, jonglând cu figurile de stil și sintagmele propagandei oficiale, semn că undeva, în biroul lui E. Florescu s-a stabilit un punctaj clar referitor la conținutul și forma scrisorilor.

Cornelia Georgescu, director general la Centrala „Româniafilm”, scrie câteva gânduri bine simțite despre Zilele filmului la sate, a XXXIII-a ediția, manifestare în curs de desfășurare dedicată „atmosferei înălțătoare” generată de proximitatea Congresului. Lucrătorii din cinematografie se dăruiesc cu trup și suflet ridicării nivelului politico-ideologic și cultural-educativ al întregului popor pentru a ajuta la edificarea omului nou. Astfel că filmele proiectate vorbesc, în primul și cel mai important rând, despre realizările și „izbânzile” Epocii Ceaușescu, „omagiind personalitatea celui mai iubit fiu al națiunii.” Printre filmele care ilustrează această preocupare sunt „Conducătorului iubit, omagiul țării” (premieră); „Drum de luptă și biruință”; „Cu poporul, pentru popor”; „București, file de epopee”, „Timp eroi pe plaiuri de legendă”; „Partidul, patria, poporul.” Directoarea promite că filmele proiectate la sat vor marca „principalele evenimente din viața social-politică a țării, aniversările științifice și culturale, zilele festive cu semnificație deosebită din perioada manifestărilor.” Se organizează acțiuni tematice, decade și săptămâni ale filmului românesc. Vor fi 24 de premiere de filme românești prezentate în cadrul festivalului. Printre acestea: „Cei ce plătesc cu viața”, „Vacanța cea mare”, „Un studio în căutarea unei vedere”, „De ce are vulpea coadă” etc (multe dintre filmele despre care am și scris în aceste pagini). Sunt și 29 filme documentar-științifice prezentate în premieră și sătenii au văzut astfel: „Pagini din cronica Marii Uniri”; „Școala părinților”; „Timișoara-inteligență creatoare și cea de toate zilele”, „Expoziția republicană Cântarea României”, „Translare spre viitor” și alte-asemenea. Cornelia Georgescu promite că filmele vor fi prezente și la cursurile de învățământ agricol de masă și la celelalte manifestări vizând „îndeplinirea obiectivelor noii revoluții agrare”. Țăranii agricultori vor putea vedea: „Pe drumul înfăptuirii noii revoluții agrare”; „Producții-record de porumb”, „Roade bogate pe pământuri recuperate”, „Noi drumuri în agricultură” sau „Ferma Daia”. Festivalul a început pe 3 decembrie și filmele prinse în programele oficiale sunt proiectate în aproape cinci mii de săli de cinema, „precum și în numeroase sate necineficate.” Proiecțiile de filme vor fi însoțite de simpozioane, mese rotunde, prezentări, concursuri Cine știe răspunde, spectacole ale interpreților și formațiilor artistice de amatori fruntașe. Se preconizează prezența a peste nouă milioane de spectatori (câți se înregistraseră la ediția anterioară.)

Se fac angajări: „CAP Măgurele încadrează pentru secția de artizanat pictori executanți, electrician, sprițuitor mobilă, strungari în fier (cu vechime în execuție), muncitori necalificați de pe raza comunei Măgurele sau din Sectorul Agricol Ilfov”, „Opera Română din București organizează concurs pentru ocuparea unui post de artist plastic. Condiții: studii superioare de specialitate și stagiul terminat”; „ICRAL Cotroceni anunță persoanele care au de primit despăgubiri pentru imobilele și terenurile proprietate personală de pe raza sect. 5, să se prezinte de urgență la sediul unității din strada Dr. N. Turnescu în vederea întocmirii formelor pentru plata despăgubirilor.”

De vânzare: „Bibliotecă completă, orgă de lumini cu patru căi și 3 lămpi multicolore și rotative pentru discotecă”; „Faianță, gresie, grup sanitar bleu, mașină spălat automată, aspirator, lenjerie, cuverturi pat, diverse obiecte îmbrăcăminte, încălțăminte”; „Casă mare vilă la curte cu vie, pomi fructiferi, canalizare, prin schimb garsonieră stat”; „Orgă electronică MT 240, stereo cu memorie, canapea și două fotolii, haină blană 46. Aștept provincia”; „Blană vulpe polară și blană hamsteri, ambele noi și Cromatic sigilat. Cumpăr ceasuri Patek Philippe, Vacheron Constantin, Schaffhausen”; „Dormitor Luvru, sufragerie stil, bibliotecă, garnitură hol, calorifer electric, cojoc 48-50, covor, birou”; „Întreprinderea Tricotajul Roșu București, bd. T. Vladimirescu, pune la dispoziția comitetelor de sindicat, care organizează pom de iarnă, diferite tricotaje pentru copii. Informații suplimentare la tel. 31.56.10”

La televizor, programul începe la ora 19.00 cu Telejurnal. Înfăptuim hotărârile marelui forum al comuniștilor români! La 19.25, Să trăim și să muncim în spiritul normelor eticii și echității socialiste! Răspundere comunistă, revoluționară. La 19.45, Hotărârile Congresului al XIV-lea al partidului – mobilizator program de muncă pentru întregul nostru popor. La 20.05, Teatru TV. Unde vântul miroase a petrol, de Ioan Grigorescu. Premieră pe țară. Interpretează Tania Filip, Cornel Popescu, Corado Negreanu, Dorin Varga, Cristian Sofron, Răzvan Vasilescu etc. La 21.35, Secvențe thailandeze. Documentar. La 21.50, Telejurnal. Programul se încheie la ora 22.00

La cinematografe rulează: Nea Mărin, miliardar; Rochie albă de dantelă; Cei care plătesc cu viața; Recital în grădina cu pitici; Misterele Bucureștilor; Revanșa; Un studio în căutarea unei vedere; Un comisar acuză; Declarație de dragoste; De la cuvânt la imagine; Nu e ușor cu bărbații, O seară de iarnă la Gagra, Omul din Rio; Ultima ninsoare; Potopul, Nu vă jucați cu dragostea! Misiune specială.

Facebook Forum

Multimedia

5 lucruri despre Auschwitz
Așteptați
Embed

Nici o sursă media

0:00 0:01:58 0:00
Mai mult
19.12.89 - Actualitatea românească: Ediție specială (II)
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:39:57 0:00
1989
Latest episode
19.12.89 - Actualitatea românească: Ediție specială (II)
1989
XS
SM
MD
LG