Linkuri accesibilitate

Buletin de știri 5 noiembrie 1989


Erou între eroi. Nicolae Ceauşescu şi scene din istoria poporului; tablou oferit de Natalia şi Nicolae Gadonschi – Ţepeş; 1978; sursa: comunismulinromania.ro (MNIR)

Duminică 5 noiembrie 1989

Vreme în general închisă. Cad ploi cu caracter de aversă în mai toate regiunile. Va ploua mai mult în vest și sud-vest unde apa poate depăși 15 litri pe m2 în 24 de ore. Temperaturi minime nocturne între 4 și 14 grade. Maximele termice diurne sunt cuprinse între 8 și 18 grade.

E duminică însă Nicolae Ceaușescu se prezintă la birou și lucrează ca într-o zi obișnuită. Are o scurtă (15 minute) ședință de lucru cu colectivul de pregătire a Raportului pentru Congresul al XIV apoi o ședință de lucru pe probleme de cadre (voia să schimbe sistemul de alegere a deputaților, numărul de voturi pentru validare și de asemenea, să restrângă numărul de membri ai CC și din consiliile locale. Avusese și cu o zi înainte două reprize de discuții pe probleme de cadre. După Congres chiar va dedica acestui subiect o ședință a CPEx-ului.) Această ședință pe probleme de cadre a durat mai bine de două ore și a continuat seara cu altă ședință de o oră și jumătate. În agenda de lucru a Elenei Ceaușescu, duminica a fost o zi relaxată, mai puțin o enigmatică ședință după-amiaza. Între 14.40 și 16.00 l-a întâlnit și a discutat cu Curticeanu. Ce anume avea de discutat ea cu șeful Cancelariei? Mister! Lavinia Betea care a stat de vorbă cu el, nu a reușit să afle. Oricum, câteva minute după ce au terminat de discutat, Elena Ceaușescu l-a vizitat pe soțul ei. Apoi l-a întâlnit pe Mitea și Olteanu discutând, pare-se, probleme de propagandă. Oricum în acea zi cele două Cabinete au muncit de la ora 9 trecute fix la ora 20.

Pentru a marca impresia puternică pe care a trăit-o în urma Expunerii la Plenara lărgită a CC (24 octombrie) Ion Popescu scrie pe prima pagină a României literare un omagiu dedicată celui care „stă în miezul realului/ cu privirea roată/ îi extinde dimensiunile/ deja infinite/ îi explorează adâncurile/ instituind peste tot/ marile legi ale/ Binelui/ și ale Frumuseții (...) El este omul politic/ pentru că nu uită ființarea/ exemplară numită om,/ pentru că, fiu al pământului/ acestuia/ nu-i uită eroii/ semănați de libertate/ sub brazdele lui” etc.etc. o poezie brechtiană, directă și noduroasă ca o știre Agerpres, o dovadă a nivelului metafizic și hagiografic la care ajunsese cultul personalității care-l transforma pe Ceaușescu într-un custode atemporal și omnipotent al Cosmosului. O poezie de sezon (Istorie și Forum) publică și Ioan Vergu Dumitrescu în paginile aceleiași Românii literare. Luna Congresului partidului îl inspiră pentru că este luna în care „Sufletul nostru își împlinește destinul/ Viața noastră se umple de nădejdi și fericire/ (...) Acum în patrie/ Se făuresc noi și puternice izvoare/ Da viață nouă, de bunăstare// Cuvântul partidului – cuvânt al conducătorului/(...) În acest noiembrie istoric pentru România/ Ritmul nostru de-a merge pe calea comunismului/ Se înflăcărează și mai mult/ Din flacăra cuvântului/ Celui ce ne este zi de zi și clipă de clipă/ Președinte.” Iar Emil Gavriliu scrie „Un fiu de geniu s-a întruchipat/ Plămadă de lumină și de rouă,// Menit să ne conducă peste vreme/ Cum ne e visul, spre un țel sublim,/ Frumos precum o carte cu poeme/ Cu ce iubim mai mult din cât iubim.”

În aceste zile, Doina Cornea povestește (în Jurnal. Ultimele caiete, ed. Fundația Academia Civică) cum a experimentat limitele domiciliului obligatoriu care-i fusese impus. Securitatea îi monitoriza de aproape pe ea și pe fiul ei, Tin-Tin (Leontin Juhas) care fusese dat afară ca represalii pentru că în noiembrie 1987 au răspândit manifeste pentru a-i face pe oameni să se solidarizeze cu revolta muncitorilor brașoveni. Oricum, pe 30 octombrie, comunicând în scris cu fiul ei (pentru ca securitatea să nu le poată asculta conversația și a fi prevenită în legătură cu ceea ce voiau să facă) a stabilit să iasă cu fiul ei cu mașina din Cluj, chipurile de ziua morților „pentru a vedea până unde funcționează sechestrarea noastră.” S-au dus mai întâi în piața de flori pentru a cumpăra crizanteme. Apoi, în loc s-o ia spre casă au pornit către drumul care ducea spre ieșirea din oraș, către drumul național care-i ducea în Făgăraș. „Ei, tot după noi, neștiind de fapt încotro se deplasau.” Au încercat să-i oprească din drum apoi, la Alba Iulia, cu ajutorul poliției au reușit să le blocheze calea. „Au coborât din mașină, am coborât și noi, Înapoi, înapoi în Cluj! Urlau cât îi ținea gura. M-am răstit și eu: Cu ce drept? Unde e mandatul de interdicție să părăsim Clujul? Ei o țineau în continuare cu: Înapoi! Pe stradă erau destul de mulți trecători; fiind ora prânzului, se ieșea de la lucru, Atunci Tin-Tin a avut geniala idee de a se adresa trecătorilor: Oameni buni, dânsa e mama mea, Doina Cornea, și Securitatea nu vrea să o lase să ducă niște flori de ziua morților pe mormintele bunicilor noștri din Făgăraș.” A avut surpriza ca trecătorii să facă front comun, solidarizându-se cu ei și opunându-se securiștilor. Erau vreo doisprezece și au făcut semicerc pe trotuar, în jurul lor, strigând: Nu vă lăsați, doamnă! Nu vă lăsați, doamnă! „Ni s-a umplu sufletul de căldură” spunea Doina Cornea rememorând aceste momente. Apoi, securiștii au sărit în mașină așteptându-i să pornească iar la drum. Au continuat să-i urmărească și, odată ajunși la Făgăraș, la verișoara Doinei Cornea, au intrat în curtea acesteia cu mașina, lăsându-i pe securiști mofluzi, pe drum. „E indubitabil că numai datorită acelei atitudini extraordinare a trecătorilor din Alba Iulia și a inițiativei lui Tin-Tin de înfruntare fățișă a securiștilor am putut ajunge la Făgăraș. Ce lecție usturătoare ar putea constitui filmul evenimentelor din avea zi pentru majoritatea covârșitoare a intelectualilor români!”

S-a dat startul Daciadei, „marea competiție națională. Este a VII-a ediție, de iarnă. Deschiderea oficială a avut loc în Parcul Tineretului unde mii de tineri din toată Capitala au participau la un program „foarte bogat, gândit și realizat până în cele mai mici detalii cu puncte deosebit de atrăgătoare. Au avut, așadar, loc întreceri de cros, ciclism, tenis de câmp, demonstrații de gimnastică, judo, oină, automodele. De asemenea, s-au organizat și meciuri de handbal, volei și minifotbal. Pe Stadionul Tineretul a avut loc o altă manifestare sportivă la care au participat 3500 de tineri. Au fost premiate asociațiile sportive, sportivii, antrenorii și profesorii remarcați în ediția precedentă a fost prezentat un spectacol alegoric executat de sportivi din cluburile Rapid, Școala sportivă 1 și Triumf iar, după acesta, a avut loc „un interesant program de înviorare” la care au participat. elevii de la liceele 26, 32, 34, Economic 1 și 3, Nicolae Bălcescu, Dumitru Petrescu, I.L. Caragiale, Avicol, Metaloglobus și altele. Dar cel mai important eveniment al acelei după-amieze a fost crosul din cadrul „Cupei pentru întâmpinarea celui de-al XIV-lea Congres al partidului”. Crosului i s-au adăugat întreceri de handbal, volei, baschet, șah și tenis de masă. De asemenea, în parcul Al. Moghioroș din sectorul 6 a avut loc, în organizarea Consiliului pentru Educație Fizică și Sport de sector o manifestare sportivă complexă. Și, după cum spunea Gabriel Florea în Scânteia tineretului, „cum era și firesc, în paralel, pe estradele din parcuri, formații laureate în cadrul Festivalului național Cântarea României precum și îndrăgiți actori profesioniști au susținut programe cultural-artistice.”

În topul muzical alcătuit de Andrei Partoș pentru revista Săptămâna (a lui E. Barbu și C.V.Tudor) la secția română pe primul loc este Mircea Vintilă cu Castele de nisip. Pe doi vine Silvia Dumitrescu cu Crezi în tine și pe trei Mădălina Manole cu melodia Puterea de a iubi. Urmează Marius Voicu (Scrie-mi din Costinești), Otilia Bădulescu și Daniel Iordăchioaie (România) și Doina Matei-Pocorschi (Te voi iubi mereu). La secția străină pe primul lor este Rod Stewart cu Crazy About Her. Urmează Thomas Anders, cu Love of My Own. Apoi Madonna, cu melodia Cherish. Pe următoarele locuri, Kaoma (Lambada), Jive Bunny și The Mastermixers (Swing the Mood) și Tina Turner (The Best). La secția de muzică ușoară pe primul loc este Valentin Gheorghe cu Ce frumoasă-i țara mea. Apoi Traian Jurcheia cu Mîndră chică galbenă. Pe trei este Ileana Ciuculete cu În vale la voi, la Jii. Urmează Ileana Domuță Mastan cu Dragu-mi-i la veselie și Eufimia Dogaru cu Trecui azi prin pădurice.

Tineri sau mai puțin tineri, românii voiau să corespondeze. Marian Nedelcu, de 22 de ani, din Giurgiu voia să schimbe impresii despre muzică (M. Runceanu, Compact, C. Rădulescu, Modern Talking), fotbal (Steaua), film ( M. Monroe, Michelangelo Antonioni), topuri, diverse. Joița Gîrboan din Mangalia era și ea dornică să schimbe impresii despre muzică (V. Șeicaru, Șt. Hrușcă, Belinda Calisle, Alphaville), fotbal ( Steaua, ASA Tg. Mureș), atletism, film ( A. Delon, E. Presley), diverse. George Laurențiu Nedelcu din Tulcea vrea și el să vorbească cuiva despre Aura Urzicenau, Madonna, Depeche Mode, Bad Boys Blue, Sandra și muzică clasică; despre limba franceză, fizică, chimie și altele. Liliana Oțoi de 21 de ani, din Ploiești, e interesată de turismul montan, modă, psihologie, design. Țintea Alina Carmen (16 ani) din București vrea să-și spună părerea despre A. Daminesc, Loredana Groza, Julio Iglesias, E. Presley, Scorpions. De asemenea e pasionată de film (Jane Fonda, R. Redford, Peter O Toole, A. Delon), sport (Sportul Studențesc), turism și altele. Dragoș Vlăsceanu (16 ani) din București vrea să vorbească despre fotbal (Steaua, U Craiova, Lung, Dassaev, Gullit), culturism și tenis de câmp (G. Sabatini, St. Graf), despre film (Brigitte Nielsen, S. Stallone, Bud Spencer, Louis de Funes, Stan și Bran), muzică, astronautică (OZN), chinologie, pescuit sportiv, turism.

La televizor programul începe la ora 11.30 cu Lumea copiilor. Telefilmoteca de ghiozdan: Un salt spre marea performanță. Producție a studiourilor sovietice. Premieră TV. Episodul I. La 12.25, Sub tricolor, la datorie! Apoi, la 12.40, Viața satului. În întâmpinarea Congresului al XIV-lea al PCR – Congresul marilor împliniri socialiste. La 13.00, Telex. La 13.05, Album duminical. Programul se închide la 15.00 și se reia la 19.00 cu Telejurnal. La 19.20, Cântarea României. Omagiul țării conducătorului iubit. Emisiune realzată în colaborare cu Consiliului culturii și Educației Socialiste și cu Comitetul de cultură și educație socialistă al județului Caraș Severin. La 20.25, Film artistic: Talentul. La 21.50, Telejurnalul de noapte. Programul se încheie la ora 22.00.

Facebook Forum

Multimedia

5 lucruri despre Auschwitz
Așteptați
Embed

Nici o sursă media

0:00 0:01:58 0:00
Mai mult
19.12.89 - Actualitatea românească: Ediție specială (II)
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:39:57 0:00
1989
Latest episode
19.12.89 - Actualitatea românească: Ediție specială (II)
1989
XS
SM
MD
LG