Linkuri accesibilitate

Buletin de știri 5 octombrie 1989


3 octombrie 1971. Vizita conducerii de partid în frunte cu Nicolae Ceauşescu și Emil Bodnăraș la CAP Sineşti de Ziua Recoltei. Sursa: comunismulinromania.ro (MNIR)

Joi 5 octombrie 1989

Soarele răsare la ora 6.16 și apune la ora 17.51. Înnorări accentuat în nord și nord-est. În restul țării mai mult senin. Cad precipitații izolat în special sub formă de ploaie în nord și nord-est. Izolat, în zonele de munte va ninge. În vest, centru și sud local se va produce brumă. Maximele termice se situează între 10 și 20 de grade iar minimele între -3 și șase grade.

Nicolae Ceaușescu face o vizită de lucru la Institutul de cercetare științifică și inginerie tehnologică pentru mașini și utilaje agricole pentru a afla cum se materializează programele pentru creșterea gradului de mecanizare a lucrărilor din agricultură, prin realizarea unor utilaje complexe de mare randament și productivitate pentru ca lucrările să fie mai eficiente și recoltele tot mai bogate. Cercetătorii, „profund recunoscători” s-au strâns în curtea institutului și i-au făcut „o caldă primire” lui Ceaușescu, scandând minute în șir „cu însuflețire, Ceaușescu- PCR! Ceaușescu reales la al XIV-lea Congres! La analiza activității institutului au participat Barbu Petrescu, Cornel Pacoste, Vasile Bărbulescu, Silviu Curticeanu, Gheorghe David, ministrul agriculturii, Eugeniu Rădulescu, ministrul industriei construcțiilor de mașini și mulți alți politruci mai mărunți. Ceaușescu a fost primit în hala unde fusese amenajată special pentru iluștri oaspeți o expoziție de mașini și utilaje agricole. Ceaușescu a vrut să afle amănunte despre lățimea plugurilor și despre performanțele tehnice ale altor utilaje. I-au prezentat semănătoarea SEMO, care seamănă porumbul pe rânduri apropiate ca să se obțină recolte mai mari, dar și cultivatorul universal de prășit și afânat solul. L-au liniștit pe Ceaușescu spunându-i că în felul acesta recolta va fi strânsă mecanizat în peste 80% din terenul agricol cultivat.

În ciuda tonului optimist și eufemistic folosit de procesele-verbale ale ședințelor CPEx publicate în presă, boșii comuniști știau că lucrurile nu merge de fel bine: se publică peste tot îndemnuri ca în fiecare întreprindere, să se ia „măsuri ferme pentru întărirea ordinii și disciplinei, pentru asigurarea tuturor condițiilor necesare realizării ritmice, integrale a planului la producția fizică, la fiecare sortiment în parte.” În agricultură, sună chemarea partidului, publicată de oficiosul Scânteia, trebuie „creat un front larg de lucru la semănat” ceea ce se poate realiza prin suplimentarea mijloacelor agricole și organizarea activității în schimburi prelungite și în două schimburi. De asemenea, consiliile populare sunt îndemnate să facă o mobilizare „amplă” pentru a asigura „participarea la munca în câmp a tuturor forțelor umane”, pentru ca producția să fie pusă la adăpost, fără pierderi, în cel mai scurt timp. De altfel, la SMA Măgurele, informează Informația Bucureștiului, citându-l pe directorul Ion Ristea, se lucra în schimburi prelungite la arături pe cele peste o mie cinci sute de hectare. Circa trei sute de hectare urmau să fie cultivate cu soiuri hibrid „care asigură o producție sporită la hectar.” Alături, în grădina de legume, celor 120 de țărani cooperatori care culeg ultimele tomate și gogonele li se alătură „numeroși elevi ai școlii din localitate.” Această colaborare este profitabilă: ferma de legume a dat de la începutul sezonului la fondul de stat peste 8100 de tone de legume, cu 2500 de tone mai mult decât prevedea planul.

Ileana Berlogea explică, în Informația Bucureștiului, de ce este creația contemporană deplin angajată în formarea omului nou. Arta este un seismograf sensibil, spune ea, iar creatorii din toate domeniile se străduiesc „să fie nu numai la înălțimea vremurilor noastre, ci să răspundă prin opere de valoare și nobilei misiuni de educatori ai spiritului de modelatori ai conștiințelor.” De aici și rolul important pe care-l atribuie creatorilor Ceaușescu „ctitorul noii Românii”, preocupat, spune Ileana Berlogea de „continua înflorire a vieții spirituale puse în slujba formării omului nou.” El formulat „orientări de largă deschidere, indicații de inestimabilă valoare, subliniind cu pregnanță rolul însemnat pe care creatorii îl au în îmbogățirea universului spiritual al constructorilor socialismului și comunismului, în formarea conștiințelor, în edificarea politică, morală, civică a personalității umane.” Criticul de artă Berlogea scoate în evidență în special creația de teatru care ar fi urmărit cu atenție în ultimele două decenii și jumătatea (adică de la Congresul al IX-lea), tot ce s-a petrecut li se petrece în viața noastră, cuceririle realizate de poporul nostru în construirea socialismului și a comunismului pe plan social și economic, dar mai ales valorile morale și spirituale ale omului nou, modul său de înțelegere a raporturilor dintre oameni și istorie, dintre noi și lume.” Cu alte cuvinte, elogiază capacitate artei (mai ales a celei dramatice) de a condiționa publicul, de a-l impregna cu tezele propagandei de partid și de stat. Un teatru „profund realist, legat de cele mai semnificative probleme ale vieții de astăzi, cu accentuat caracter militant” un teatru a cărui principală valoare „este cea artistică, constând în ecoul său în conștiințe, în modul în care a contribuit și contribuie la modelarea omului nou”, o valoare care se cuvine „mereu adâncită și amplificată prin efortul tuturor creatorilor de bunuri spirituale.” Ileana Berlogea (1931-2002) a predat istoria teatrului la catedra de teatru a Institutului. A urmat cursurile doctorale la Institutul de stat de artă teatrală Lunacearski și a susținut doctoratul în 1964, la Moscova, cu lucrarea „Dramaturgia rusească pe scena românească”. A avut în anii 1970 și o bursă în Statele Unite pentru a studia arta teatrală americană. Considerată azi o autoritate în teatrologie, era una dintre cele mai fervente contributoare în presa de propagandă comunistă.

Comitetul Municipal București al PCR a trimis o telegramă asigurând conducerea de partid și de stat că industria Capitalei a îndeplinit planul pe trei ani și zece luni din actualul cincinal. Se va obține, prin urmare, „o producție suplimentară de peste 16 miliarde de lei, concretizată în produse fizice de înaltă tehnicitate, deosebit de solicitate de economia națională și la export.” De asemenea, planul de investiții (adică banii băgați în sistematizarea orașului) a fost depășit cu un miliard de lei în lucrările de construcții-montaj înregistrându-se astfel o creștere de 21.7% față de aceeași perioadă din 1988.

Mihai Ionescu înfierează în Scânteia cu mânie proletară lipsa de angajare și „vibrație” patriotică a adunărilor generale de dare de seamă și alegeri din organizațiile de bază din cooperația meșteșugărească maramureșeană, dominate de formalism (o acuză gravă care însemna superficialitate, ignorarea principiilor de bază ale ordinii și disciplinei și, în cele din urmă, sabotarea atmosferei de muncă și implicare a membrilor de partid). Gazetarul a participat la adunările de la cooperativele Prestarea, Sigheteana din Sighetul Marmației și Înainte din Șomcuta Mare. Acele adunări s-au desfășurat „în primă, ceea ce a făcut ca materialele prezentate să fie pregătite superficial iar unii comuniști să absenteze.” De pildă la cooperativa Înainte 15% dintre membri au fost absenți. Șefii organizației au încercat să-și scuze camarazii dar gazetarul, după ce a analizat justificările în fiecare caz în parte spune că absențele, în majoritate nu au avut motive întemeiate. Nici chiar cei plecați în delegație de serviciu nu aveau motiv, în viziunea gazetarului. „La aceeași organizație de partid formalismul s-a regăsit și în conținutul dării de seamă. Este adevărat, comuniștii de la cooperativa Înainte au numeroase motive de satisfacție pentru rezultatele obținute în ultimii ani. Numai că, la adăpostul acestor rezultate subliniem, meritorii, biroul organizației de bază a ales formula cea mai nepotrivită pentru elaborarea dării de seamă, rezumându-se la aprecieri generale, fără nicio detaliere a problemelor.” În fine s-au făcut presiuni din sală și raportorii adunării au catadicsit să pronunțe numele unor fruntași în producție dar și pe cele ale codașilor, membri de partid „certați cu normele de disciplină, cu cerințele Codului eticii și echității comuniste, care întârzie sau absentează nemotivat de la program, care, prin comportamentul lor în familie și societate, nu constituie exemple pentru colectivul în care lucrează.” Gazetarul continuă, admonestându-i pe șefii de organizație că, ocultând problemele colectivului, demonstrează nu doar insuficienta atenție acordată pregătirii adunării, ci și un nivel scăzut al muncii de partid din respectiva organizație.” Una dintre formele de spălare pe creieri și reeducare erau tocmai preliminariile adunărilor pentru că toată lumea trebuia să se pregătească: unii să prezinte dări de seamă despre activitatea de propagandă și/sau de producție, alții, pur și simplu, raportul de activitate sau pe cel despre realizarea producției întreprinderii funcție de cerințele partidului. Toată lumea trebuia implicată iar gazetarul, printre multele reproșuri, se răstește și la președintele Uniunii Județene a Cooperativelor Meșteșugărești și la directorul cooperativei „comuniști cu funcții de răspundere” care au participat, e drept, la adunarea de dare de seamă „fără să simtă și îndatorirea pentru pregătirea și desfășurarea acesteia”.

Costin Tuchilă și Ioan Laza, în schimb, au fost la adunarea de dare de seamă de la Liceul agroindustrial din Salonta, județul Bihor, și sunt mulțumiți: atmosfera a fost plină de însuflețire și responsabilitate, totul a fost bine și serios programat, a fost amestecul potrivit de critică, autocritică și lăudăroșenie. Cu toții au vorbit despre „condițiile minunate de pregătire pentru muncă și viață de care dispune tânăra generație” și că este necesară întărirea educației comuniste, patriotice, revoluționare a elevilor, această fiind „datoria tuturor cadrelor didactice, a tuturor comuniștilor din școală”. Într-un liceu agroindustrial, unde funcționează ca peste tot în învățământ, principiul educației prin muncă pentru muncă, principalul obiect de studiu îl reprezintă „obiectivele noii revoluții agrare.” Elevii trebuie, în primul rând, să valorifice baza materială (mai precis ferma de producție a liceului) pentru că numai astfel profesorii își vor îndeplini menirea „de modelatori ai tinerei generații și răspunzând în același timp directivelor de dezvoltare economico-socială a țării,” după cum spune Gheorghe Herdean, directorul liceului. Exigenți sunt și maiștrii care-i pregătesc pe elevi să lucreze tarlaua. Mihai Toma spune că maiștrii înșiși trebuie să fie mai bine pregătiți pentru ca liceul să devină „o unitate fruntașă” pentru că „nu e de ajuns că avem producții mari în fermă, esențial esteă să știm să transmitem eficient experiența noastră.” De aceea, maiștri agricultori ar trebui să aibă o pregătire metodică substanțială. Pentru că toate cadrele didactice, și cele de la catedră, și cele de pe tractoare, sunt exemple prin pricepere, tact, calități profesionale, politice și morale, exercitând „o influență hotărâtoare asupra tânărului în formare.”

Iar e sărbătorită China comunistă. De astă dată, se schimbă felicitări de mari (și comparabile) lungimi între Ceaușescu și Yang Shangkun, președintele Chinei comuniste cu ocazia împlinirii a 40 de ani de relații diplomatice între cele două țări. E de înțeles de ce telegramele croite pe același calapod, folosind aceeași retorică a păcii și prieteniei între popoare. Pentru ambele partide „stabilirea relațiilor diplomatice, imediat după proclamarea Republicii Populare Chineze, a constituit un eveniment de mare însemnătate în întărirea și dezvoltarea pe un plan superior, a prieteniei și colaborării dintre țările, partidele și popoarele noastre” (telegrama lui Nicolae Ceaușescu). Pentru ambele partide comuniste „relațiile de prietenie și colaborare în toate domeniile au cunoscut o dezvoltare susținută și multilaterală, iar prietenia sino-română a pătruns adânc în inimile popoarelor noastre” (scrie mai plin de lirism, Yang Shangkun). Acesta din urmă apreciază cel mai mult relația de prietenie bazată pe neagresiune, neamestec în treburile interne, egalitate și avantaj reciproc și coexistență pașnică, fiind de părere că relațiile celor două state „sunt pline de vitalitate și rezistă la încercările timpului.” Asemenea relații, mai spune liderul chinez, „sunt nu numai în interesul popoarelor chinez și român, ci și al cauzei socialismului și păcii mondiale.” Cum ar putea fi altfel, de vreme ce, Ceaușescu nu și-a pus întrebări în legătură cu legitimitatea represiunii manifestațiilor din vară, din piața Tien An Men.

Se fac angajări: „IDEB cu sediul în Bd. 1 Mai, încadrează de urgență: paznici cu domiciliul numai în municipiul București sau SAI, lăcătuș mecanic, având autorizație de sudor autogen și electric, instalator autorizat pentru instalații apă și gaze”; „Familie serioasă caută urgent femeie pentru menaj”; „Căutăm femeie pricepută, îngrijire copii 1 an, zona Viilor – Pieptănari”

De vânzare: „Dacia 1300 hibrid, fabricația 1983”; „Birou, fotoliu, bibliotecă florentină și dormitor nou”; „Zill, boiler, îmbrăcăminte, încălțăminte damă, cântar sugar, chitară, ceasuri mână”; „Covor persan Mongolia, comodă. Cumpăr pantofi, cizme 35/36.”; „Haină astrahan 50, cojoc 50, godin excepțional ornamentat, mare, pentru încălzire biserici, locuințe mari, cu lemn și gaze”; „Apartament 6 camere (vilă), două băi, două bucătării, două holuri locuibile, boxe, parchet, posibilități garaj: apartament două camere mobilat, multiple îmbunătățiri, ambele apartamente ultracentral. Pianină Nocturno, mașină epocă decapotabilă, stare ireproșabilă, piese rezervă. Aștept provincia.”

Se cumpără: „Televizor color și motor Diesel Mercedes sau Golf sau Aro Diesel în stare avansată de uzură sau avariată”, „Frigider, congelator, televizor color Elcrom”

La Filarmonica George Enescu (sala Studio) Recital de pian Raluca Știrbăț (Scarlatti, Beethoven, Chopin). În Sala de concerte a Radioteleviziunii Concert al orchestrei simfonice a Radioteleviziunii. Dirijor Paul Popescu. Soliști Alexandra Guțu, Mariana Oltenaș și Ionel Grămadă. Participă Corul Radioteleviziunii dirijat de Aurel Grigoraș. În Sala Mare a Ateneului Român: Concert vocal-simfonic. Dirijor: Mircea Brediceanu. Soliști: Levon Ambarțumian – vioară; Aleksandr Kneazev – violoncel (URSS). Opera Română pune în scenă baletul Visul unei nopți de vară. La Teatrul de Operetă, Suzana. La Teatrul Național se joacă în Sala Mare Bădăranii. În Sala Amfiteatru, Vassa Jeleznova iar în Sala Atelier, Ultimul set. Teatrul Lucia Sturdza Bulandra are în program Mizantropul ( la sala din Bd. Schitu Măgureanu) și A treia țeapă ( sala de la Grădina Icoanei). Teatrul Mic a programat Maidanul cu dragoste iar Teatrul Foarte Mic, Lewis și Alice. La Teatrul de Comedie se joacă Scaiul. La Nottara, sala Magheru, Micul infern iar în Sala Studio, Amintirile Sarei Bernhardt. La Giulești (sala Majestic) Ar fi fost o mare iubire. La Tănase în sala Savoy, spectacolul Varietăți pe portativ. Ansamblul artistic Rapsodia Română propune Plai românesc, ritm strămoșesc.

La televizor programul începe la ora 19.00 cu Telejurnalul. La 19.30, Partid și țară – o unică voință. La 19.50, În dezbatere: Documentele pentru Congresul al XIV-lea al Partidului Comunist Român. La 20.10 Laureați ai Festivalului Național „Cântarea României”. La 20.35, În dezbatere: Documentele pentru Congresul al XIV-lea al PCR. Societatea românească – umanism al gândului, umanism al faptei. La 20.55, Film serial: Misiunea. Producție a Studioului de film TV, realizată în Centrul de producție cinematografică București. Premieră pe țară. Ultimul episod. La 21.50, Telejurnal. Programul se închide la ora 22.00.

Facebook Forum

Multimedia

Florin Iordache laudă decizia excluderii Anei Birchall din PSD
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:22 0:00
Mai mult
XS
SM
MD
LG