Linkuri accesibilitate

Buletin de știri 5 septembrie 1989


Minerii au fost intens curtați de liderii comuniști. Gheorghe Gheorghiu-Dej printre mineri la Petrila, în subteran la 300 m adâncime (23 noiembrie 1944). Sursa: Fototeca online a comunismului românesc; cota: 115/1944

Marți 5 septembrie 1989

Soarele răsare la ora 6.43 și apune la ora 19.45. Vreme în general instabilă cu cer variabil mai mult noros. Cad ploi care au și caracter de aversă. Temperaturile maxime se situează între 16 și 26 de grade, în vreme ce minimele nocturne sunt între 8 și 18 grade.

A avut loc ședința Comitetului Politic Executiv la care au fost invitați și prim-secretarii județenelor de partid, membri ai guvernului și alte cadre de conducere din economie, după cum informează procesul-verbal al întrunirii. O agendă extrem de stufoasă dar, de înțeles, întrucât se apropia Congresul unde Ceaușescu voia să se prezinte ca un părinte fondator, ctitor de mărețe înfăptuiri și zeu al fecundității agricole. S-a discutat pentru început un raport referitor la îndeplinirea planului pe primele opt ale anului și în special pe luna august, unde toți promiseseră că vor realiza promisiunile înainte de 23 August în cinstea aniversării. Au mai fost analizate raportul referitor la consumul de materie primă, materiale, combustibili și energie electrică pe primul semestru, un altul referitor la utilizarea mașinilor, utilajelor și instalațiilor din industrie, construcții și transporturi în primul semestru al anului și un alt raport despre reparațiile capitale, reviziile generale și modernizarea fondurilor fixe în semestrul I 1989, adică acele idei fixe ale plenarelor (recuperarea, refolosirea, recondiționarea) și propagandei de presă. S-a stabilit că au fost prelucrate cu conducerea ministerelor, centralele industriale și marile întreprinderi căile de realizare a planului pe luna septembrie și, în general, a ultimelor luni ale anului. În ceea ce privește prima parte anului, treburile ar fi mers ca pe roate, doar că „în unele sectoare realizările nu se situează la nivelul posibilităților existente, al prevederilor de plan.” Pe Ceaușescu îl preocupa problema exportului, mai ales că de el depindea să asigure piața și resurse financiare, de vreme ce decisese să penalizeze orice împrumut extern. El le-a spus celor prezenți că este necesar să se ia toate măsurile „pentru a se asigura executarea și livrarea întregului fond de marfă stabilit, în condițiile de calitate și la termenele prevăzute în contracte.” De asemenea, a pus în cârca conducerii întreprinderilor (în virtutea autoconducerii și autogestiunii) încheierea până pe 20 septembrie a contractelor externe pentru luna octombrie și a stabilit ca în general pe 20-25 ale fiecărei luni să se încheie contractele pentru luna următoare. Apoi a cerut ca ritmul de lucru pe șantiere să se accelereze, să se livreze la timp utilajele și echipamentele și să se realizeze integral programul de locuințe. Era preocupat de reparațiile capitale, de reviziile general și de reabilitarea/refolosirea utilajelor care și-au depășit timpul tehnologic. Acestea fiind zise, Ceaușescu era convins în continuare că există premisele ca obiectivele planului cincinal să fie îndeplinite, că „oamenii muncii vor acționa cu întreaga răspundere, în spirit revoluționar, pentru obținerea unor rezultate cât mai bune în toate domeniile de activitate astfel încât până la Congres să fie realizate prevederile planului, să se intre în normal cu realizarea tuturor indicatorilor, îndeosebi a celor privind productivitatea muncii, exportul și punerea în funcțiune a noilor investiții.” Apoi s-a discutat despre raportul privind stocurile supranormative de materii prime, materiale, produse finite și în curs de fabricației înregistrate în primele șapte luni ale anului. Producția pe stoc era o boală previzibilă a economiei planificate cu cifre umflate și prognoze fanteziste. Raportul consemna o oarecare reducere a stocurilor acestea rămânând însă la un nivel ridicat. S-a stabilit că trebuie „lichidate, prin livrarea și folosirea în consum a materiilor prime și materiale, a produselor finite aflate în aceste stocuri.” Alte subiecte: un raport despre rentabilizarea unităților economice, altul despre situația creditelor pe termen scurt la 31 august și al treilea la această categorie, despre planul de încasări și plăți în numerar între 1 iulie și 31 august. O concluzie a fost că unele întreprinderi lucrează pe pierderi, dar că în general se asigură rentabilitatea stabilită a produselor. Ceaușescu a cerut să crească vigilența „organelor financiar-bancare”, să nu mai existe din septembrie produse sau întreprinderi la care să se lucreze cu pierderi. „Numai astfel pot fi asigurate mijloacele financiare necesare realizării planurilor de dezvoltare economico-socială a țării, de creștere a nivelului de trai al întregului popor.” De asemenea, din septembrie nu se mai acordă niciun fel de credite „peste normele de finanțare a activității economico-sociale prevăzute de lege.” Un alt raport a stârnit discuții pe tema planificării, evidenței, urmăririi financiare, repartizării și valorificării „superioare” a tuturor produselor agricole. Partidul voia să se înăsprească controlul producției agricole „astfel încât să se asigure strângerea, depozitarea și valorificarea acestora în cele mai bune condiții.” Ceaușescu a fost de acord să crească creșterea cantităților de ulei (+20%) și zahăr (+15%) către populație. Aceste produse, printre altele, se cumpărau pe cartelă. „S-a apreciat că, în condițiile în care România se înscrie deja printre țările cu un consum ridicat la aceste produse alimentare de bază – prin aplicarea acestor măsură se va realiza un consum de ulei și zahăr foarte bun.” Cinismul cu față umană la lucru. Apoi s-a discutat despre raportul care prezenta „unele lipsuri” existente în domeniul cercetării geologiei petrolului și gazelor naturale, hotărându-se să se intensifice prospecțiunile „în vederea descoperirii de noi zăcăminte” pentru o economie intens-energofagă. De asemenea, s-a analizat și modul în care sunt gospodărite apele și cum sunt folosite fondurile în această privință. Nu prea bine, se pare, de vreme ce se risipea apa și s-a stabilit ca luna ministerele, județele, întreprinderile și, în general, toată lumea consumatoare de apă să ia măsuri pentru recuperarea și refolosirea apelor utilizate „acordându-se o atenție deosebită păstrării, în bune condițiuni, a mediului înconjurător.” S-a mai discutat despre negocierile de la Viena (aveau loc între 4 septembrie și 21 decembrie) privind forțele armate și armamentul convențional și cele separate de la Geneva pe tema interzicerii amplasării armelor nucleare pe fundul mărilor și oceanelor (între 18 și 29 septembrie) și adoptarea unor noi măsuri de creștere a încrederii și securității în Europa iar delegației române i s-a trasat sarcina să promoveze activ politica lui Ceaușescu. În fine, s-a discutat despre Congres și organizarea partidului. S-au luat mai multe decizii dintre care cele mai interesante sunt măsurile concrete cu privire „îmbunătățirea compoziției sociale a membrilor organelor de partid. Se va asigura creșterea ponderii muncitorilor și țăranilor în aceste organe. De asemenea, va cunoaște o creștere importantă ponderea femeilor în birourile și comitetele de partid.”

Infatigabil, Ceaușescu a prezidat și Consiliul de stat unde s-au adoptat decrete referitoare la îmbunătățirea organizării și reducerea numărului de angajați din aparatul unor ministere și din alte instituții centrale și locale. „Decretele conțin norme menită să asigure îmbunătățirea generală a activității și creșterea răspunderii tuturor cadrelor de partid și de stat, a întregului personal muncitor, în organizarea și desfășurarea activității de dezvoltare economico-socială a patriei,” se spune în procesul-verbal publicat de presă. Pe de altă parte, Ceaușescu a dat indicații să se schimbe Codul Muncii în așa fel încât desfacerea contractelor de muncă să devină o măsură excepțională, aplicată doar în cazuri pe deplin justificate. Iar dacă se întâmplă, să se asigure un alt loc de muncă.

Începe un an de învățământ în care se generalizează învățământul de 12 clase iar Agerpres transmite comunicatul ministerial în care face precizările de rigoare. Toți absolvenții clasei a X-a din acel an sunt cuprinși în învățământul liceal, în clasa a XI-a la zi sau seral. Din cei 315 mii de absolvenți ai clasei a X-a 147 de mii își vor continua studiile la zi și 168 de mii de elevi din școlile profesionale vor fi cuprinși în cadrul cursurilor serale. Ca să acopere cererea de forță de muncă în liceele industriale învățau în acea toamnă 995 de mii de elevi, 267 600 de tineri urmează cursurile liceelor agroindustriale și silvice, 53 de mii ale liceelor economice și 14 600 ale liceelor sanitare. 65300 frecventează licee de matematică-fizică, științe ale naturii, filologie-istorie, pedagogie și artă.

La Roman, scrie Const. Azoiții în România liberă, Tribuna democrației funcționează ca unsă. Pentru că se construise destul, au început să apară probleme adiacente iar „pentru a le putea rezolva municipalitatea avea neapărată nevoie de sprijinul populației, cu atât mai mult cu cât, ei, cetățenii erau beneficiarii direcți ai acțiunilor care urmau să fie inițiate în acest sens. Ca să ia pulsul politrucii locali s-au folosit de „tribuna democrației”: „Aceste dialoguri fertile între cetățeni și reprezentanții cei mai autorizați ai organelor locale ale puterii și administrației de stat, ai unităților subordonate acestora s-au transformat în adevărate lecții de educație cetățenească.” Municipiul înregistra un boom demografic produs în special migrația muncitorilor din noile întreprinderi. S-au născut probleme, ca de pildă alimentația. Au fost dezvoltate cele trei piețe locale cu mijloace proprii, adică în principal cu mâna de lucru neplătită a localnicilor. În cartierul Nicolae Bălcescu în anumite perioade ale anului nu era apă. Aceasta era folosită în irigații și de către întreprinderile din zonă. Întreprinderile au fost somate să economisească apa iar localnicii au fost puși să sape fântâni pentru a se asigura apa pentru irigarea culturilor. La IAS Roman a fost săpată o fântână specială care asigura integral nevoile de producție. La fel, în municipiu au apărut zeci de fântâni cu apă pentru toți. Gheorghe Lețu, primarul municipiului, recunoaște: oricât s-ar strădui, nu reușesc să satisfacă toate cerințele populației. De aceea, în cadrul Tribunei democrației, îi stimulează pe oameni să se angajeze în diverse lucrări edilitare. Cum ar fi amenajarea parcului copiilor din vecinătatea Casei pionierilor și șoimilor patriei, înființarea unei sere pentru florile necesare înfrumusețării orașului, sistematizarea și modernizarea zonei de la intrarea din sud în oraș, extinderea spațiilor verzi prin amenajarea spațiilor neconstruite din noile ansambluri de locuințe. Oamenii nu doar că au solicitări dar vin cu soluții concrete, se oferă să muncească, să facă muncă patriotică prinși parcă de un sindrom de contaminare în masă. „Nu de puține ori participanții la Tribună întreprind din inițiativă proprie anumite acțiuni gospodărești, de înfrumusețare a străzilor și cartierelor.” Au avut asemenea acțiuni pe străzile Gloriei, Păcii, Ion Creangă unde au amenajat locuri de joacă pentru copii, în ansamblul de locuințe 23 August unde au trasat și realizat alei de acces la blocuri, au amenajat faleza Moldovei, în amonte de podul de la Horia iar pe locul fostului loc unde se depozitau gunoaiele orașului, au înființat un parc de agrement. Firește, toate acestea nu se petreceau fără ca primăria și partidul să-și dea acordul, ba poate chiar sub controlul și influența lor directă. Tocmai de aceea „Tribuna democrației” era considerată „un izvor nesecat de inițiative, un important mijloc de implicare a cetățenilor în acțiunile de înflorire edilitar-gospodărească a municipiului.”

La Belgrad se deschid luni (4 septembrie) lucrările celei de-a noua Conferințe la nivel înalt a țărilor nealiniate. Participau 172 de delegați din 102 state membre dar și membri ai unor țări, organizații și mișcări de eliberare națională cu statul de observator sau de invitat. Din partea României participa Ioan Totu, ministrul de externe, care a citit mesajul lui Ceaușescu de unitate și solidaritate pentru țările nealiniate. Lucrările au fost deschise de un prieten al lui Ceaușescu, Robert Mugabe, președintele Republicii Zimbabwe și de Javier Perez de Cuellar, secretarul general ONU.

La cinematograful Studio din Capitală aveau loc în perioada 6-11 septembrie Zilele filmului coreean, organizate cu prilejul celei de-a 41-a aniversări a creării Republicii Populare Democrate Coreene. În program Agentul de legătură nr. 8 (spectacol de gală pe 6 septembrie), Întâlnire amânată, Micii partizani.

În proba feminină de 1500 m din cadrul Concursului internațional de atletism de la Rieti, în Italian, câștigătoare a fost Paula Ivan, urmată de colega ei Doina Melinte. La înălțime, Alina Astafei s-a clasat a doua. Cupa României la polo pe apă (din cadrul Daciadei) a fost câștigată de echipa Dinamo București care i-a întrecut în meciul decisiv cu 9-8 pe poloiștii de la Steaua București. Florin Segărceanu și George Cosac s-au calificat în finala probei de dublu a turneului internațional de la Budapesta. La Doboj, în cadrul Turneului internațional masculin de handbal Steaua București a câștigat locul trei câștigând la limită meciul cu formația Borac Banja Luka (din Iugoslavia). Spe primele două locuri s-au clasat Steaua Roșie Belgrad și U.S. Creteil (Franța)

Se fac angajări: „IMRA cu sediul în strada Zăpada mieilor angajează urgent tractoriști rutieriști, automacaragii, conducători autor (B, C, E), motostivuitori, mecanici auto și electricieni auto cu domiciliul stabil în București”; „Fabrica de bere Grivița încadrează de urgență: economist (inginer), retribuire gestionari, mecanic auto, economist pr. Contabilitate”: „Întreprinderea de electronică industrială încadrează electroniști și paznici (bărbați). Solicitanții vor avea domiciliul stabil în București”; „Antrepriza Construcții Căi Ferate București încadrează de urgență economist(ă) contabilitate pentru a lucra la Brigada Ploiești. Se asigură permise CFR pentru întreaga familie. ” Teatrul Giulești anunță concurs pentru ocuparea unor posturi vacante: trei posturi de actori tineri, un post de regizor scenă. Cererile de înscriere trebuiau însoțite de actele prevăzute în reglementările în vigoare. Candidații trebuie să aibă domiciliu stabil în București.

De vânzare: „Moară ciocănele multifuncțională, motor explozie cu circular lemne”; „Barcă pneumatică Pitești 4 locuri, electrocompresor vopsitor, sistem remorcare Dacia, boiler 25 l”; „Radiocasetofon Sharp 9494, magnetofon Rostov 105, boxe 140 W, costum bărbătesc comandă 48, pat dublu-noptiere, radio Enescu, picup Tesla mono Deck”; „Frigider Saratov, aparat foto Fed 4, declanșator automat blitz, butelie aragaz”; „Dacia 1310 bleu Egipt, 1982, stare excepțională, derulator video, blugi măsură 70, rochie albă 42”

La televizor programul începe la ora 19.00 cu Telejurnalul. La 19.20 Să trăim și să muncim în spiritul normelor eticii și echității socialiste. La 19.40, Industria – programe prioritate. La 20.00, Film artistic. Clopoțelul. Producție a studiourilor din R. P. D. Coreeană. Premieră TV. La 21.20, Rolul familiei în societatea noastră. Copiii – viitorul nostru, viitorul patriei. La 21.40, Din frumusețile patriei. La 21.50, Telejurnalul de noapte. Programul se închide la ora 22.00.

Pe scena Sălii Amfiteatru a Teatrului Național se joacă Poveste din Hollywood. La Teatrul Giulești (sala Majestic) joacă Pescărușul. La Teatrul Mic, Cameristele. Teatrul satiric-muzical Constantin Tănase a programat Bună seara, Boema! pe scena Grădinii de vară Boema. Ansamblul artistic Rapsodia Română are în program Meridiane folclorice.

Pe marile ecrane: Martori dispăruți; Fiul stelelor; Flori de gheață; O vară cu Mara; Artista, dolarii și ardelenii; Cucoana Chirița; Secretul lui Nemesis; De la literatură la film; Norocoasa; Atenție, sâmbătă filmăm!, Împăcarea; Nava lui Yang, Un weekend neobișnuit; Gala filmului bulgar.

Secretul lui Nemesis (1987, regizat de Geo Saizescu) este un film de comedie (satiră socială) cu temă de actualitate. Spoiler alert. Dacă vreți să aveți plăceri estetice suplimentare, nu citiți cele ce urmează! Un administrator de bloc (Gheorghe Dinică) procesoman are peste zece procese deschise cu vecinii de bloc pe care-i acuză de spionaj, prostituție, corupere de minori, avorturi, tâlhării etc. În bloc se mută Emil Hossu, adică Victor Mirea, zis Balaurul și soția lui, Carmen Galin, avocata B.B. Mirea. Dinică trimite anonime la ziarul Atitudinea unde lucra Hossu acuzându-l de chefuri prin care tulbura liniștea locatarilor, de adulter și chiar de homosexualitate. Îi trimite chiar și soției ziaristului scrisori care o fac să se îndoiască de fidelitatea soțului. Dar avocata descoperă că în toate procesele intentate de administratorul de bloc vin să depună mărturie vecini de bloc. După ce-i face ceva curte lui Dinică, află că acesta întemeiase un cult închinat lui Nemesis, zeița răzbunării și se considera mesagerul spiritului mondial spunându-le discipolilor că le garantează tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte. În schimb, vecinii plătesc bani serioși și îi sunt servitori servili. În cele din urmă administratorul este deconspirat, primește o bătaie ruptă din raiul promis și este dat pe mâna miliției. Nici sala de tribunal nu l-a vindecat: acolo ține o diatribă împotriva tuturor și amenință să-i dea pe toți în judecată. Un film, cum spuneam, de actualitate, căci nici ecourile Meditației transcendentale nu se stinseseră încă iar Mișcarea de integrare spirituală în absolut încă nu atinsese maximum de potențial. Gregorian Bivolaru era arestat 1989 pentru răspândirea de materiale cu conținut obscen. S-a renunțat la urmărirea penală și a fost internat într-o clinică de specialitate, până la „însănătoșire.” Regimul comunist îl considera unul dintre cei mai periculoși oameni și a fost în permanență urmărit de securitate și miliție. Pe de altă parte, dacă vedem filmul în altă cheie, este posibilă identificarea lui Ceaușescu în persoană cu administratorul de bloc. Pe scurt, un film-matrioșcă pe care amatorii îl pot vedea cu oarece interes, dacă nu estetic, măcar antropologic.

Facebook Forum

Multimedia

5 lucruri despre Auschwitz
Așteptați
Embed

Nici o sursă media

0:00 0:01:58 0:00
Mai mult
19.12.89 - Actualitatea românească: Ediție specială (II)
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:39:57 0:00
1989
Latest episode
19.12.89 - Actualitatea românească: Ediție specială (II)
1989
XS
SM
MD
LG