Linkuri accesibilitate

Buletin de știri 6 august 1989


Munca patriotică era muncă forțată și mare parte din „realizările” comuniste au fost făcute cu sclavi, mai ales tineri. Aici, studenți lucrând la reparatul drumurilor în 1983. Sursa: comunismulinromania.ro (MNIR)

Duminică 6 august 1989

Vreme caldă și predominant frumoasă mai ales în sud, unde cerul este variabil mai mult senin. Înnorări în nordul țării și la munte după-amiază unde izolat va ploua sub formă de averse.Temperatura crește ușor. Minime termice între 10 și 20 de grade, mai coborâte în zonele depresionare, iar maximele se situează între 24 și 34 de grade, mai ridicate în sud și sud-est.

Sărbătoare mare și importantă pentru industria extractivă, energetică și pacea socială: Ziua minerului. Aceștia (de fapt nu toți, ci doar minerii din Valea Jiului, pentru că după revolta lor din 1977 deveniseră purtătorii de cuvânt ai celorlalți ortaci) îi scriu, după cum erau uzanțele, lui Ceaușescu „într-o unanimă voință de gândire și acțiune politică, revoluționară” pentru a-i spune că își alătură „sentimentele de cea mai înaltă stimă și prețuire” pe care întregul partid și popor le nutresc față de el și să-și declare „totala adeziune” la întreaga politică internă și externă a partidului. Mai mult, se bucură de decizia ca Ceaușescu să fie reales la al XIV-lea Congres. Ei îi mai transmit că-și fac datoria și înscriu victorii peste victorii „în cronica bătăliei pentru cărbunele țării.” Firește, nu ar fi putut face mare lucru fără viziunea politică a lui Ceaușescu căruia îi sunt recunoscători pentru condițiile de muncă „pe care conducerea partidului și statului nostru, dumneavoastră personale (...) ne-ați acordat-o în toți acești glorioși ani de istorie nouă a țării.” Încheie asigurându-l că minerii vor da țării cât mai mult cărbune și că-i susțin realegerea „ca o dovadă a atașamentului nostru profund față de partid, față de dumneavoastră, cel mai iubit fiu al națiunii noastre, Erou între eroii neamului, ctitorul României moderne, Minerul de onoare al țării. (...) Noroc bun!”

La Petroșani are loc o adunare festivă care să marcheze festivitatea. Locul: Teatrul de stat „Valea Jiului” unde au fost aduși oameni din unitățile de extracție și preparare a cărbunelui, din întreprinderile producătoare de mașini, utilaje și echipamente miniere, din institutele de cercetare și proiectare, din unități economice din toată Valea Jiului, reprezentanți ai organelor locale de partid și de stat. Primul care a vorbit în numele gazdelor a fost Petre Barb, președintele Consiliului municipal Petroșani al sindicatelor. Apoi Ion Resiga, prim-secretar PCR care a evocat transformările din minerit „mai ales în perioada inaugurată de Congresul al IX-lea al partidului, intrată în conștiința națiunii sub denumirea de Epoca Nicolae Ceaușescu.” Au mai vorbit mulți alții spunând cam aceleași lucruri: au elogiat condițiile de muncă și viață „pe care partidul și statul nostru le asigură minerilor, angajamentul lor ferm de a munci neabătut pentru îndeplinirea exemplară a sarcinilor ce le revin în acest an și în actualul cincinal.” După ce au aprobat frenetic telegrama pregătită de politruci, cei prezenți au asistat la un program artistic.

Abia a cerut Ceaușescu să se termine planul pe opt luni până pe 23 august și planul pe întregul an până în Congres că spre Cabinetul unu au început să curgă torențial telegrame în care se raportează realizarea ba chiar depășirea planului. „Se dă expresie în felul acesta hotărârii unanime a clasei noastre muncitoare, a tuturor oamenilor muncii, a întregului popor de a traduce în fapte îndemnurile adresate de secretarul general al partidului...” De pildă, unitățile economice din municipiul Focșani raportează cu toate că au îndeplinit sarcinile de plan la producția industrială pe trei ani și opt luni din actualul cincinal și că vor realiza peste plan, o producție de un miliard de lei, adică tot atât cât realizaseră în tot anul 1965. Nici Sighetu Marmației nu se lasă mai prejos raportând îndeplinirea prevederilor de plan și promițând că vor realiza în august o producție suplimentară de peste 210 milioane de lei. Unitățile subordonate Consiliului popular al județului Arad au raportat și ele o producție suplimentară de 68 de milioane de lei și realizarea planului la export pe patru ani. Și așa mai departe. Gazetarii de la Scânteia spun că după cum rezultă din telegramele trimise pe adresa Comitetului Central și a secretarului general al partidului, „oamenii muncii din colectivele menționate vor acționa cu înaltă răspundere, pentru obținerea unor rezultate cât mai bune în creșterea producției și productivității muncii, îmbunătățirea calității produselor, onorarea în devans a sarcinilor de export” etc. ceea ce înseamna, desigur, tot mai multe zile-record, săptămâni ale producției și calității, întreceri în producție și muncă patriotică.

În Scânteia, Costin Tuchilă laudă, cutremurat de măreția Eroului între eroi, grija partidului pentru copii care se manifestă chiar și vara, când peste 430 de mii de preșcolari, elevi și studenți merge în cele 300 de tabere de odihnă, colonii, tabere tehnico-aplicative și pe discipline de învățământ, când mai bine de un milion de copii și tineri participă la excursii și expediții, când funcționează în plină caniculă peste 5000 de cluburi de vacanță în unități de învățământ, case ale pionierilor sau cluburi. Peste toate acestea, s-au organizat și peste 300 de tabere de instruire pentru activul organizațiilor de copii, elevi și studenți (adică pentru micii politruci). Ca toate acestea să fie posibile, au fost mobilizate peste 125 de mii de cadre didactice atente să se desfășoare totul conform programelor și proiectelor. Sunt tabere care își propun să sporească orizontul de cunoștințe, „să valorifice multiplele valențe educative ale locurilor vizitate, adâncind prin organizarea temeinică a unor acțiuni politico-educative, cunoașterea orientărilor, direcțiilor de dezvoltare economico-socială a patriei” ceea reprezintă firește „dovada grăitoare a preocupării statornice a partidului și statului nostru pentru asigurarea celor mai bune și eficiente condiții de formare pentru muncă și viață a întregului tineret. Copiii nu se duc doar să se relaxeze. Mai precis tocmai aceste momente sunt eficiente din punct de vedere educativ. Se organizează programe atrăgătoare „pentru cultivarea celor mai nobile sentimente, mândria patriotică față de trecutul glorios al poporului nostru, față de marile realizări contemporane.” Peste tot în tabere, colonii sau cluburi de vacanță se desfășoară o elaborată și complexă activitate politico-educativă sub semnul marilor evenimente ale acelui an (23 August și Congresul PCR) de aceea obiectivul întregii activități educative din timpul vacanței este „cunoașterea orientărilor fundamentale pentru dezvoltarea economică și socială a țării, cuprinse în Programul-Directivă și Tezele pentru Congresul XIV al PCR.” Pentru aceasta peste tot, în tabere, case ale pionierilor și șoimilor patriei sau în centrele de creație Cântarea României se organizează acțiuni „pentru cunoașterea vieții, operei și activității revoluționare ale secretarului general al partidului (...) a excepționalei sale contribuții la îmbogățirea teoriei și practicii revoluționare” etc.etc. pentru că așa se călea oțelul și așa se făcea din fiecare copil un pui de om nou. Că tot vorbim de abuzuri împotriva copiilor: în comunism acest tip de abuz era o industrie de partid și de stat făcută de o întreagă rețea de instructori, profesori, metodiști, inspectori școlari, activiști. Adulții se îngrijeau ca de pe băncile școlilor să iasă o turmă de oi hipnotizate de conducător și supuse total propagandei. Școala era relevantă mai ales ca inițiere în comandamentele, tezele și marele plan ale partidului. Restul avea mai puțină importanță.

De vânzare: „Dormitor Solca, saltele lână, mașină cusut Singer (damă), covor persan manual, stare perfectă, alte obiecte și lucruri casnice”; „Vând covor persan, miniaspirator, bibliotecă, pat mijlociu, dulap, masă, mașină cusut Singer, plante exotice, diverse obiecte”; „Haină nutrie poloneză, nouă, blană vulpe argintie, mobilă sufragerie și hol”; „Sufragerie Chippendale și Renault 16, perfectă stare”; „Elegante, pat cu două fotolii, garnitură hol, comodă Chippendale, baiu mic, birou, covoare, mese și măsuțe, oglinzi, veselă, îmbrăcăminte”; „Două fotolii, masă ovală culoare neagră, încrustații sidef”; „Frac negru calitate și ramă turnată poleită mare”; „Daci 1310, galbenă, perfectă stare, calculator științific Casio, foto Zenit E”; „Dacia 1300, 1981, bleu 61, 90 000 km, rachete tenis, feon profesional, radio Bucur 1, diverse obiecte casnice, urgent”; „Teasc struguri, darac lână portativ, accesorii Trabant, bicicletă Pegas, colivie reproducere peruși. Cumpăr lână toarsă colorată, bumbac persane, transformator linii, televizor Grigorescu, mașină cusut”; „Sufragerie și dormitor panel furnir nuc, bibliotecă, oglinzi, pahare, serviciu masă, serviciu cafea, serviciu ceai”

Se cumpără: „Clasoare, albume pentru timbre recuzită filatelică, haină enot 50-52 nouă. Aștept provincia”; „Calculator personal Spectrum sau compatibil, joystick, monitor, aparat foto”

La televizor programul începe la 11.30 cu Lumea copiilor. Telefilmoteca de ghiozdan. Fiul munților. Producție a Casei de filme unu. Episodul 1. La 12.25, Sub tricolor la datorie! La ora 12.40, Viața satului. La 13.00 Telex. La 13.05, Album duminical. La 14.50, Angajamentele onorate. Reportaj dedicat Zilei minerului. La 15.00 se închide programul care se reia la 19.00 cu Telejurnalul. În întâmpinarea marii noastre sărbători naționale. La 19.20, Cântarea României. Omagiul țării conducătorului iubit. Emisiunea realizată în colaborare cu Consiliul Culturii și Educației Socialiste și cu Comitetul de cultură și educație socialistă al județului Dolj. La 20.25, Film artistic. Comedie de modă veche. Producție a studiourilor sovietice. Premieră TV. La 21.50, Telejurnalul de noapte. Programul se închide la 22.00

În cinematografe rulează Flori de gheață; Noiembrie, ultimul bal; Viața ca o poveste (Filmul românesc ieri și azi); Secretul armei secrete; Răzbunarea haiducilor; Maria și marea; Vacanța cea mare; Martori dispăruți; De la literatură la film; Alarmă în Deltă; La trei pași de dragoste; Sora 13; Jandarmul și jandarmerițele; Luna filmului pentru pace: Drum spre victorie.

Răzbunarea haiducilor (r. Dinu Cocea 1968) este al treilea film din seria Haiducii. În distribuție Emanoil Petruț, Marga Barbu, George Constantin, Toma Caragiu, Olga Tudorache, Jean Constantin, Colea Răutu etc. Reconstituire istorică plină de fantezii, teze și prejudecăți în spatele căreia se află scenariul lui Eugen Barbu. Spoiler alert. Se petrece într-o Muntenie de început de secolul XIX, jefuită de boieri și domnitorii fanarioți (barbarii și tiranii) iar localitățile de pe malul Dunării erau prădate adesea de bandele de pazvangii ale pașei din Vidin. Doamna Hariclea urzește asasinarea unor boieri iar domnul ei Hangerli le ia averile dar denunțat pentru abuzuri (și pentru dosirea unei importante sume de bani) este mazilit, executat și dat la câini. Doamna lui, din pricina căreia fusese de altfel executat, pleacă cu banii convertiți îm giuvaeruri să cumpere domnia pentru feciorul ei însă este executată și ea pe vasul care o ducea la Stambul. Pe de altă parte pașa din Vidin răpește copii din sătucele de pe Dunăre și-i scoate la vânzare. Îi cumpără Răspopitul, adică Toma Caragiu, care vrea să-i salveze din mâinile sultanului, însă Ibrahim (Colea Răutu) îl ajunge din urmă și-i confiscă marfa. În fine, după nesfârșite complicații (crime, lupte, răpiri) generate de lăcomie și slăbiciune omenească, haiducii reușesc să salveze copiii. Bijuteriile sunt recuperate pentru o clipă de cea care-o asasinase pe Doamna Haricleea însă vasul pe care se aflau explodează și bijuteriile ajung în fundul apei. Așadar bijuterii, galbeni, crinoline, corăbii, domnițe, hangere scoase din teacă, călăi, ieniceri, naufragii – un scenariu fantasmagoric al cărui scop este să reconstituie o Valahie în care singura constantă este eroismul haiducesc și singura morală este legitimitatea crimei și tâlhăriei dacă sunt făcute în numele obștei și exploataților. De altminteri, toți ceilalți (exploatatorii: domnitor, boieri, curteni, militari, comandanți turci) sunt prezentați caricatural, robi ai lăcomiei implacabile și victime ale hybrisului (mai puțin haiducii care sunt niște atleți ai credinței în țară și într-un luminos destin colectiv). Așadar istorie alternativă cu nenumărate anacronisme și aberații factuale, în conformitate cu tezele materialismului-istoric ale istoriei ca producție a maselor și a luptei de clasă.

Seria Haiducilor are șase filme, toate regizate de Dinu Cocea după scenarii de Eugen Barbu și alți colaboratori incidentali. Următorul film din serie, al patrulea (Haiducii lui Șaptecai, 1971) este cel în care-și face intrarea Florin Piersic (Anghel Șaptecai) care-i ia locul lui Emanoil Petruț (și-l eclipsează, spun unii), al cărui personaj moare eroic.

Facebook Forum

19.12.89 - Actualitatea românească: Ediție specială (II)
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:39:57 0:00
1989
Latest episode
19.12.89 - Actualitatea românească: Ediție specială (II)
1989
1989

Subscribe

Abonează-te
XS
SM
MD
LG