Linkuri accesibilitate

Buletin de știri 6 noiembrie 1989


Gheorghe Gheorghiu-Dej și Mihail Sadoveanu votând în M.A.N Planul Cincinal pe anii 1951-1955, legea pentru apărarea patriei şi legea pentru anularea ratelor de împroprietărire (15 decembrie 1950)

Luni 6 noiembrie 1989

Soarele răsare la ora 6.59 și apune la ora 16.59. Vreme în general închisă cu cer mai mult noros. Cad ploi uneori cu caracter de aversă în vest, centru și nord dar și pe alocuri în restul țării. În sud-vest cantitatea de apă poate depăși 15 l/m2 în 24 de ore. Pe alocuri în sud dimineața se produce ceață. Temperaturile maxime se situează între 10 și 20 de grade iar minimele termice între două și 10 grade mai scăzut izolat în depresiuni.

„În atmosfera de vibrantă angajare patriotică, revoluționară” de dinaintea Congresului, duminică pe 5, în școlile și unitățile Ministerului Apărării Naționale și Ministerului de Interne, elevii anului I și tinerii noului contingent au depus jurământul militar. Agerpres informează că participanții la festivități au dat glas „celor mai ales sentimente de stimă, dragoste și prețuire față de Ceaușescu” și sunt cu totul de acord ca acesta să fie reales la al XIV-lea Congres. N-a fost uitată și prima tovarășă pentru care toți și-au manifestat iubirea aducându-i „un vibrant omagiu (...) pentru contribuția remarcabilă la elaborarea și înfăptuirea politicii interne și externe a partidului și statului” Militarii au jurat să fie demni continuatori ai înaintașilor „cinstind prin fapte pilduitoare timpul de glorioase ctitorii căruia-i suntem contemporani” etc. Ei au promis să nu precupețească „niciun efort pentru a devenit apărători de nădejde ai pământului strămoșesc” și să înfăptuiască prevederile Congresului și ale Directivei comandantului suprem. Ei „au dat expresie dragostei și devotamentului lor neclintit față de patrie, partid și popor”, fiind gata „să apere, la chemarea țării, la ordinul comandantului suprem, cuceririle revoluționare, suveranitatea, independența și integritatea teritorială ale scumpei noastre patrii, Republica Socialistă România.” Sinistru, nu? Parte dintre soldații aceștia sunt trimiși să lupte cu protestatarii anticeaușiști din piață și, imediat după, cu imaginarii teroriști. La festivități au luat parte ministrul Apărării, general-colonelul Vasile Milea, subalterni din minister, reprezentanți ai organelor locale de partid și de stat, scriitori și compozitori, veterani ai războiului antifascist, membri ai gărzilor patriotice și PTAP, pionieri, părinți etc. „punându-se astfel în evidență, și cu acest prilej, puternica legătură dintre armată și popor” Iar la Ministerul de interne au fost de față membri ai Consiliului de conducere și ai Consiliului politic ministerial, activiști, generali și tot restul. Noul contingent de la Interne a jurat în plus să se formeze în spiritul Doctrinei militare naționale, „ca foarte buni luptători, cu o temeinică și multilaterală pregătire de specialitate și politică, cu alese virtuți morale și cetățenești, gata în orice clipă să apere cu bărbăție și pricepere, împreună cu întregul popor, libertatea, independența și suveranitatea scumpei noastre patrii.”

Jurnaliștii își revizuiesc armele din dotare în lumina Expunerii la recenta plenară. Acolo s-a vorbit despre „necesitatea punerii cu putere în lumină a marilor realizări dobândite de poporul nostru în dezvoltarea generală a patriei ” și cum s-ar putea face așa ceva fără o presă care să se perfecționeze continuu pentru a demonstra „cu forța faptelor, superioritatea socialismului ca unică orânduire care asigură deplina egalitate între toți cetățenii patriei, condiții de afirmare deplină a personalității umane, a umanismului revoluționar socialist”? România literară și-a propus să afle de la producătorii de presă (mai precis de reportaje) ce cred despre activitatea lor. De ce reportaje? Pentru că „în centrul reportajului stă omul cu faptele sale, forța sa de creație” și de aceea are un rol important „în procesul activității politico-educative”. Ilie Tănăsache, unul dintre cei mai sârguincioși reporteri-rapsozi ai ctitoriilor ceaușiste, spune că era fascinat de anii romantismului revoluționar dar și că epoca actuală este la fel de fascinantă așa „deschisă ca un vast și atotcuprinzător șantier în toate domeniile vieții și construcției românești”. Asta și pentru că „nicicând pe pământul nostru românesc nu s-au înălțat ctitorii de o asemenea valoare materială și spirituală ca în acest sfert de secol și nicicând nu s-a pus atâta preț pe procesul educativ pentru formarea omului nou.” Tocmai aceasta e marea miză a reportajului în socialism: omul și marea construcție a societății socialiste multilateral dezvoltate pe pământul românesc. Nicolae Iliescu, scriitor dedat și el la gazetărie și reportaj, spune și el că „trăim într-o realitate complexă, cu aspecte dintre cele mai diversificate, deci și procedeele reportajului pot fi diverse, cu condiția s-o respecte, să redea această realitate în continua ei devenire, în lumina idealului spre care înaintează societatea socialistă pe care-o edificăm zi de zi.” Ceea ce nu spun cei intervievați este că reportajul era o armă propagandistică mortală și că multe polițe s-au plătit cu ajutorul reportajelor publicate în presa comunistă și că un reportaj critic însemna de cele mai multe ori pedepse administrative și politice care puteau duce la concediere și vot de blam. Reportajele au fost în acea perioadă arma fatală a proceselor spectacol puse la cale de autorități și mulți reporteri treceau pe la școala de presă a Academiei Ștefan Gheorghiu.

Constantin Duică demonstrează câteva pagini mai încolo, tot în România literară că și poezia poate fi un reportaj politic. I s-a rezervat o pagină pe care o începe cu un poem angajat: Un poet așteaptă Congresul al XIV-lea. Este un poem whitmanian, declamativ, direct în care poetul Duică spune despuiat de mister și tropi poetici: Aceasta e o poezie închinată/ Congresului XIV/ eu pot lua mâna mea dreaptă/ și să jur cu ea pe inimă că exist (...) Și, deși nu sunt membru de partid/ în zilele Marelui Congres voi sta de vorbă cu mine însumi/și voi primi ca pe o declarație de dragoste/ programul devenirii noastre socialiste.” Își încheie ciclul cu poemul Întrebări, în care îi critică pe cei care nu dădeau nicio șansă României la Congresul IX că era prea slabă iar acum, „când nu mai depindem de voi/ susțineți din nou că drumul nostru nu-i bun.” Concluzia este „Ce vă supără, de fapt?/ Că refuzăm să cerșim din cutia milei voastre/ sau că ne încăpățânăm să credem în socialism?” Era, firește, un asalt poetic deschizător de drum pentru risipa lirică din zilele Congresului. Și poate că, fără să publice deșeurile acestea artistice, nu ar fi putut publica trei pagini mai încolo fragmentul din Cevengur al lui Andrei Platonov, o tristă, deprimantă, subtilă distopie comunistă.

Propagandiștii partidului își fac treaba: pe ultima pagină a României libere sunt publicate fragmente din articolele apărute în presa internațională, cu toate referitoare la Ceaușescu. Coreea comunistă este ca de obicei îndrăgostită de subiect: cotidianul Nodom Sinmun acordă un spațiu larg comentariilor făcute de Ceaușescu referitor la „necesitatea demascării politicii cercurilor reacționare din trecut și din prezent, care au acționat și acționează pentru ațâțarea vrajbei naționale, pentru slăbirea unității oamenilor muncii, în scopul de a-și promova interesele lor de dominație și asuprire. Se arată, totodată, că președintele României a evidențiat necesitatea de a se da o ripostă fermă hortiștilor și noilor hortiști care se aliază din nou cu foștii și noii naziști, acționând pentru revizuirea granițelor și pentru o politică de învrăjbire a popoarelor.” Dar și cotidianele centrale bulgare Rabotnicesko Delo și Zemedelsko Zname citează intens din discursul la Plenara lărgită în legătură cu situația socialismului preluând pasajele în care șeful comuniștilor români susțină că „în unele țări socialiste se deschide calea restaurării capitalismului” în numele reînnoirii socialismului. Nicolae Ceaușescu, se spune în gazetele bulgare, a criticat „încercările de limitare a rolului conducător al partidului comunist în unele țări socialiste și a criticat aspru teza cu privire la diminuarea rolului clasei muncitoare în societatea contemporană.” Ideile lui Ceaușescu sunt reluate și de ziarele iugoslave Politika și Borba care rețin criticile șefului statului român la adresa celor care fac schimbări în sistemul socialist „schimbări care, după aprecierea României, reprezintă o renunțare la socialism.” Pe același calapod (și concepute parcă de același cap revoluționar) sunt și articolele din cotidianul vietnamez Nhan-Dan și cele transmise la Vocea Vietnamului, în Jornal de Angola, transmise la postul de radio Voz da Almada, în Correio Braziliense sau în The Muslim, ziar pakistanez.

Se fac angajări: „Întreprinderea Marmura București încadrează prin concurs dactilografă și ingineri constructori cu stagiatura încheiată”; „Muzeul de istorie al RSR, Calea Victoriei 12 organizează concurs pentru ocuparea următoarelor posturi: muzeografi principali (arheologi și istorici), desenator artistic principal (studii medii), fochist”; „Institutul de cercetări textile cu sediul în București, str. Lucrețiu Pătrășcanu, încadrează paznici, magazioner, strungar”; „Fabrica de morărit, panificație și produse făinoase Spicul încadrează cu respectarea prevederilor Legii 12/1971 controlori poartă și pompieri, numai prin transfer. Solicitanții să aibă domiciliul stabil în București.”

De vânzare: „Cabană lemn, hotă, drujbă, butelie voiaj 5 litri, butelie dublă, scurtă, polaroid cu blitz”; „Computer științific Sharp PC 1211, programare Basic, 26 memorii, interfață, audio”; „Akay VS22, storcător fructe, butelii deosebite 12, 27 kg”; „Mobilă hol, sufragerie, dormitor, covoare, perfectă stare”; „Videorecorder digital Sanyo, hyperband, 4 capete, picture in picture, stroboscop, mozaic, solarizare, Zoom sigilat”; „Walkman Sony WM-AF 604 cu dolby, megabas, acumulator și adaptor”, „Palton, pardesiu, balonzaide, costume bărbătești 52-54, comandă, pantofi bărbătești piele 44, diverse lucruri îmbrăcăminte, toate noi”; „Mobilă masivă, sufragerie, garnitură canapea, masă, 6 scaune”; „Haină piele 52 nouă, cojoc 48, tacâmuri argintate deosebite, noi”; „Garsonieră etaj 9, mobilată, calorifer, telefon, cartier Turturele, sufragerie stil florentin, pian, sobă nouă tip Baia Mare”; „Cojoc damă nou, costume haine, căciulă brumărie, șubă îmblănită”; „Televizor color, alb-negru, sobă încălzire, calorifer, butelii voiaj, cojoc damă 46, fustă blugi 42. Aștept provincia”; „Căciulă vulpe, rochie stofă, palton mătase, rame tablouri, haină sintetică 44, scândură de nuc, candelabru incomplet, fotolii ușoare”, „Pardesiu bărbătesc covercoat gri-fer, palton bleumarin talia 54”, „Aragaz nou, haine damă, televizoare piese, incinte, carenă motoskate board”; „Rame tablouri, dormeză, vitrină pentru cărți, frigider Alba furniruit (defect), covoraș manual, broderie aparte, saltea, oglindă, rochii ocazie, pardesie 48-50, peruci, geantă piele, tacâmuri, platouri, stilou Pelikan”

Se cumpără: „Jocuri Lego complete, incomplete”; „Clasoare pentru timbre, recuzită filatelică, albume pentru ilustrate”; „Ceas Universal, Geneve, Patek Philippe de mână sau buzunar, preferabil cronograf, indiferent de stare”; „Barcă fibră și apartament două camere metrou”

La Ateneul Român, în Sala Studio, Recital de clarinet. Iar în Sala Mare, Comori camerale. Teatrul Național are reprezentație cu Ucenicul Vrăjitor în Sala mare și cu Rapsodii de toamnă la Academia Ștefan Gheorghiu. La Teatrul de Operetă, Logodnicul din lună. La Teatrul Lucia Sturdza Bulandra, Teatrul Al. Davilla din Pitești are reprezentație cu Fata fără zestre. În Sala Studio a Teatrului Nottara, Acești îngeri triști. La Teatrul Foarte Mic: Gala TFM-10. La Ion Creangă, Stop în top: Daniela! La Teatrul Țăndărică, Anotimpurile mânzului.

Pe marile ecrane, Ciclul de filme sub genericul „Drum de luptă și biruință”, filmul Drum de luptă și biruință; Mihai Viteazul; Ciclul de filme „Sub semnul marilor împliniri”, filmul Sub semnul marilor împliniri; Rochia albă de dantelă; Un comisar acuză; Revanșa; Columna; Misterele Bucureștilor; Cei care plătesc cu viața; Imposibila iubire; Zilele filmului sovietici: Comoara din Valea Șerpilor; Poveste din Nordul îndepărtat; Zbuciumul iubirii; Cronica adolescenței; O farsă pentru cuscru; Poiana cerbilor; Zece negri mititei; Oricare fată iubește un băiat; Nava lui Yang.

Programul la televiziune începe la 19.00 cu Telejurnalul. Apoi, la 19.30, Partid și țară – o unică voință. La 19.45, În dezbatere: Tezele, ideile, orientările din Expunerea tovarășului Nicolae Ceaușescu la Plenara lărgită a Comitetului Central al PCR. La 20.05, Țara întreagă întâmpină Congresul al XIV-lea al PCR. La 20.25, Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie! La 20.40, Ctitorii ale Epocii de Aur. La 21.00, Din lumea capitalului. La 21.20, Tezaur folcloric. La 21.50, Telejurnal. Programul se încheie la ora 22.00

Facebook Forum

Multimedia

Florin Iordache laudă decizia excluderii Anei Birchall din PSD
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:22 0:00
Mai mult
XS
SM
MD
LG