Miercuri 7 septembrie 1989

Soarele răsare la ora 6.44 și apune la ora 19.44. Vreme răcoroasă cu cer mai mult noros. Ploi uneori cu caracter de aversă. Izolat descărcări electrice, mai ales în jumătatea de est a țării unde pe alocuri apa depășește 15-20 l/m² în 24 de ore. La munte, la altitudini de peste 1800 de metri precipitații sub formă de lapoviță și ninsoare. Pe alocuri, în zonele montane se produce ceață. Temperaturile maxime se situează între 14 și 24 de grade iar minimele nocturne se încadrează în general între 8 și 16 grade.

Comitetele de partid nu știu ce să mai facă să stingă foamea populației. Una dintre soluțiile disperate, în condițiile în care mare parte a producției agricole lua calea exportului, a fost să se pună pe picioare în proximitatea întreprinderilor de industrie alimentară diverse crescătorii de animale și să se organizeze microferme agricole. Aceste măsuri intrau în programele locale la capitolul „autoconducerii și autoaprovizionării”, temă dragă discursurilor propagandistice din acea perioadă. Motivul era că în crescătorii nu era loc pentru creșterea loturilor livrate cu greutăți medii neeconomice (cu alte cuvinte, animale subalimentate), unitățile alimentare din cadrul Centralei pentru industrializarea cărnii au făcut construcții simple (adică au improvizat niște grajduri și cocini) unde să hrănească animalele până devenea rentabilă sacrificarea lor. Cu alte cuvinte, le îngrășau cu sila, folosind diverse metode simple și eficiente (de pildă, hrănirea cu aditivi sau provocarea retenției apei în țesuturi). Pentru îngrășarea lor se folosesc resturi ale industriei alimentare (tăiței de sfeclă de zahăr) dar și furaje (fân, paie și coceni) de la CAP-urile din proximitate. Astfel de crescătorii improvizate devenise un loc comun în 1989 când numai în Teleorman, de pildă, numărul lor crescuse cu 1200, în Argeș cu 800 în Galați cu 500 sau în Satu Mare cu 800. Aceste crescătorii nu sunt mici: s-a ajuns la padocuri modulare de 5000- 10000 locuri pe serie. În multe crescătorii s-au amenajat bucătării furajere prevăzute cu stații de retardare a ureei, ceea ce îmbunătățea calitatea furajelor sub raport proteic. Aceste procedee, alături de aditivii alimentari și sedentarismul impus de mediul închis și imobilizarea vitelor (de igienă nici nu putea fi vorba) a dus la o creștere medie a greutății vitelor și ovinelor adulte. Dar prea puțină carne ajungea pe piața internă. Doar dacă animalele erau preluate de crescătoriile de pe lângă cantinele muncitorești exista posibilitatea unui surplus caloric în meniurile zilnice.

Uteciștii continuă să presteze gratis muncă în folosul comunității. În județul Arad. 4500 de tineri din zona rurală recoltează legume și fructe și întrețin culturile duble pe o suprafață de 3000 de hectare. De asemenea, ei recoltează și pepenii de pe 3500 de hectare. Echipa de tineri a secției Cablu telefonic din Întreprinderea de cabluri și materiale electroizolante promite să realizeze peste prevederile de plan „o importantă cantitate de cablu special destinat contractelor pentru export.” Pe Șantierul naval din Oltenița, jud. Călărași, a avut loc dezbaterea: Tezele pentru Congresul al XIV-lea al PCR cu privire la aplicarea programelor de organizare și modernizare a producției, afirmarea puternică a cuceririlor științei, promovarea spiritului novator, a inițiativei creatoare a tineretului în toate sectoarele de activitate. Comitetul UTC din Roman a organizat la Întreprinderea de tricotaje Smirodava simpozionul „Lupta eroică a poporului român pentru libertate și independență oglindită în creația cinematografică.”

Andrei Burghelea, elev-brigadier, scrie o scrisoare deschisă despre bucuria de a fi brigadier. El a sosit pe 4 septembrie în tabăra de la Putna Seacă a Șantierului național al tineretului Canalul magistral Siret – Bărăgan din județul Vrancea. Brigada lui e constituită din elevi din clasele XI-a de la liceele industriale George Coșbuc și Dimitrie Cantemir și era condusă de un instructor trimis de Comitetul municipal UTC București. Să nu uităm că începuse primul an al învățământului generalizat la 12 clase și în învățământul liceal industrial erau înscriși aproape un milion de elevi la care se mai adăugau 350 de mii de la celelalte tipuri de licee, mână de lucru gratuită în cadrul lucrărilor agricole de toamnă și primăvară, dar și pe șantierele naționale ale tineretului (16 naționale și alte sute locale). Ăsta da, învățământ gratuit și obligatoriu. „Îmbrăcând salopeta albastră cu ecuson de brigadier, noi, elevii ce formăm această brigadă, ne-am angajat ca în cele două luni de activitate în Șantierul național al tineretului să răspundem prin fapte de muncă încrederii ce ne-a fost acordată, demonstrând că merităm numele de brigadieri-uteciști,” spune elevul Burghelea care promite că contribuie „cu întreaga noastră putere de muncă, cu elanul specific vârstei noastre tinere, cu spiritul de inițiativă și responsabilitate comunistă la construirea canalului de irigații Siret – Mostiștea.”

Luminița Roșca de la Scânteia tineretului a fost la Întreprinderea textilă Ardeleana din municipiul Satu Mare pentru a vedea cum își onorează tinerii „angajamentele asumate și duc la îndeplinire obiectivele majore ce stau în fața organizației UTC.” Pentru aceasta s-a interesat printre altele și de organizarea planului de muncă patriotică pe anul 1989. Conform analizelor prezentate în cadrul ședinței de birou UTC se pare că obiectivele au fost realizate în proporție de 100% încă din luna iulie acel an. Rodica Contraș, responsabilă cu activitatea de muncă patriotică în întreprindere spune că doar defalcând și organizând etapizat planul pe organizații, în funcție de efectivul și posibilitățile fiecărei organizații, s-a putut ajunge la așa realizare. Ce au prestat tinerii gratis în timpul muncii voluntare, patriotice și obligatorii? Au finalizat lucrări de cercetare care au dus la creșterea productivității muncii, la reducerea importului, la creșterea calității produselor și îmbunătățirea condițiilor de muncă. Au recuperat materiale refolosibile reintroducând în circuitul economice hârtie, textile, sticle, borcane, feroase în valoare de 35 de mii de lei. Au făcut lucrări în sprijinul producției de circa 40 de mii de lei. Apoi au mai făcut acțiuni de muncă patriotică „nefinanțate” (adică necuprinse în planul de producție sau legate de acesta) „concretizate în lucrări de întreținere a digului ce mărginește Someșul, plantări de pomi pe drumul Careiului, plantări de tei în incinta stadionului din localitate, lucrări de întreținere și înfrumusețare a Parcului textiliștilor și terenului de fotbal, precum și participarea la lucrările în agricultură, la CAP Sătmăreana, pe o suprafață de cinci sute de hectare. ” Toate acestea, plus participarea la concursurile profesionale sunt criterii ale întrecerii uteciste iar bunele calificative la aceste competiții politice atrăgeau atenția asupra activiștilor și posibila lor promovare pentru că reușitele în acest domeniu sunt considerate probe ale capacităților de muncă de convingere „de la om la om”. „Privite astfel, în unitatea lor, problemele vieții de organizație devin căi sigure în mobilizarea și angajarea tinerilor la înfăptuirea obiectivelor economice și social-politice ce stau în fața tinerei generații.”

O veste bună pe adresa lui Ceaușescu: cinci comune raportează maramureșene i-au trimis telegrame efuzive pentru a-i transmite că au obținut cu patru luni mai devreme autonomia energetică, „stabilită în spiritul orientărilor, sarcinilor și indicațiilor date la ședința comună a Plenarei CC al PCR, din 28-30 noiembrie 1988.” Au fost realizate patru microcentrale care alimentau (cu restricțiile de energie cunoscute) cele cinci comune (Desești, Giulești, Ocna Maramureșului, Budești și Călinești) și livrau „în sistemul energetic național” un surplus de energie de peste 8600 MWh anual. Acest curent este obținut prin valorificarea „superioară a surselor neconvenționale și refolosibile de energie menite să asigure în următorii ani alimentarea autonomă energetică a localităților rurale, a unităților zootehnice și a altor sectoare din agricultură”. Au fost puse în funcțiune 28 de instalații de biogaz, 19 instalații solare, 27 de microhidrocentrale de mică putere.

Se organizează la București o conferință de presă cu o ocazie deosebită: 41 de ani de la proclamarea Republicii Populare Democrate Coreene. Agerpress spune că ambasadorul nord-coreean a evocat „lupta eroică a poporului coreean pentru crearea statutului celor ce muncesc și a reliefat pe larg succesele obținute, sub conducerea Partidului Muncii, în edificarea societății socialiste, în dezvoltarea industriei, agriculturii, a celorlalte ramuri ale economiei.” Ambasadorul a vorbit pe îndelung și despre „lupta dusă de masele populare pentru reunificarea pașnică a țării”, despre acțiunile și inițiativele partidului pentru „îndeplinirea acestui deziderat major al întregului popor coreean.” S-a vorbit, firește, și despre relațiile frățești cu comuniștii români și despre eforturile celor doi lideri maximi de a spori și diversifica, în continuare, raporturile bilaterale „în folosul reciproc, al cauzei socialismului și păcii în lume.” În paralel, la invitația CC al PCR la București vine o delegație „de activiști” a Partidului Comunist Chinez condusă de Ge Hongsheng, secretar al comitetului provincial Zhejiang al PCC, într-un schimb de experiență. Membrii delegației au fost primiți cu brațele deschise la Consiliul Central de Control Muncitoresc al Activității Economice și Sociale, dar și la comitetele județene PCR din Constanța, Tulcea și Vrancea. În finalul vizitei, activiștii chinezi au fost primiți de Ion Sârbu, secretar al CC al PCR pentru a vorbi despre bunele relații „de prietenie, solidaritate militantă și colaborare dintre PCR și PCC”.

Dar și mai semnificativă pare să fie vizita lui Ladislav Adamec, președintele guvernului Republicii Socialiste Cehoslovace care venea în România la invitația prim-ministrului Constantin Dăscălescu. Adamec vine însoțit de o suită de demnitari și este primit cu fast la Otopeni, unde alături de Dăscălescu, au mai fost și viceprim-miniștii Ștefan Andrei și Ion Dincă și alți miniștri și oficiali, orintre care și George Homoștean, ambasadorul României la Praga. Homoștean (1923-2016) era persoană importantă, fost ministru de Interne în perioada comunistă . Acesta a fost ambasador până pe 31 decembrie. Andrei Ursu, fiul disidentului Gheorghe Ursu, susține că Homoșean este responsabil de moartea tatălui său. Tot Homoștean a fost cel care a coordonat în 1981 anihilarea celor trei teroriști din Acțiunea Autobuzul, fapt pentru care a fost condamnat în 1993 la 14 ani de pușcărie dar a fost eliberat anul următor, prin amnistie. În 2002 a fost grațiat. În 2016, a fost trimis în judecată pentru crime împotriva umanității însă a murit câteva luni mai târziu înainte de a fi început procesul pe fond. Revenind la vizita lui Adamec: acesta s-a întâlnit cu Dăscălescu pentru a discuta relațiile de prietenie și colaborare între cele două țări și despre continuarea colaborării „pe multiple planuri, îndeosebi în ce privește adâncirea și intensificarea cooperării economice și specializării în producție, amplificarea colaborării tehnico-științifice.” Nu vom ști ce vor fi discutat despre politica externă. Agerpres spune că ambele țări erau preocupate de evoluția construcției socialiste și de sarcinile „ce stau în fața celor două țări în etapa actuală” și că s-a discutat despre principalele evoluții ale vieții internaționale. Cu certitudine erau îngrijorați de schimbările petrecute pretutindeni în lagărul comunist. Dar nu știau ce-i așteaptă pe ei înșiși în următoarele luni: la sfârșitul lui noiembrie guvernul Adamec se clatină în urma protestelor de stradă și Adamec însuși va fi silit să demisioneze pe 7 decembrie și să facă loc lui Marián Čalfa, care, deși comunist, a condus primul cabinet guvernamental cu o majoritate necomunistă din ultimii 41 de ani. Astfel că dineul dat de Dăscălescu în onoarea lui Ladislav Adamec a fost mai degrabă un priveghi la căpătâiul unui cadavru viu.

La Nitra în Cehoslovacia s-a desfășurat partida amicală de fotbal între echipele Cehoslovaciei și a României care s-a încheiat cu victoria gazdelor (2 – 0 ). În localitatea Roskilde din Danemarca a avut loc meciul dintre echipele de fotbal ale Danemarcei și României în preliminariile Campionatului european de fotbal pentru juniori. Meciul s-a încheiat la egalitate 2 – 2. Finala probei de dublu în cadrul Turneului internațional de tenis de la Szczecin (Polonia) s-a încheiat cu victoria tandemului Răzvan Itu și Adrian Marcu în fața perechii sovietice Vladimir Gabricidze și Dfavid Kacearava. La Turneul internațional de tenis de la Budapesta, în finală, cuplul Florin Segărceanu și George Cosac a pierdut în fața lui Bastiansen (Danemarca) și Henrikson (Suedia). A treia zi a Campionatelor europene de volei (femei): echipa României a întrecut cu 3-0 echipa Finlandei.

Moare George C. Moisil (1917-1989), fiul istoricului Constantin Moisil, fratele matematicianului Grigore Moisil, profesor la Catedra de fizică a Institutului Politehnic București. A întreprins cercetări în domeniul protecției electrice împotriva coroziunii și dispersiei curentului electric, al termodinamicii, a scris lucrări de popularizare a fizicii (Fizica pentru ingineri, Cascada modelelor de fizică, Cui i-e frică de fizica modernă?; Optica: teorie și aplicații).

Se fac angajări: „Căutăm pensionară internă pentru îngrijire bătrână. Oferim cameră separată și bună remunerație”; „Coop. Arta aplicată, strada Galați 38, încadrează urgent: sticlari prelucrători la flacără – în secție organizată sau pe convenție, pensionari cu cumul integral de pensie pentru execuție de mărțișoare” „Doctor în științe pensionabil, nefumător (conducător autor), doresc pensiune deosebită. Căsuța agenției 1963.”

De vânzare: „Pianină Winkelmann, placă bronz, corzi încrucișate, mecanică Austria”; „Canapea cu fotolii, dulap 2 uși, scaun copii, set fotolii Olguța, pat de mijloc cu noptiere și comodă Rubin”; „Cazan încălzire centrală, boiler, calorifer, rezervor combustibil, diverse accesorii, compresor, pistol vopsit, motoare trifazate, tablouri electrice, acordeon Weltmeister 80 bași”; „Radio Grundig Satelit profesional, radiocasetofon Sharp stereo, motor tăiat lemne (Drujba), aragaz voiaj”; „Casă singur curte, două camere, dependințe, com. Grădiștea lângă Gara Greci, Sector Agricol Ilfov, poziție splendidă cu posibilități de stupărit”; „Radiocasetofon stereo, scurtă vulpe roșie 42, haină imitație bizam 48-50, cojoc, vopsea auto neagră, diverse”; „Robot telefonic, telefon cu taste, transformator electronic 220-110V, 1400W, calculator Personal, floppy diskete, pereche pastile cap video, telecomandă video Sharp”; Trabant, dormitor, bibliotecă, aparat sudură, rochie nouă paiete, scurtă piele măsură 44, skiuri”

La Teatrul Național (în Sala Mare) se joacă Bădăranii. În Sala Amfiteatru a aceluiași teatru, Cineva te iubește și în Sala Atelier, Fata din Andros. La Teatrul Giulești (sala Majestic) se joacă Arta conversației. La Teatrul Mic, Pluralul englezesc. Teatrul Țăndărică a programat (în Sala Victoria) Cartea cu jucării iar Teatrul satiric muzical Constantin Tănase are pe afiș Bună seara, Boema!

Pe marile ecrane rulează Martori dispăruți; Fiul stelelor; Flori de gheață; O vară cu Mara; Artista, dolarii și ardelenii; Cucoana Chirița; De la literatură la film; Norocoasa; Atenție, sâmbătă filmăm!, Împăcarea; Nava lui Yang, Un weekend neobișnuit; Gala filmului coreean: Agentul de legătură nr.8.

La televizor programul începe la ora 19.00 cu Telejurnalul. La 19.25, emisiunea În dezbatere – Documentele pentru Congresul al XIV-lea al PCR. Lupta milenară a poporului român pentru libertate socială și națională, pentru independență și unitate. La 19.50, Trăim decenii de împliniri mărețe. Versuri și cântece patriotice, revoluționare. La 20.20, În dezbatere – Documentele pentru Congresul al XIV-lea al PCR. Exportul realizat la termen și la un înalt nivel calitativ. La 20.40 Mândria de a fi cetățean al României socialiste. Trepte ale performanței. La 20.55, Din marea carte a patriei. Oxigen pentru inima țării. Documentar. La 21.10, Înaltă răspundere patriotică, revoluționară a tineretului pentru viitorul României. Munca pentru țară – criteriu definitoriu al spiritului revoluționar, cea mai elocventă dovadă a patriotismului. La 21.30 Te cântăm, iubită țară! Muzică ușoară românească. La 21.50, Telejurnal. Programul se închide la ora 22.00.