Linkuri accesibilitate

Buletin de știri 7 august 1989


Nicolae şi Elena Ceauşescu în mijlocul unui grup de pioneri şi şoimi ai patriei (pictat de Cornelia Ionescu Drăguşin; oferit de Consiliul Naţional al Pionerilor; 1981); Sursa: comunismulinromania.ro (MNIR)

Luni 7 august 1989

Soarele răsare la ora 6.05 și apune la ora 20.31. Ploi sub formă de averse cu descărcări electrice în nord și depresiuni intramontane. Vreme schimbătoare cu o temperatură a aerului situată în nord între 26 și 30 de grade ridicându-se până la 34 de grade în sud și minime termice nocturne între 10 și 15 grade.

Minerii își sărbătoreau ziua deodată cu marinarii. De Ziua Marinei RSR la garnizoana Constanța a avut loc o adunare festivă la care au participat cadre militare active și în rezervă. Li s-au adăugat membri ai gărzilor patriotice și ai detașamentelor PTAP. Scopul adunării pare să fi fost exclusiv aprobarea cu urale și aplauze a telegramei pe care i-o trimit lui Ceaușescu, aproape similară celei trimise de minerii din Petroșani în aceeași zi. Se angajează să sporească „contribuția marinei la îndeplinirea sarcinilor economice interne și la traficul internațional de mărfuri, să contribuie la întărirea capacității de apărare a patriei...” jurându-i pe ce au mai scumpă că vor fi gata în orice moment ca „la chemarea patriei și partidului, la ordinul dumneavoastră (...) să apărăm împreună cu întregul popor, cuceririle revoluționare, independența, suveranitatea și integritatea teritorială ale scumpei noastre patrii-Republica Socialistă România. După ce au aprobat zgomotos telegrama, în unitățile Marinei militare, în casele armatei din garnizoanele marine au avut loc manifestări politico-educative și culturale, conferințe și simpozioane în care s-a făcut vorbire despre preocuparea permanentă a partidului și statului român pentru dezvoltarea marine, despre „rolul decisiv al tovarășului Nicolae Ceaușescu în istoria Marinei române moderne”, despre rolul și succesele cu care întâmpină aceasta marile evenimente politice ale anului 1989. Se spune că navele cu tricolor construite pe șantierele navale din țară ating 1200 de porturi de pe toate continentele. Flota, mai susțin vorbitorii ar crescut de 27 de ori și nu se mai construiesc doar nave de mic tonaj ci și uriașul mineralier de 165 de mii de tdw „Comănești” recent revenit dintr-o călătorie transatlantică până în Brazilia. La bordul navelor militare și civile a fost arborat, în cadru solemn, marele pavoaz. În porturile Constanța și Mangalia dar și în stațiunile turistice de pe litoralul Mării Negre au avut loc spectacole, întreceri marinărești și concursuri sportive.

Dar nu numai marinarii și minerii trimit semne de iubire către patrie și partid ci și brigadierii de pe diverse șantiere. Dumitru Ion Dincă relatează în Scânteia tineretului că, la Buzău, de ziua lor, peste 20 de mii de tineri care muncesc în cele 16 șantiere naționale ale tineretului au adus „omagiu fierbinte” partidului și conducătorului suprem, „angajându-se solemn că vor face totul pentru transpunerea în viață a istoricelor hotărâri ce vor fi adoptate la Congresul PCR.” Manifestarea a avut loc în parcul Crâng, unde s-au adunat uteciștii purtând ecusoanele de brigadier, după ce au mărșăluit prin oraș. Unii, mulți, sunt elevi de liceu între turele pe șantierele „ctitoriilor.” Brigadierii existau de 40 de ani și, după cum scrie în Scânteia tineretului, „a devenit un fapt cotidian să întâlnim pe marile șantiere ale patriei mii și mii de tineri care își consacră entuziasmul vârstei, întreaga capacitate de muncă și pricepere înălțării grandioaselor edificii ce aureolează evul nostru socialist” mai ales, firește, după Congresul al IX-lea. Cele mai mari șantiere pe care muncesc patriotic acești tineri sunt Centrala terrmoelectrică Drobeta- Turnu Severin, canalul magistral Siret-Bărăgan, amenajarea complexă a râului Dâmbovița, Canalul Dunăre-București, Sistemul de îmbunătățiri funciare Frunzaru-Olt, Câmpia Caracal, Combinatele miniere Motru și Rovinari. Stadionul este pavoazat cu lozinci pe care scrie Ceaușescu-brigadierii! Ceaușescu-tinerii! PCR-RSR! Stima noastră și mândria- Ceaușescu – România! Iar în față, adică deasupra tunelului de acces de la vestiare, se află un imens panou cu portretele lui Nicolae și al Elenei Ceaușescu. Trompete, flori, drapelul național ridicat pe stindard în vreme ce din megafoane bubuie Imnul național. Se rostesc diverse discursuri, se desfășoară apoi momente coregrafice în care tinerii în salopete de brigadier formează harta țării, fac diverse figuri coregrafice cu lopeți imaginare, în vreme ce la microfon se spun diverse versuri înălțătoare. Apoi în conturul țării tinerii încep dansul cu tema Muncim-construim urmat de alt moment artistic: Ceaușescu-brigadierii, însoțit de versuri „de înaltă vibrație patriotică: Aici în vatra noastră milenară/ Am fost și-om fi mereu unde suntem!/ Avem un Tricolor/ Avem o țară!/ În fruntea țării un erou avem!/ Și pururi brigadieri noi vom rămâne/ Dând patriei un luminos contur/ Sub steagul revoluției române/ De purpură, de aur, de azur!” Apoi fanfarele răsună și în tribune, omuleții cu cartoane colorate alcătuiesc inscripții de genul Ceaușescu-brigadierii, Ceaușescu și poporul! Pe teren vin acum alți omuleți îmbrăcați în roșu, galben și albastru cu care alcătuiesc tricolorul în fel și chip, în vreme ce alții rostesc versuri preamărind „munca eroică a oamenilor, chipul nou al patriei de azi care se poate mândri cu un tineret responsabil, demn și liber.” În fine, festivitatea a continuat în același spirit, cu dansuri tematice, cartonașe colorate, lozinci și steaguri roșii: „ Ce-ți doresc eu ție, om de omenie/Ție fiu al țării și al ei dintâi/ Să ne stai spre slave celor ce-or să vie/ Conștiinței noastre pururi să rămâi/Să ne fie lumii pildă tricolorul/ Glasul tău de pace să răsune românește/ La mulți ani! Din piepturi vorbele-i iau zborul/ Azi și-ntotdeauna asta ți-o doresc!” Apoi au venit câțiva brigadieri care s-au angajat „să facă din fiecare șantier o adevărată școală de muncă și de viață revoluționară, aducând prin aceasta un respectuos și înflăcărat omagiu conducătorului iubit” etc.etc.

Sunt chiar zilele în care în licee, în școlile profesionale și în învățământul universitar se desfășoară repartizarea în producție. Repartiția, spune Florin Antonescu în Scânteia tineretului, „este (...) un act de conștiință responsabilă , atât din partea celor care pregătesc și primesc încadrarea în universul muncii productive a tinerilor, cât și din partea acestor tineri.” Sunt aproape două sute de mii de absolvenți de liceu care asigură producția la un grad de instruire teoretică și practică de muncitori calificați. „Se manifestă astfel în mod convingător, pe deplin susținut prin fapte, țelul suprem al politicii duse neabătut în România epocii mărețe pe care o trăim și o construim (...): asigurarea bunăstării oamenilor, a libertății și demnității lor, prin garantarea drepturilor fundamentale, între care dreptul la muncă, la afirmare și la împlinirea prin muncă...” Astfel, tinerilor li se oferă posibilitatea de „participare directă, în conformitate cu studiile urmate, în opera de edificare prin muncă a societății socialiste multilateral dezvoltate și de trecere la un stadiu superior de progres și civilizație.” Astfel că nu e de mirare, consideră gazetarul, abnegația tinerilor care afirmă „cu tăria unui puternic angajament de gând și de faptă: mergem acolo unde ne cheamă țara, acolo unde personalitatea noastră se poate afirma din plin, pe măsura condițiilor minunate avute pentru pregătire, pentru fundamentarea personalității noastre de revoluționari.”

Peste cinci sute de uteciști din întreprinderile miniere Lonea, Uricani și Bărbăteni au anunțat că organizează acțiuni de muncă în sprijinul producției și că vor să extragă suplimentar 200 t de cărbune, vor descărca cinci vagoane cu materiale de mină, vor încărca 15 cărucioare cu lemn de mină și zece vagoneți cu balast. În Iași, la Combinatul de utilaj greu, 900 de tineri și-au luat angajamentul ca în cadrul Săptămânii-record în producție și calitate să realizeze 30 de bucăți corpuri laterale, 30 de bucăți corpuri de cuplă, cinci lingouri de oțel, 10 bucăți batiuri, adică o producție suplimentară în valoarea de peste 500 de mii de lei. 2600 de tineri din Întreprinderea 1 Mai din Ploiești vor să efectueze lucrări de pregătire și montaj la două preventoare de erupție, două pompe de noroi, două agregate de cimentare și finisare. Mai mult de zece mii de tineri din județul Brăila (inclusiv municipiul cu același nume) participă la întreținerea culturilor pe 2800 de hectare, recoltarea legumelor și cartofilor (2180 de tone) recoltarea furajelor (1800 tone) eliberarea terenului de resturi vegetale (4100 tone)

În fața Casei pionierilor și șoimilor patriei din Negrești a fost înălțată o poartă în stilul maramureșean specific zonei Oașului. Avea șapte metri înălțime, o deschidere de cinci metri și vreo trei tone greutate. Agerpres relatează că poarta era sculptată în lemn conform tradiției locului, de sus până jos însă tematica este luată din viața pionierilor: sunt scene care-i înfățișează în marș, făcând sport, muzică, pictură, la tribune și în sala de clasă. „O sursă de inspirație firească atâta timp cât această realizare remarcabilă aparține în totalitate pionierilor din localitate.”

Doina Cornea scrie în Jurnalul său că într-o primă instanță nu i-a înțeles pe Oamenii lui Dumnezeu care atunci când a început prigoana comunistă au optat pentru valorile spiritului, „cu prețul unor sacrificii personale greu de urmat” „Punându-și în joc familia, sănătatea, propria lor viață, acest sacrificiul total reprezenta în judecata mea de atunci un preț mult prea mare în absența oricărui rezultat practic de moment. (...) Abia mai târziu, acest sacrificiu mi-a apărut în toată semnificația lui.” Sacrificiul lor total a fost, în primul rând, salvarea Bisericii. În al doilea rând, ei au rezistat acestor încercări că viața lor nu era centrată în materialitatea biologică ci în spirit. „Abia mai târziu am descoperit, și din lecturi, și din proprie experiență, că valorile prind viață, devin spirit viu doar când sunt trăite în concretul împrejurărilor, când sunt mărturisite și existențial.

Se fac angajări: „Întreprinderea Nufărul, cu sediul în București, bd. Păcii, stația de metrou Industriilor, încadrează sudor”; „Opera Română încadrează în condițiile legii 12/1971 următoarele categorii de personal: mecanic mașini de cusut, tâmplar universal, mânuitor de decor”; „Liceul Industrial 9 încadrează instructori conducere auto cat. B și C”; „Depozitul central de materiale UCECOM încadrează de urgență conform legii 12/1971 următoarele categorii de personal: economiști principali, contabil principal, lucrători comerciali, paznici, pompieri, motostivuitori, șofer, lăcătuș mecanic”; „ICR 2 încadrează următorul personal muncitor: covrigari și lucrători gestionari pentru covrigării în condițiile legii, tehnolog la biroul producție, contabil principal, arhivar pr. în condițiile legii”

De vânzare: „Picup Belcanto, butelie voiaj-regulator, baticuri cașmir, alimentator 5 V, căciulă iepure, minicasetofon, televizor Sport, pudrieră Revlon, mașină spălat, veioză stil, stilouri”; „Convenabil mobilă veche, televizor Saturn, frigider, cergă”; „Rochie albă superbă. Cumpăr metraj-paiete”; „Dacie 1300, mașină tricotat Veritas și ace, televizor color, derulator VHS-BETA, toate noi”; „Cojoc bărbătesc 50-52, haină damă antilopă, deosebite, cărucior sport, birou, scaun fotoliu, mașină cusut”; „Servantă sculătată cu placă marmură”; „Cromatic, semicursieră Sputnic, trusă farduri. Cumpăr tablă acoperiș”; „Calorifer electric nou, măsuță bar televizor, toaletă, fotolii, masă sufragerie cu scaune”; „Bibliotecă Dana, gramofon, discuri, samovar, bicicletă Pegas, patine gheață, decorative”; Aragaz 3 ochiuri, șifonier 3 uși, acordeon copil, sufragerie stil, masă rotundă, scaune, fotolii piele”; „Aparate foto, filmat, aparat tăiat felii, stabilizator curent, aparat masaj, trusă tacâmuri. Cumpăr folie pentru seră”; „Ghete bărbătești 41, candelabru descompletat, vulpe roșie, rame tablouri, fotolii, scândură calitate pentru mobilă”; „Picup, radiator, oglindă, lână, albie, covor, cântar, magnetofon Grundig, ceas Seico.”

La televizor programul începe la ora 19.00 cu Telejurnalul. În întâmpinarea marii noastre sărbători naționale. La 19.25, Columnele demnității românești. Creșterea nivelului de trai material și spiritual – obiectiv fundamental al politicii partidului și statului nostru. Documentar. La 19.45 Sarcini prioritare ale cercetării în domeniul construcțiilor de mașini. La 20.10 Tezaur folcloric. La 20.40, emisiunea Industria – programe prioritare. La 21.00 Ctitorii ale Epocii de Aur. Reportaj, 21.20 Din lumea capitalului. Documentar. La 21.35, Ce-ți doresc eu ție, dulce României. Versuri patriotice, revoluționare. La 21.50, Telejurnalul de noapte. Programul se încheie la 22.00

Facebook Forum

Multimedia

Ce cred parlamentarii români despre diurna șefului AEP?
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:02:19 0:00
Mai mult
XS
SM
MD
LG