Vineri 8 decembrie 1989

Soarele răsare la ora 7.38 și apune la ora 16.36. Vreme rece, cu cer variabil mai mult noros în nord, centru și est. Pe alocuri, în aceste regiuni, vor cădea precipitații în special sub formă de ninsoare. În restul țării va ninge izolat. Maximele termice se situează în general între -3 și +6 grade iar minimele între -10 și 0 grade. În vest și în sud-vest se semnalează chiciură și ceață, în vreme ce în nord-est sunt condiții de formare a poleiului.

Nicolae Ceaușescu are un program stufos și bogat. Are ședință despre bugetul pe 1990, alta despre sistematizarea unor râuri. Apoi discută cu camarazii lui despre Tratatul de la Varșovia pentru a propune la următoarea reuniune o atitudine comună față de intențiile lui Gorbaciov și Bush de a transforma cele două blocuri militare în organizații politice, defensive, în loc să le desființeze. Mai avea în agendă o ședință a Secretariatului CC al PCR și o ședință de lucru despre agricultură, mai precis pe tema arăturilor.

La Arad, ca pretutindeni, uteciștii continuă programele de muncă patriotică. La Întreprinderea de mașini-unelte peste 350 de tineri participă la inițiatica „Marca întreprinderii – prestigiul muncii noastre”. Uteciștii promit să realizeze, peste plan, repere și subansamble pentru trei mașini-unelte. La Întreprinderea Victoria, 150 de uteciști vor realiza peste plan produse în valoare de o sută de mii de lei. Comitetul UTC din orașul Sebiș a organizat expunerea: Documentele Congresului al XIV-lea al PCR cu privire la rolul partidului în construirea societății socialiste multilateral dezvoltate.” Activiștii uteciști de la Întreprinderea de vagoane Arad nu se lasă mai prejos. Acolo este prezentată expunerea: Unitatea indestructibilă a tinerei generații, a întregului popor în jurul partidului, al secretarului său general, tovarășul Nicolae Ceaușescu – temelia cea mai trainică a înfăptuirii cu succes a hotărârilor istorice ale marelui forum al comuniștilor români.”

Emilia Șt. Milicescu scrie în Scânteia despre modul în care opera scriitorilor reflectă realitățile patriei, temă vastă care o duce departe în profunzimile literaturii române. Dar drumurile literatei de ocazie începe de la constatarea excepționalismului românesc: țara a plătit toate datoriile, lumea îi știe pe români ca oameni dârji, muncitori, înzestrați cu un intelect strălucitor, oameni capabili să realizeze „tot ceea ce este util pentru viața civilizată la finele celui de-al doilea mileniu, să ferestruiască munții, să mute cursul apelor, să le pună la lucru pentru milioane de kilowați lumină, înfrumusețându-le curgerea spre bătrâna noastră Dunăre cu praguri de pe care se aruncă viteze în trâmbe înspumate” etc.etc.etc. într-o înșiruire suprarealistă de imagini poetice prin care-și exprimă mândria de a fi româncă verde. Gazetara e totuna cu cei care au făcut Transfăgărășanul, canalul Dunăre-Marea Neagră, mă rog, se identifică cu eroii eposului ceaușist, cu cei care au săpat și clădit ctitoriile lui Ceaușescu. Toate aceste izbânzi sunt tot atâtea subiecte care „stau în fața celor care țin un condei în mână, hărăziți cu talent scriitoricesc”. Sunt acei scriitori cronicari, pedagogi ai neamului care vor găsi peste tot „subiecte înălțătoare, demne de a fi așternute pe hârtia nemuritoare a capodoperelor” cu care-și ascut sensibilitatea oamenii cu o adâncă dragoste de țară. Însă nu e de mirare că lucrurile stau așa pentru că românii descoperă în sufletul lor că au existat și s-au ridicat deasupra lumii întregi pentru încă de la geneză, din pământ, apele și cerul cu stelele sale, românii au sorbit din tot cosmosul „puterea aprigă de a lupta ca să ne simțit totdeauna liberi și independenți.” A fost o faclă care i-a făcut să învingă vicisitudinile istoriei, „cu iureșul ei de năvăliri, cu temporare de jefuitoare și chinuitoare stăpâniri străine” etc. mereu ridicându-se din această „ființă colectivă” câte „un exponent în care virtuțile și dorul de libertate atingeau sublimul curajului și al jertfei.” Scriitorul ar fi, prin urmare, un beneficiar „al șirului de jertfe care stau la baza lumii în care se scaldă azi sufletul românesc” pentru că poate prezenta, în paginile sale vitejiile înaintașilor, demnitatea și curajul lor în fața „unor dușmani puhoi”. Ei sunt cei care, apropiindu-se „cu sfială și recunoștință de aceste căpetenii cu nume neuitate prin veacuri” fac totul să le reînvie „chipul și faptele pilduitoare.” În fiecare moment astral, s-a găsit mereu un rapsod care să cânte lupta pentru independență cu trilogii și pentalogii „care să zguduie sufletele cele mai indiferente” și să întărească în tineri „simțământul dragostei datorate acestui sfânt pământ strămoșesc, păstrat prin jertfa înaintașilor slăviți”. Exemplu este dramaturgia lui Titus Popovici („Cronica dramatică” a domniei lui Mircea „cel Mare”) prezentată la superlativ, mai ales că scriitorul face reverențe respectuoase față de Eminescu, foarte prizat pe atunci de presa de propagandă. Gazetara trage concluzia, inventariind realizările Epocii Ceaușescu, că scriitorii nu trebuie să aștepte atâta pentru a-și cânta conducătorii. „Suntem datori să nu așteptăm să treacă decenii pentru a oglindi în capodopere munca lor pe care se întemeiază adevărata noastră independență, libertatea de a ne făuri viitorul așa cum îl dorim.” Aceștia ar fi cei care împlinesc testamentul lăsat românilor de înaintași. Cu toții trebuie să contribuie prin muncă și creație la păstrarea independenței țării acesta fiind mesajul istoriei „ce răsună puternic până azi, când ne făurim, sub conducerea partidului comunist, istoria prezentă și viitoare.”

La București are loc sesiunea Consiliului popular municipal unde se discută despre aprovizionarea populației. Ședințele au fost deschise de infatigabilul Barbu Petrescu, primar general al Capitalei și președinte al Comitetului Executiv al Consiliului popular municipal. Toți spun că se zobesc să realizeze sarcinile primite la Congres și vor să pună în practică indicațiile date de Ceaușescu în timpul recentelor vizite maraton prin Capitală, „pentru realizarea fermă a Programului de autoconducere și autoaprovizionare, creșterea radicală a calității servirii cetățenilor.” S-a stabilit că lucrurile stau din ce în ce mai bine în ceea ce privește aprovizionarea cu alimente. „Pornind de la criticile severe, de la indicațiile formulate de secretarul general al partidului cu prilejul vizitelor de lucru în rețeaua comerțului bucureștean” politrucii de la capitală susțin că au luat măsuri „pentru înlăturarea neajunsurilor înregistrate în desfacerea mărfurilor”. Politrucii de la Capitală susțin că în comparație cu perioada similară a anului precedent „populația Capitalei a beneficiat de cantități sporite de carne și produse din carne, de pește, brânzeturi, legume, la unele produse creșterile fiind de circa 60 la sută.” Desigur dacă aplicăm 60% la golul absolut din magazine... Politrucii promit „sporuri însemnate și pentru perioada următoare. În paralel, „ministerele de resort acționează cu mai multă fermitate, conjugându-și preocupările, pentru îndeplinirea programelor prioritare” care vizează lărgirea producției de patiserie-simigerie, de panificație, de băuturi răcoritoare. Cu alte cuvinte, trebuia să crească producția de covrigi și de Ci-co sau Brifcor, băuturile acelei perioade. Barbu Petrescu, cel care va spăla sângele din Piața Universității în dimineața zilei de 22 decembrie, încheie lucrările Consiliului popular, cerându-le tuturor să urmeze indicațiile date de CPEx și mulțumindu-le din suflet lui Ceaușescu și tovarășei sale că există, „pentru grija statornică acordată îmbunătățirii condițiilor de muncă și viață ale cetățenilor.” Cu toții și-au unit vocile în acest imn de mulțumire promițând în numele tuturor locuitorilor Capitalei că vor face totul „pentru îndeplinirea mărețelor obiective ale propășirii patriei, pentru triumful socialismului și comunismului în România.” Până pe 21 decembrie mai era 14 zile.

Gregor Gysi a fost ales președinte al Partidului Socialist Unit German. În discursul inaugural, Gysi a spus că este adeptul unei a treia căi, care să fie deosebită de socialismul stalinist și de dominația monopolistă, urmând să se inspire din social-democrație, socialism și comunismul nestalinist, antifascist. Hans Modrow, prim-ministrul est-german a spus și el că este necesară susținerea unei Republici Democrate Germane suverane, socialiste.

În seriile semifinale ale Campionatului mondial feminin de handbal care aveau loc în Danemarca, echipa selecționată a României a întrecut cu 25-18 echipa Poloniei.

ADAS îi îndeamnă pe oameni să facă o asigurare complexă a gospodăriei. „În vederea refacerii bunurilor avariate ca urmare a unor evenimente neprevăzute ce se pot întâlni într-o gospodărie” cetățenii pot încheia o asigurare facultativă, adică o asigurare combinată care cuprinde în același contract asigurarea bunurilor din gospodărie, dar și daune în cazul unor accidente produse la domiciliu. Este o asigurare care cuprinde bunurile dintr-o gospodărie: mobila și diverse alte obiecte casnice, îmbrăcămintea, covoarele, aparatele electrice etc. În asigurare sunt cuprinse și bunuri asigurabile din afara domiciliului. Iată ce situații și accidente despăgubește ADAS: incendiu, trăsnet, explozie, ploaie torențială, inundații, grindină, furtună, alunecări de teren, avarii produse din accident la instalațiile de gaze, apă, canalizare sau la sistemul de încălzire și altele. Poate fi asigurată și familia, în cazul unor accidente ca incendiul, trăsnetul, explozia, lovituri, căzături, alunecare, electrocutare, arsuri etc. Prima de asigurare se stabilește în funcție cu mărimea sumei asigurate.

Se fac angajări: „Grădina zoologică București încadrează: măcelar ciontolitor, muncitori necalificați, bărbați, îngrijitori animale – bărbați, paznici și pictor executant, cu domiciliul în București”; „Tăbăcăria minerală Jilava încadrează conform Legii 12/1971 cu domiciliul în București: inginer mecanic, inginer tăbăcar, lăcătuși, strungari, instalator, electrician, șoferi.”

De vânzare: „Haină de damă din piele și cojoc nou măsură 44”; „Aragaz în garanție, mașină cusut mecanică, birou-elev”; „Haină bărbătească piele vițel, măsură mare, cojoc damă, covoare”; „Haină picioare astrahan, măsură 50-52”; „Sobă petrol Confort 2, trusă Rotring și capete, mașină de cusut electrică Sanda. Cumpăr lampă ultraviolete.”

La televizor programul începe la ora 19.00 cu Telejurnal. Înfăptuim hotărârile marelui forum al comuniștilor români! La 19.25, Congresul al XIV-lea – Congresul marilor victorii socialiste. Programul partidului – program de muncă și de viață al întregului popor. La 19.45, România în lume. La 20.05, Glorie, nepieritoare glorie! Cântece patriotice, revoluționare. La 20.20 Hotărârile Congresului al XIV-lea al partidului – mobilizator program de muncă pentru întregul nostru popor. La 20.40, Copiii cântă patria și partidul. Program literar-muzical-coregrafic. La 21.00, Hotărârile Congresului al XIV-lea al PCR la temelia perfecționării învățământului românesc. A fi revoluționar în știință, în tehnică, în întreaga viață. La ora 21.20, Univers, materie, viață. Emisiune de educație materialist-științifică. La 21.50, Telejurnal iar programul se închide la ora 22.00.

La cinema rulează Nea Mărin miliardar; Rochia albă de dantelă; Cei care plătesc cu viața; Recital în grădina cu pitici; Misterele Bucureștilor; De la cuvânt la imagine; Revanșa; Un studio în căutarea unei vedete; Un comisar acuză; Declarație de dragoste; Nu e ușor cu bărbații; O seară de iarnă la Gagra; Ultima ninsoare; Potopul (I-II); Misiune specială; Omul din Rio.