Linkuri accesibilitate

Buletin de știri 8 octombrie 1989


1980. Studente de la Universitatea București în practică agricolă la IAS Buciumeni. Sursa: comunismulinromania.ro (MNIR)

Duminică 8 octombrie 1989

Vreme în general instabilă, mai accentuată în vest. Cer variabil, mai mult noros în vest și nord-vest. Cad ploi uneori cu caracter de aversă în majoritatea regiunilor. În vest și sud-vest cantitățile de apă depășesc 20 de l/m2 în 24 de ore. Temperaturile maxime se situează între 14 și 24 de grade pe alocuri mai mult în sud-est. Temperaturile minime nocturne se situează între 6 și 14 grade.

Ce a făcut Nicolae Ceaușescu la Berlin? A serbat prin muncă cea de-a 40-a aniversare a întemeierii Republicii Democrate Germane. Îl însoțeau Gheorghe Oprea, membru al Comitetului Politic Executiv al CC, prim viceprim-ministru și alte persoane oficiale. Ceaușescu a participat la un dineu, l-a întâlnit tête-à-tête pe Todor Jivkov. Să-i fi îngrijorat primirea călduroasă făcută de est-germani lui Gorbaciov? În raportul oficial asupra întâlnirii se spune că cei doi aflați pe lista neagră a Kremlinului au discutat despre „necesitatea întăririi colaborării și solidarității dintre țările socialiste, dintre țările socialiste, dintre partidele comuniste și muncitorești din acele țări pentru dezvoltarea și consolidarea cuceririlor socialiste și respingerea hotărâtă a oricărui amestec în treburile lor din partea imperialismului.” O întâlnirea care a decurs „într-o atmosferă de caldă prietenie, stimă și înțelegere prietenească.” La Berlin Ceaușescu a asistat (pentru ultima oară) la parada militară iar în tribuna ridicată pe Karl Marx Alee a stat alături de Erich Honecker, ceilalți membri ai conducerii de partid și de stat din RDG, șefii delegațiilor din străinătate, veterani ai mișcării muncitorești și comuniste, activiști, conducători ai organizațiilor de masă și obștești, personalități etc. Ca la parastas. Pentru că peste zece zile Honecker va fi silit de colegul său mai tânăr și mai tenace Egon Krenz să-și dea demisia. Deocamdată în discursul dedicat celor 40 de ani de comunism est-german, Honecker combătea încă bine. El le-a spus camarazilor din celelalte partide comuniste că „Vom acționa în continuare pe baza teoriei lui Karl Marx potrivit căreia se pune problema nu de a interpreta lumea ci de a o schimba. (...) Obiectivele sunt înscrise în programul partidului nostru, Este vorba de edificarea în continuare a societății socialiste dezvoltate.” Apoi a continuat vorbind despre provocările prezentului. „Poziția noastră decurge din aplicarea creatoare a marxism-leninismului, din interesele clasei muncitoare și ale oamenilor muncii.” După ce au trecut ultima pancartă, ultimul drapel roșu, ultimul tanc, liderii Partidului Socialist Unit din Germania au dat o recepție în sala mare a Palatului Republicii din Piața Marx-Engels. Agerpres ne informează că, în timpul recepției „tovarășul Nicolae Ceaușescu s-a întreținut cordial cu tovarășul Erich Honecker, cu alți tovarăși din conducerea de partid și de stat a R.D. Germane, cu conducătorii unor delegații participante la evenimentul sărbătorit.” Nu și cu Gorbaciov. Acesta le-a stricat tot cheful spunând în cuvântarea lui că „Acela care reacționează cu întârziere este pedepsit pe viață.” Honecker i-a răspuns: „URSS este o țară mare și va fi distrusă de perestroika în zece ani. În RDG nu vor fi necesare mai mult de zece zile.” Au ajuns la concluzia că fiecare o ia pe calea lui. Între timp, pe străzi, est-germanii mărșăluiau pentru democrație, legalizarea Noului Forum și unificarea Germaniei în vreme ce Honecker le vorbea invitaților săi despre „pretențiile revanșarde ale politicienilor din RFG”. Honecker va fi înlăturat în zece zile de la șefia partidului iar într-o lună, zidul Berlinului era dat jos. Ca să-și testeze filiera extrem-orientală, Ceaușescu stă de vorbă în separeu și cu Nguyen Van Linh, secretar general al Comitetului Central al PC din Vietnam, invitat și el la aniversarea RDG. Au stabilit că se înțeleg bine și sunt hotărâți să acționeze pentru „extinderea și mai puternică în viitor a conlucrării româno-vietnameze pe plan politic, economic, tehnico-științific și în alte sfere de activitate, apreciindu-se că aceasta era în interesul ambelor țări etc.etc.” Dar au vorbit și despre „necesitatea întăririi colaborării și solidarității țărilor socialiste, a partidelor comuniste și muncitorești (...) în lupta împotriva imperialismului, a acțiunilor și încercărilor acestuia de a destabiliza situația din țările socialiste, de a submina cuceririle socialismului și socialismul în general, de a-și promova politica de dominație și asuprire, de amestec în treburile interne și de încălcare a independenței și suveranității popoarelor.” O temă de actualitate mai mult pentru Ceaușescu.

Întreprinderile agricole, scrie R. Groapă în Informația Capitalei, se laudă cu munca zi-lumină pentru a culege, sorta și distribui legumele și fructele de sezon. „Desigur, cea mai mare pondere o au cartofii, volumul livrărilor destinate consumului curent și însilozărilor de iarnă marcând, în comparație cu realizările anului precedent o importantă creștere.” Se lucrează, așadar, intens, la rampele de descărcare, în depozite și în „cămările de iarnă” ale orașului. Gazetarul s-a dus la unul dintre depozitele ICL Berceni, „căruia îi revin sarcini mult mai mari decât ân anii precedenți, atât pe linia plreluării și livrării produselor către rețeaua de desfacere, cât și pentru asigurarea stocurilor de iarnă la cartofi, ceapă, rădăcinoase, mere” și constată „o riguroasă derulare a întregului proces de primire și livrare a mărfurilor, de descărcare a vagoanelor, de protejare a acestora contra eventualelor intemperii.” Sunt în gară nouă vagoane de cartofi a câte 53 (!) de tone fiecare. Se însilozează într-un ritm de 150 t pe zi. Și legumele sosesc într-un ritm, zice gazetarul, susținut de 200 de tone pe zi. Unele sunt băgate în siloz, altele trimise direct pe piață. Oricum, la 7.30 dimineața, la poarta depozitului „își fac apariția primele grupuri de participanți la acțiunile de muncă patriotică ce au fost organizate aici, ca de altfel la toate rampele de descărcare, în depozitele și silozurile orașului, de către consiliile populare ale sectoarelor. Sunt oameni ai muncii de la întreprinderile Electroaparataj, Mecanică Fină, IEPER, IIRUC, de la alte unități, elevi de la liceele industriale Pipera și nr.25, studenți. Se lucrează în două schimburi, dimineață și după-amiaza.” Nu se lucrează haotic. Fiecare grup este distribuit într-un anume sector. Acolo îndrumați de lucrătorii din depozit, sunt sortați cartofii, sunt preambalați în saci sau sunt duși la siloz. Aurică Iordan răspunde de activitatea colectivelor de la Electroaparataj care participă zilnic la acțiunile de „muncă patriotică”. El spune că este al cincilea an consecutiv când ajută la desfășurarea aprovizionării și „suntem familiarizați cu activitatea.” Au format echipe care preiau câte un vagon de cartofi și nj pleacă nimeni până nu descarcă și ultimul tubercul „până când treaba nu este terminată, așa cum procedăm și la noi acasă, adică temeinic, gospodărește.” Dar nu doar muncitorii știu să se organizeze. Toate colectivele o fac. „Și elevii s-au organizat adecvat: cei mai mici, precum și fetele sortează; alții, mai mari, manipulează sacii și celelalte ambalaje.” Totul e ca acum piețele să fie bine aprovizionate iar aparatul comercial al ICSLF „să urmărească îndeaproape judicioasa repartizare a produselor pe întreg teritoriul orașului,” „să se evite acele situații în care într-un loc prisosește, iar în altul lipsește”

Dar, spre deosebire de tonul festivist al discursurilor din CC, piețe nu reflectă de fel prosperitatea și nici producțiile record raportate zi de zi de unitățile agroalimentare. În România liberă, Emil Munteanu are un reportaj în serial despre cât de haotic sunt aprovizionate piețele. Era în ton cu raportul pe care i-l dăduse Elena Ceaușescu soțului despre deficiențele în aprovizionare. De fapt, în ultima dezbatere a Comitetului Central care avusese loc cu doar trei zile înainte, însuși Ceaușescu avertizase asupra sincopelor de aprovizionare. Gazetarul bate piețele pentru a constata cât de goale sunt. „Ce ne oferă Piața Cotroceni? În afară de amabilitatea șefului unității ICSLF Grigore Moise, nu te prea poți alege cu mare lucru. Graficul întocmit de ILF Militari nu se respectă nici pe jumătate, ca atare lipsesc cu desăvârșire vinete, gogoșari, struguri, ardei capia, gogonele. Sunt opt puncte fixe de desfacere și trei volante, dar lumea nu se aglomerează nici la sucuri, nici la mere, nici la cartofii cărora le lipsește aspectul comercial. Ieri a fost anunțat un transport de roșii și nimeni nu a părăsit unitatea până la 1 noaptea. Mașina a venit însă abia dimineața la opt, cu două tone de roșii.” Un semn de speranțe are, totuși, gazetarul. La Cotroceni în piață a găsit ce nu a găsit nicăieri: pătrunjel verde, proaspăt. „O raritate, nu?” La Piața Unirii un șef i se plânge: Livrările oscilează cantitativ și calitativ, ca tare cu greu putem menține aspectul halei și satisface clienții.” Deși ar fi trebuit conform graficului să primească 33 de tone de cartofi, nu a primit decât 15. Iar în loc de 10 tone de struguri au primit doar una. „Verdețurile lipsesc cu desăvârșire, ca și gogoșarii sau ardeii. Între noi și furnizori există mari neconcordanțe care ajung la divergențe a căror rezolvare trenează.” De față cu gazetarul, un vânzător îi spune verde-n față unui cumpărător că n-are ce-i face dacă nu-i plac cartofii ambalați în plase. Așa-i livrează depozitul ILF, la categoria întâi, chiar dacă înăuntru sunt și de a doua. La Piața Buzești lipsesc ardeii (grași, capia... de toate felurile), gogonelele, varza roșie, conopida, țelina, albitura, verdeață, hrean, struguri, fructe etc.etc.etc. Nu se găsește, de fapt, mai nimic. Graficele de livrare nu sunt respectate „iar faptul că în pauza de prânz nu se află camioane la descărcat constituie un semn)” Mai toate piețele arată la fel, constată gazetarul: „Dacă nu găsești mere la Buzești iei tramvaiul până la 7 Noiembrie. Verdeață, ați văzut, numai la Cotroceni găsești. Roșii de salată doar la Unirii. Ardeioase de la horticultorii brăileni din Traianu, când le vor aduce și vânzătoarele vor avea chef să servească. Struguri doar la Obor...”

Cu toate acestea oamenii nu-și pierd „vibrantele sentimente” și organizează zilnic „ample manifestări politico-ideologice și cultural-educative” ca să întâmpine Congresul partidului cum se cuvine. La Întreprinderea 23 August, simpozionul „Perioada dintre Congresele IX-XIV ale partidului – epoca celor mai mari împliniri din istoria României” a atras o asistență numeroasă. Specialiștii de la Centrul de Inginerie Tehnologică pentru Industria Electrotehnică au audiat expunerea „Documentele pentru Congresul al XIV-lea al PCR cu privire la politica de pace și colaborare promovată de România, de președintele Nicolae Ceaușescu”. Informația Capitalei spune că expunerea a subliniat inițiativele constructive ale lui Ceaușescu puse în slujba creării unei lumi fără arme și războaie, în care toate națiunile să se dezvolte libere și independente. Muncitorii de la a Întreprinderea de Calculatoare au participat la o dezbatere: Utilizarea rațională a resurselor prin inovare tehnologică iar la Întreprinderea Aurora s-a dezbătut pe tema: „Preocupări ale colectivului nostru pentru realizarea planului pe întregul an până la Congresul al XIV-lea al partidului.”

Uteciștii fac ca în fiecare săptămână muncă patriotică. 60 de tineri de la Întreprinderea de Construcții Navale din Constanța au întreprins lucrări de decarbonizare la motoarele navelor în reparație. Au efectuat și lucrări de reglare a liniilor axiale. Alți 62 de tineri electricieni au efectuat lucrări la instalațiile de comandă a vinciurilor de marfă, a pompelor de santină și balast și la instalațiile de iluminat și navigație. 46 de tineri tubulatori au reparat instalațiile de tubulatură și armăturile caldarinelor. 14 bobinatori au rebobinat opt electromotoare de la pompele de alimentare și transfer de combustibil și un generator de 240 kw al unei nave sub pavilion străin. Peste 200 de tineri de la Depoul balast al Complexului CFR au recondiționat piese de schimb și subansamble (cinci motoare de tracțiune, unsprezece pompe de transfer motorină și șapte pompe de injecție). La Întreprinderea Mecanică Navală Constanța, peste 340 de uteciști au realizat peste plan 15 piese turnate în fontă, oțel, bronz și aluminiu, 60 de prese de forjat, 18 boilere și caldarine, nouă pompe centrifuge și 11 uși navale. Și tot în Constanța, peste 15 mii de elevi din licee au luat parte la recoltatul și depănușatul porumbului, recoltatul sfeclei și al legumelor, strugurilor și cartofilor. Eficiența acțiunii: cinci milioane de lei.

Eugen Comarnescu de la Informația vrea să afle de la Ion Besoiu, directorul teatrului Bulandra, cum este modelat omul nou de actul artistic. Actorul îi spune că „eficiența cu care acționează o instituție de cultură, deci și un teatru, pentru a-și îndeplini misiunea educativă se măsoară prin gradul de angajare ideologică, politică, de implicare, prin mijloacele specifice, în dinamica socială. Adică prin pregnanța cu care vine în întâmpinarea necesităților spirituale ale omului din România de astăzi, cu un larg orizont de cunoștințe, dorind să și-l amplifice mereu.” De altfel, spune el, în Tezele pentru Congresul partidului (document, afirmă Besoiu, „care poartă pecetea definitorie a gândirii profund științifice, a acțiunii revoluționare ale tov. Nicolae Ceaușescu”) se spune clar că „lărgirea orizontului de cunoștințe cultural-științifice (...) trebuie să se afle în centru preocupărilor tuturor factorilor educaționali” și spune că, analizând cu atenție Tezele, întregul colectiv al teatrului „a stabilit, pe baza acestor idei programatice (...) un amplu plan de perspectivă, având ca prioritate intensificarea acțiunii de educație patriotică, revoluționară, prin spectacole și alte manifestări de înaltă ținută artistică.” Ca să cinstească „marele forum al comuniștilor români”, directorul de la Bulandra spune că organizează o Săptămână a dramaturgiei românești, cu cele mai reprezentative piese din dramaturgia română contemporană și clasică. Vrea să valorifice creația poeților contemporani astfel că actorii teatrului vor realiza „recitaluri de poezie patriotică, revoluționară pe care le vor prezenta în mari unități economice, la centre de creație și cultură socialistă Cântarea României, în școli și facultăți.

În penultima etapă a Turului ciclist al României primul care a trecut linia de sosire a fost sportivul turc Sali Korkmaz. Pe locul doi Florin Zorilă iar pe trei Eduard Murea. În clasamentul general conduce Dănuț Catană, urmat de Stelian Anton și Costel Popa.

De vânzare: „Magnetofon Rostov, casetofon Deck Electromureș, comodă video, radio Bucur, picup Deck, difuzoare 40W”; „Videorecorder Akay VS-112, telecomandă, multisistem, scurtă nutria nouă, haină mouton dore”; „Discuri rock, progres, blues, heavy, radiocas auto, casete audio, videorecorder”; „Salonaș stil franțuzesc Louis XV, hol stil florentin excepționale și canapea, două fotolii.” „Căciuli astrahan negre, brumării, căptușite blană, tensiometru, genți, manuale, (bărbați), piele, coșulețe pâine artizanat, casete casetofon sigilate”; „Alba Lux 8 perfectă stare, cojoc nou damă cu guler nurcă 44/I, mesadă blană cu față tercot 46/II, căciulă iepure nouă damă. Cumpăr microfon magnetofon stereo”; „Acvariu cu peștișori exotici splendid mărimea 1,5m/75cm”; „Placă groasă marmură, vază sculptată marmură”; „Obiecte gospodărești, budană, butoi de stejar, bibliotecă”; „Convenabil: aragaz, televizor folosit, casetofon, butelie voiaj, sobiță infraroșii.”

La Filarmonica George Enescu în sala Studio, Treptele afirmării artistice: Mirela Tomescu – vioară. La pian: Carmen Manea-Romanați. Apoi, Seară de sonate. Lucian Moraru (violă), Viorela Ciucur, pian. În sala mare a Ateneului Român, Orchestra de cameră „Virtuozii din București”. Dirijor: Horia Andreescu. Solist: Dan Grigore (ora 11). Gabriela Drăgușin (mezzosoprană) Despina Carabella Oproiu (pian). La Opera Română, la matineu, Coppelia și seara, Flautul fermecat. La Teatrul de Operetă, Oklahoma (dimineață); Paganini (seara). La Teatrul Național, în Sala Mare, Nu se știe niciodată. În Sala Amfiteatru, Ultimul set și în sala Atelier, Faleza (matineu), Act venețian (ora 18). La Lucia Sturdza Bulandra în sala Schitu Măgureanu, Trenurile mele (matineu), Mizantropul (seara); iar la Grădina Icoanei, Cântec despre mine însumi. La Teatrul Mic, Maidanul cu dragoste (matineu); Astă-seară stau acasă (ora 18.30). La Teatrul Foarte Mic, Lewis și Alice. La Teatrul de Comedie, Acești nebuni fățarnici. La Nottara (sala Magheru), Cuibul (matineu); Necazurile unui îndrăgostit (ora 18). La Teatrul Giulești (sala Majestic), Așteptam pe altcineva. La Tănase, Belmondo al II-lea.

La televizor, programul începe la ora 11.30 cu Lumea copiilor, Telefilmoteca de ghiozdan Surpriza cu peripeții. Producție a studiourilor cehoslovace. Episod 1. Apoi la 12.00, Sub tricolor, la datorie! Documentele programatice pentru cel de-al XIV-lea Congres al partidului , grandioasă proiecție a viitorului socialist și comunist al României. Apoi Viața satului. În întâmpinarea Congresului al XIV-lea al partidului – Congresul marilor împliniri socialiste. La ora 13.00, Telex. La 13.05, Album duminical. Programul se închide la 15.00 și se redeschide la 19.00 cu Telejurnalul. Urmează la 19.30, Cântarea României. Omagiul țării, conducătorului iubit, Emisiune realizată în colaborare cu Consiliul Culturii și Educației Socialiste și cu Comitetul de cultură și educație socialistă al județului Olt. La 20.25, Film artistic. Tinerii. Producție a studiourilor sovietice. Premieră TV. La 21.50, Telejurnal. Programul se încheie la ora 22.00.

Facebook Forum

19.12.89 - Actualitatea românească: Ediție specială (II)
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:39:57 0:00
1989
Latest episode
19.12.89 - Actualitatea românească: Ediție specială (II)
1989
1989

Subscribe

Abonează-te
XS
SM
MD
LG