Linkuri accesibilitate

Buletin de știri 8 septembrie 1989


Pyongyang văzut de pe Dealul Ideilor Ciuce/Juche. Ideologia a avut impact asupra lui Ceaușescu care le-a aplicat după vizita în Coreea de Nord din iunie 1971.

Vineri 8 septembrie 1989

Soarele răsare la ora 6.46 și apune la ora 19.40. Vremea se încălzește, cer variabil cu înnorări mai pronunțate în sud-est și sud. Ploi cu caracter de aversă în sud și sud-est. În restul țării, ploi izolate. Vântul bate slab până la moderat. Ape alocuri în vest și centru dar și la munte, se produce ceață. Temperaturile minime sunt cuprinse între 7 și 17 grade iar cele maxime între 19 și 27 de grade.

Pentru a marca a 45-a aniversare a victoriei socialiste în Bulgaria, Ziua Națională a Republicii Populare Bulgaria, la ambasada din București a fost oferit un cocteil. Au participat Emil Bobu, secretar CC al PCR, Ion Radu, membru supleant al CPEx al CC al PCR, viceprim-ministru, Cornel Pacoste și el viceprim-ministru, Nicolae Giosan, președintele MAN, Ion Sârbu, secretar CC al PCR, Ioan Toma, membru supleant CPEx al CC, alți miniștri și demnitari. O reprezentare consistentă cum nu a fost la alte asemenea aniversări. O întâmplare sau intuiția că Bulgaria era, ca și România, ultima redută în calea schimbărilor din blocul comunist? În București a avut loc o adunare festivă cum doar în cinstea Republicii Populare Democrate Coreene a mai fost organizată. A vorbit despre însemnătatea evenimentului Ion Sârbu, secretar CC al PCR, care a spus că actul revoluționar de la 9 septembrie „a încununat lupta îndelungată a poporului bulgar pentru eliberare socială și națională, pentru libertate și independență, a deschis calea unor adânci transformări social-economice, a edificării noii orânduiri în Bulgaria” etc. - cu alte cuvinte un transfer stilistic, retoric și semantic al discursului despre 23 August. Ca și românii, bulgarii „au lichidat vechea orânduire de exploatare și asuprire, starea de înapoiere moștenită și au obținut realizări remarcabile în dezvoltarea industriei și agriculturii etc.etc.” și, firește, tot ce s-a obținut a fost rezultatul muncii eroice a poporului muncitor a partidului comunist bulgar. „Comuniștii, oamenii muncii din țara noastră care cunosc și dau o înaltă apreciere activității creatoare desfășurate de poporul bulgar pentru dezvoltarea economico-socială multilaterală a patriei, îi adresează sincere felicitări pentru succesele obținute” urându-i noi și nenumărate succese. Întregul discurs care laudă progresele și realizările comuniștilor bulgari, perspectivele, trecutul, prezentul și viitorul țării de peste Dunăre are un aer ușor disperat: România are nevoie ca Bulgaria să rămână neclintită în obiectivele sale socialiste și de aceea sunt importante cooperarea, susținerea, întărirea prieteniei, asistența mutuală în spiritul Tratatului de prieteni etc.etc. Amintește de atmosfera sărbătorească din august când România socialistă și-a serbat Ziua printr-o atmosferă de puternică angajare, „de intensă muncă creatoare”,„ pentru realizarea planurilor de dezvoltare economico-socială a patriei, pentru înfăptuirea Programului de făurire a societății socialiste multilateral dezvoltate și de înaintare a României spre comunism.” România vrea pace și cooperare între popoare, mai ales cu țările socialiste astfel că PCR militează pentru dezvoltarea largă a relațiilor „cu toate partidele comuniste și muncitorești, cu partidele socialiste și social-democrate, cu mișcările de eliberare națională, antiimperialiste, cu toate forțele democratice” pentru că împreună aceste forțe „pot schimba cursul evenimentelor, afirmarea unei politici noi, de pace, dezarmare și colaborare între națiuni.” O declarație de iubire condiționată, cum ar veni.

Iunie, 1971. Ceaușescu vizitează Coreea de Nord.
Iunie, 1971. Ceaușescu vizitează Coreea de Nord.


De altfel, pe 9 septembrie se împlineau exact 41 de ani de la proclamarea Republicii Populare Democrate Coreene, victorie obținută „după o îndelungată luptă împotriva asupririi străine, pentru eliberare națională și socială, pas decisiv în înfăptuirea operei revoluționare de transformare social-economică a țării, în edificarea orânduirii socialiste în partea de nord a Peninsulei Coreene. Narațiunea propagandistică spune că acest proces a fost întrerupt de „războiul de agresiune declanșat de forțele imperialiste”. Dar poporul coreean, în frunte cu Kim Ir Sen, a reușit, în anii care au urmat, să lupte eroic și să respingă forțele agresoare. După aceea, au desfășurat cu toții eforturi susținute pentru edificarea orânduirii socialiste „angajându-se cu toate forțele în greaua operă de vindecare a rănilor pricinuite de război”. Coreea comunistă se lupta să îndeplinească cel de-al treilea plan șeptenal (1987-1994) care prevede creșterea anuală cu 10% a producției industriale și, spune comunicatul Agerpres, la sfârșitul șeptenalului se va ajunge la realizarea unei producții industriale mai mari de 1100 ori față de cea din 1946. România socialistă apreciază la superlativ realizările din Coreea socialistă, se spune în comunicat, iar sărbătoarea națională a acestei țări prietene constituie un nou prilej pentru evocarea relațiilor de solidaritate dintre cele două popoare care cooperează strâns pe plan politic, economic, cultural, tehnico-științific, relațiile frățești dintre Ceaușescu și Kim Ir Sen jucând un rol determinant. Ca să-i convingă pe cititori, Corneliu Vlad scrie un reportaj la superlativ din Pyongyang, capitala Coreei de Nord. Gazetarul a fost acolo cu ocazia Festivalului mondial al tineretului și studenților (ediția a XIII-a) și a fost impresionat de tinerețea orașului, reconstruit după războaie „imperialiste”. Îl compară cu Carthagena pustiită de furia romanilor spunând că, spre deosebire de capitala punică, Pyongyangul„stă mărturie durabilă a statorniciei și dezvoltării,a reconstrucției și construcției, a unei vieți impetuoase pe o vatră istorice ce se identifică cu însuși leagănul națiunii coreene.” Totul îl emoționează pe gazetarul român: și clădirile noi, dar și cele vechi, importante monumente ale trecutului „care au fost restaurate cu venerație, porți, ziduri, palate, monumente”. Pe lângă acestea au apărut, însă și marile construcții ale anilor glorioși, mari ansambluri urbanistice și clădiri reprezentative: „Să amintim, în acest sens, fie și numai de statuia calului înaripat Cianlima sau de mai noul monument-obelisc al ideilor Ciuce” și laudă rapiditatea cu care au fost construite cartierele comuniste și marile bulevarde Bipa și Rakweun (o aluzie grațioasă, de altfel, la rapiditatea distrugerii capitalei României, și ea teren de joacă al unui dictator de calibrul lui Kim Ir Sen.) Și în Coreea Socialistă, constructorii brigadieri se bat să realizeze în cinstea zilelor marcate cu roșu în calendarul comunist edificii faraonice cum ar fi stadionul 1 Mai care avea peste douăzeci de hectare și o capacitate de 150 de mii de locuri, Palatul copiilor de la Manghionde, ansamblul imobiliar de 5000 de locuințe, stadionul de fotbal Yanggakdo de 30 de mii de locuri, Teatrul mare din Pyongyang etc.etc. într-un tulburător paralelism și sincronism cu construcțiile din Capitala României. Și parcă se simte o umbră de gelozie când în enumerare apare și numele hotelului Ruokyeung, cu o sută cinci etaje, „clădire impunătoare, de formă piramidală care se înalță cutezătoare spre cer și care va fi cel mai înalt edificiu al capitalei și al Republicii.” Corneliu Vlad este numai laude la care Pyongyangul pare să-l inspire frază cu frază: „Realizări remarcabile, proiecte însuflețitoare, aflate toate sub semnul hotărârii de a face din Pyongyang o capitală demnă de înfăptuirile înregistrate astăzi pretutindeni pe cuprinsul Republicii sub conducerea Partidului Muncii din Coreea, în frunte cu tovarășul Kim Ir Sen, în opera de edificare a noii societăți.” Până la urmă folosea la ceva și cultul personalității lui Ceaușescu: odată deprins, putea fi aplicat tuturor dictatorilor comuniști fără putință de greșeală.

Reunificarea – visul înflăcărat al unui întreg popor


Scânteia titrează pe prima pagină, cu mult aplomb: Reunificarea – visul înflăcărat al unui întreg popor. Nu, nu e vorba despre unirea României cu Basarabia, iar despre manifestațiile de la Chișinău și decizia luată acolo ca limba română să devină limbă oficială nu s-a scos o vorbă. Nu, e vorba despre unificarea celor două Corei și articolul este scris de un nord-coreean sadea, Han Si Hen. Una este cea socialistă, eroică etc. alta este aceasta jumătate de peninsulă pe care SUA „încearcă să o transforme într-o colonie americană, făcând din ea un cap de pod, amplasând în Coreea de Sud peste o mie de unități de arme nucleare și mijloace de transportare a focoaselor nucleare.” Degeaba spunea Kim Ir Sen: „Iată poziția noastră – să făurim o Coree unică prin reunificarea țării, însă americani recurg la strategia consolidării scindării și creării a două Coree.” Principiile unificării, spune gazetarul nord-coreean, sunt independența, unificarea pașnică și marea consolidare națională și, odată aplicate, s-ar putea întemeia Republica Confederală Democrată Koryo, firește pe baze socialiste și conform ideilor Ciuce.

La București vine, invitat de Nicolae Ceaușescu, Najibullah, secretar general al CC al Partidului democratic al poporului din Afghanistan, președintele Republicii Afghanistan. L-au întâmpinat Manea Mănescu, Ion Stan, Ioan Totu și alți oficiali. Pe timpul regimului Najibullah, trupele sovietice au început retragerea din țară și din 1989 până în 1992 s-a luptat să țină sub control războiul civil fără susținerea trupelor sovietice. În 1990 scotea din Constituție orice referință la comunism și făcea din islam religie de stat. După atomizarea URSS a pierdut orice ajutor extern și a demisionat în aprilie 1992. A fost prins de mujahedinii talibani în 1996 în sediul Națiunilor Unite, a fost torturat și apoi spânzurat alături de fratele său. La dineul dat în cinstea invitatului său, Ceaușescu a avut un toast cât o cuvântare de la plenare, spunând în esență că e mulțumit de discuțiile bilaterale, „care deschid perspective deosebite pentru relațiile economice, tehnico-științifice și culturale dintre cele două țări.” Primul pas pentru a strânge relațiile a fost de a deschide ambasade la București și Kabul. Spune că apreciază eforturile lui de soluționare pașnică a conflictului din țara lui. „Susținem pe deplin inițiativa dumneavoastră pentru încetarea luptelor și așezarea tuturor forțelor la masa tratativelor” și crede că ar avea succes o conferință a reconcilierii naționale la care să participe guvernul lui Najibullah și „așa-zisul guvern din exil.” Doar așezați la masa tratativelor se pot crea condițiile necesare ca poporul afghan să-și soluționeze „fără niciun amestec din afară problemele sale pe cale democratică, independentă.Țările care mai acordă sprijin militar unor forțe de opoziție (SUA, n. S.Ș.) trebuie să renunțe la aceasta și să acționeze în sprijinul realizării păcii și reconcilierii naționale.” De fapt, conchide Ceaușescu, toți cei care apelează la sprijin militar străin acționează împotriva intereselor poporului afghan „și în slujba diferitelor interese străine”. Norocul lui Najibullah că primea ajutor de la URSS.

Se fac angajări:„ Întreprinderea Socialistă de Stat, cu sediul în Șos. București – Ploiești încadrează mecanici auto, mecanic pompe injecție, mecanic motor Diesel auto, tractoriști rutieriști, șoferi cat. B, C, electrician auto, șofer macaragiu AM, autogrederiști, revizor auto, pentru punctele de lucru: Otopeni, Buftea, Cățelu, Domnești”; „Căutăm femeie gospodină pentru menaj, gospodărie, zona Vatra Luminoasă”; „Întreprinderea de Medicamente București cu sediul în bd. Ion Șulea, încadrează de urgență prin transfer în interesul serviciului, ingineri chimiști, subingineri chimiști, chimist și operatori chimiști, având domiciliul stabil în mun. București”; „Căutăm persoană cunoscătoare limbile germană, franceză, engleză pentru copii 6 ani, la domiciliu, Mihai Bravu, metrou Dristor”

De vânzare: „Magnetofon Rostov 105 nou, chitară rece Cristal, motocicletă MZ 250 cu ataș”; „Butelie aragaz, acordeon Weltmeister, mașină cusut, uși, geamuri pentru Dacie 1100, motor electric 4 KW”; „Videocasete noi, BASF, JCV, TDK, înregistrate cu filme traduse. Aștept provincia”; „Dantelă și pantaloni colanți”; „Aragaz, mașină de cusut Singer, șifonier furnir nuc, cojoc damă 46-48, măsuță cu două fotolii. Între orele 17-20”, „Floreasca, apartament două decomandate, îmbunătățiri, mobilă masivă sufragerie”; „Aparat vată de zahăr complet electric. Aștept provincia”; „Cojoc glugă, îmbrăcăminte damă 42-44, încălțăminte 37, butelie aragaz și alte obiecte”; „Hol Bibi două colțare, comodă, pantofi, costum lână 48, bară față Dacia 1310, magnetofon M 2045 S, radiocasetofon stereo Philips”; „Sufragerie, buget, vitrină cu geamuri și oglindă de cristal, masă, scaunde, sculptată”; „Sufragerie stil unicat 12 persoane, televizor Rubin, mașină tocat electrică Moulinex”; „Canapea și fotolii piele, recamier, diverse mobile, radiocasetofon Panasonic, videorecorder Sharp, mantou piele 44, pălărie damă piele, butoi stejar nou, Cumpăr candelabru din ghirlande cristal, obiecte și vase ornamentate, adidați piele 42.”

Se cumpără: „Frigider și congelator. Vând parchet recondiționat și blitz Lucy”; „Fotoaparat deosebit, blitz, diverse foto, minicomputer, jocuri. Vând Olimpus”; „Telecolor Elcrom, fototapet 2,5x3,5, hublou auto, radiocasetofon auto sigilat, Walkman cu căști și boxe, chiuvetă inox, congelator mare. Vând amplituner Delia sigilat”

La Ateneul Român, Integrale camerale. Georg Friedrich Haendel. Daniel Podlovschi (vioară), Nicolae Licareț (orgă). La Teatrul Național, în sala Atelier, se joacă Act venețian. La Teatrul Giulești, sala Majestic, se joacă Cum s-a făcut de-a rămas Catinca fată bătrână. La Teatrul Mic pe afiș este Maidanul cu dragoste. Teatrul Țăndărică joacă Bu Ali în Sala Victoria iar Teatrul satiric muzical Constantin Tănase a programat la Grădina Boema, Bună seara, Boema!

Pe marile ecrane: Martori dispăruți; Fiul stelelor; Flori de gheață; O vară cu Mara; Artista, dolarii și ardelenii; Cucoana Chirița; De la literatură la film; Norocoasa; Secretul lui Nemesis, Norocoasa, Atenție, sâmbătă filmăm! Împăcarea; Nava lui Yang, Un weekend neobișnuit; Întâlnire amânată; Maria și marea.

La televizor, programul începe la ora 19.00 cu Telejurnalul de seară. La 19.25, În dezbatere – Documentele pentru Congresul al XIV-lea al Partidului Comunist Român. Trepte ale înfloririi patriei: Noua calitate a muncii și vieții. La 19.45, România – Ceaușescu – Pace. La 20.05, Copiii cântă patria și partidul. Program literar-muzical-coregrafic. La ora 20.20, În dezbatere- Documentele pentru Congresul al XIV-lea al Partidului Comunist Român. Industria materialelor de construcții și prelucrării lemnului. La 20.40, Itinerar bulgar. Imagini și muzică. La 21.20, Univers, materie, viață. Emisiune de educație materialist-științifică. La 21.50, Telejurnalul de noapte. Emisiunea se încheie la ora 22.00.

Facebook Forum

Multimedia

Bădălău: Îmi cer scuze!
Așteptați
Embed

Nici o sursă media

0:00 0:01:07 0:00
Mai mult
XS
SM
MD
LG