Linkuri accesibilitate

Buletin de știri 9 august 1989


Ceaușescu vizitează muzeul din Scornicești unde exponatele aveau, evident, legătură cu el și familia lui (28.I.1978). Sursa: Fototeca online a comunismului românesc; cota: 36/1978

Miercuri 9 august 1989

Soarele răsare la ora 6.12 și apune la ora 20.31. Vreme caldă și predominant frumoasă, mai puțin vestul, centrul și nordul țării unde plouă. În restul tării, doar ploi izolate. Temperaturile maxime se situează în general între 24 și 34 de grade. Temperaturile minime vor cuprinse între 10 și 20 de grade.

Conform agendei sale (cf. Lavinia Betea) Elena Ceaușescu a avut în această zi trei ședințe pe temă de agricultură, organizarea Congresului XIV și problemele metalurgiei. Între timp, Nicolae Ceaușescu primește epistole de dragoste și devotament. Altă Plenară (a Consiliului Național al Femeilor), altă telegramă plină de „ sentimente de aleasă stimă, înaltă prețuire, nețărmurit devotament și profundă recunoștință” resimțite de milioanele de femei de pe tot cuprinsul patriei față de Ceaușescu, „strălucit conducător (...), personalitate proeminentă a lumii contemporane” etc. Își manifestă entuziasmul față de decizia ca Ceaușescu să fie reales pentru că aceasta este „cea mai sigură garanție a continuării procesului revoluționar în România”. Astfel Congresul XIV se va înscrie în istorie „drept Congresul victoriei definitive a socialismului în țara noastră, al triumfului principiilor socialismului științific în transformarea revoluționară a societății românești” etc. etc. Sunt fericite că sunt subiectul grijii cuplului prezidențial „pentru întărirea familiei, pentru viața fericită a copiilor noștri, pentru femeia mamă” și promit să acorde în continuare „cea mai mare atenție educării femeilor în spiritul responsabilității față de îndeplinirea misiunii nobile de a asigura tinerețea și vigoarea națiunii, de a-i forma pe copii ca cetățeni de nădejde ai patriei.” La plenară s-au discutat căile prin care trebuie puse în practică politica partidului, tezele, indicațiile și orientările lui Ceaușescu. Agerpres spune că a fost adoptat un program de măsuri „menite să asigure creșterea contribuției milioanelor de femei din țara noastră la îndeplinirea obiectivelor stabilite de Congresului XIII și Conferința Națională ale partidului, la dezvoltarea României socialiste. Contribuția femeilor însemna creșterea natalității, în primul rând.

Victor Felea scrie în Jurnalul său: Lidia mi-a propus azi să facem un schimb de scrisori între noi, un fel de joc epistolar. Ideea e originală și ar putea să iasă ceva din asta, poate o carte interesantă, Eu sunt mai mefient însă tentația există și la mine. Deși nu am daruri de epistolier, poate aș putea cu ocazia asta, să pun în mișcare resorturile-mi sufletești cam înțepenite și să scriu câteva lucruri pe care, altminteri, le-aș lăsa neformulate pentru totdeauna.

O altă formă de turnătorie avizată de stat era discuția individuală cu fiecare membru de partid în parte. Comuniștii erau stimulați să spună tot ce-i frământă pe ei și colectivul din care făcea parte „Acest moment al adevărului pentru fiecare membru de partid constituie, în egală măsură- prin caracterul deschis al discuțiilor, prima marea bogăție de idei ce se vehiculează și prin experiențele dobândite în munca de partid și prezentate în acest cadru democratic, un bun prilej ca birourile organizațiilor de bază și ale comitetelor de partid să tragă învățămintele necesare pentru îmbunătățirea stilului și metodelor de muncă, pentru ridicarea întregii activități de partid la un nivel superior de calitate și eficiență.” Acest discuții individuale se petreceau în secret, de față fiind doar șeful de partid, șeful instituției și, evident, membrul de partid. Tristan Mihuță de la Scânteia i-a pus pe șefii de partid să încalce taina spovedaniei, și să-i spună în ce constau discuțiile individuale. S-ar părea că în principal din soluții pentru îmbunătățirea proceselor de producție semn că „oamenii caută soluții pentru bunul mers al activității, că fiecare are ceva de spus, în funcție de experiența și pregătirea profesională.” Li se cere, pe baza unor fișe concepute înainte de aceste discuții, să formuleze opinii și propuneri pentru îmbunătățirea organizării muncii, pentru creșterea productivității. La Întreprinderea de vagoane din Arad (unde se făceau vagoane pentru metroul bucureștean) muncitorii au propuneri constructive: comunistul Nicolae Pfeifer, de pildă, șeful atelierului de întreținere, a propus un concurs care să stabilească săptămânal care e cea mai bine întreținută și curată mașină, „câștigătorul fiind desemnat de membrii biroului organizație de bază și stimulat material.” Firește că principalii beneficiari sunt cei din echipa meșterului Pfeifer pentru că au mai puțin de muncă. Dar discuțiile sunt și un „izvor nesecat pentru perfecționarea stilului și metodelor de muncă.” Comuniștii din întreprindere sunt puși să-și spună părerea despre șefi, colegi, subalterni pentru că astfel pot fi găsite acele măsuri care pot să fluidizeze procesul de decizie și pot face relațiile de producție mai flexibile. Se discută despre disciplină, cum este folosit timpul de lucru „fiind criticate și unele cadre de conducere”. Pentru a-i mai stimula pe oameni se folosesc și gazetele de perete cu ediții săptămânale „în care criticăm și satirizăm aspectele negative, abaterile de la disciplina de partid,” spune Pavel Ciurdaru, secretar adjunct al comitetului de partid din secție. Politrucii întreprinderii se folosesc de discuțiile individuale și pentru a lua „adevăratul puls al muncii de partid pe care o desfășurăm(...)” Aceste discuții nu au fost doar prilejul analizei muncii și comportării membrilor de partid, spune și Constantin Bărbușoiu, secretar adjunct al comitetului de partid din întreprindere. „Dimpotrivă – discuțiile abordează o problematică vastă și sunt democratice, deschise spre folosirea fără reținere, de o parte și de alta, a criticii și autocriticii pentru promovarea unui climat de principialitate comunistă, încât ele să ofere adevărata oglindă a muncii individuale și colective.” Concluzia e că trebuie să intensifice munca politico-educativă și organizatorică. Aurel Pănescu, secretarul de partid din întreprindere îi spune gazetarului un secret organizatoric. Nu se mai mulțumesc cu discuții individuale sporadice, făcute când și când. Au introdus practica unor discuții „repetate, periodice cu cei care au abateri sau nu participă cu toată capacitatea de muncă și creație în producție și în viața de partid. (...) Dialogul permanent, munca politică de la om la om sunt un mijloc prea prețios de cunoaștere și pregătire a acțiunilor încât să ne mărginim a le folosi sporadic.”

Adrian Vasilescu explică în Scânteia de ce Congresul al IX-lea PCR a însemnat un moment de început de eră „în opera de edificare a socialismului în patria noastră.” Răspunsul, simplu, e întins pe mai multe coloane emoționate și entuziasmate: pentru că atunci a fost ales Ceaușescu secretar general „eminentul revoluționar și înflăcăratul patriot investit de istorie să conducă poporul român în cea mai glorioasă epocă a dezvoltării sale.” De 24 de ani ani, zice gazetarul pe tot extatic, România a urcat continuu pe tot mai înalte culmi de progres, de civilizație socialistă și iată în 1989, se pregătea de Congresul XIV al partidului care se anunța la fel de important pentru că tezele și directivele deja publicate evidențiază „cu putere” contribuția „inestimabilă” a lui Nicolae Ceaușescu la fundamentarea întregii politici interne și externe a României, „la înfăptuirea măreței opere de construcție socialistă în patria noastră.” Totul se leagă de „titanica activitate desfășurată de conducătorul partidului și statului nostru” „fondator al României socialiste moderne”. În viziunea lui Adrian Vasilescu anul 1948 a marcat trecerea la revoluția și construcția socialistă când s-au obținut succese importante cum ar fi „constituirea proprietății socialiste, de stat și cooperatiste, înlăturarea exploatării omului de către om, dezvoltarea pe baze noi,” planificate a economiei. Dar, continuă gazetarul, „s-au făcut și greșeli: s-au manifestat concepții străine, de subapreciere a forței și capacității poporului, a rolului clasei muncitoare, al maselor, de denaturare a istoriei, limbii și culturii române.” A fost nevoie de apariția lui Ceaușescu ca lucrurile să intre pe un făgaș glorios. Toate congresele, spune cu entuziasm, gazetarul economist, au îmbogățite continuu gândirea economică , politică și socială. În fine, purtătorul de făclie în toate domeniile a fost Ceaușescu și gazetarul e deja convins că la al XIV-lea Congres, Ceaușescu va fi reales. Aprobă zgomotos toate directivele și tezele care urmau să fie discutate la Congres și în special una i se pare capitală: faptul că întărirea, dezvoltarea și apărarea proprietății socialiste reprezintă o cerință vitală a progresului economico-social. Adrian Vasilescu spune că totul arată că la baza tuturor realizărilor din țară se află proprietatea socialistă și e întru totul de acord cu Ceaușescu să condamne „caracterul dăunător al unor teze și idei privitoare la reprivatizarea unor mijloace de producție” aplaudându-i fermitatea „cu care a arătat că niciodată, în România, clasa muncitoare, poporul nu vor accepta să cedeze dreptul de proprietate asupra minunatelor obiective realizate în anii socialismului.” Mai ales că după viitorul congres, România va fi mai aproape de paradisul economic, înfăptuind obiectivele strategice ale Congresului XIII și trecând „la un nou stadiu de dezvoltare: cel de țară mediu dezvoltată. ” Și economistul ne explică cu multă risipă de vorbe cum nenumăratele recorduri în producție, îndeplinirile de plan înainte de termen și în general întrecerea socialistă ajută la edificarea unei societăți cum n-a mai fost. Dar condiția este ca Ceaușescu să fie șeful suprem căci el reprezintă „pentru întreaga națiune, un suprem motiv de mândrie patriotică și de deplină satisfacție, de totală încredere în viitor, un îndemn la muncă avântată pentru îndeplinirea exemplară a planului pe acest an, a programelor de dezvoltare a patriei în prezent și în viitor.”

La Scornicești, care primise nu de multă vreme titulatura de oraș prin decret prezidențial, s-a deschis un nou complex turistic și de agrement, Stejarul Scornicești care se află la 24 de km de Slatina și 46 de km de Pitești lângă popasul Crama. Complexul are 4650 de m2 (alimentația publică ocupând 2170 m2), un popas (Optași), cramă turistică, braserie, restaurant complex, restaurant cu linie de autoservire și patru unități în care se asigură cazare (în total o sută de locuri, nouă sute de locuri la mese). Camerele au un pat sau două. Se fac și tururi turistice în zonă.

De mai mult de cinci ani în subsolul blocului situat pe Mihai Bravu nr. 392, sector 3, se strânge apa conductelor sparte în pământ și a canalizării înfundate. Apa are acum mai mult de jumătate de metru adâncime și a început să strice fundația și zidurile, afectând stâlpii de susținere de la parterul imobilului cu pricina, dar și ai blocului vecine. Elena Iordache din acest bloc spune că s-au făcut nenumărate reclamații, cereri și petiții către diverși șefi locali dar reparațiile, când au fost făcute, au fost făcute prost și mai mult au stricat. „În afara igrasiei și a mirosului pe care le poate constata oricine, umiditatea va sfârșit prin a produce daune iremediabile asupra întregii clădiri nu doar asupra parterului, ducând la distrugerea sistemului de rezistență.”

Pentru Cupa mondială care urma să aibă loc în prima jumătate a lui septembrie la Barcelona, au fost alese în cadrul echipei Europei și patru atlete din România: Paula Ivan, Doina Melinte, Alina Astafei și Marieta Ilcu. La Campionatele balcanice pentru juniori care se desfășoară la Sofia, Beatrice Coadă a terminat învingătoare la două probe: 100 m liber și 800 m. Beatrice Coadă a câștigat șase probe. Au mai ajuns primii în cursă Iuliana Pantelimon la 200 m fluture, Liliana Coman la 200 m mixt, Marius Crișan la 200 m fluture și echipa feminină de ștafetă 4x100 m mixt. În clasamentul general România a fost pe primul loc cu 41 de medalii dintre care 17 de aur. La Concursul de sărituri în apă Daniela Popa a câștigat proba de platformă. La Campionatele europene de baschet pentru cadete care au loc în sala Olimpia din Timișoara, echipa României a întrecut formația Italiei. La Alba Iulia s-a desfășurat marți meciul amical între echipa locală Unirea și formația italiană A.S.Bari. Oaspeții au câștigat cu 4-1.

De vânzare: „Frigider Arctic, aragaz, butelie, studio, mobilă sufragerie, saltele, plăpumi, perne puf, covoare, tablouri, îmbrăcăminte damă, obiecte casnice”; „Convenabil mobilă stil și modernă, covoare, aparate electrocasnice, diverse obiecte”; „Mobilă hol, sufragerie, dormitor, bibliotecă, birou, fotolii, scaune, covoare 3x4, serviciu de masă șase persoane deosebit, serviciu pahare colorate cu picior, diverse obiecte”; „Bibliotecă, cergi, pături, plapumă, perne, perdele, draperii pluș, haine, încălțăminte, vopsea duco, corpuri iluminat, masă marmură, taburete, damigene și alte obiecte”; „Vând sau schimb casă 3 camere, cameră de serviciu, dependințe, singur curte, posibilități garaj, zona Gării de Nord, cu apartament două camere Piața Iancului, butelie voiaj, fototapet ușă”; „Pianină Iulius Feurich cu placă bronz și dormitor Biedermeier, urgent”; „Videocasetofon Sharp și televizor Telecolor, lustre, covor, dormitor alb, oglindă venețiană, mobilă bucătărie”; „Aragaz, butelie aragaz voiaj cu butelie 2,5 l, fotoliu pat, masă sufragerie extensibilă, lămpi TV”; „Vioară Concert maestru, mașină cusut Singer 16 K 33, cântar bucătărie”

Se cumpără: „Vază sau lampă sticlă semnată, statuetă bronz, tavă și ceainic metal deosebit, porțelan vechi”; „Sobă teracotă albă, chiar incompletă”

Teatrul Mic are spectacol de sunet și lumină Cântăm România de azi, în Grădina Cișmigiu, la Rotonda Scriitorilor. La Teatrul Giulești în sala Majestic, Arta conversației. La Teatrul C. Tănase, Grădina de vară Boema, se joacă Bună seara, Boema! Teatrul Țăndărică are spectacol pe scena sălii Victoria cu Ileana Sânziana iar Ansamblul Rapsodia Română dă reprezentație cu Meridiane folclorice.

La televizor, la ora 19.00, Telejurnalul. În întâmpinarea marii noastre sărbători naționale. La 19.25, Tezele pentru Congresul al XIV-lea al Partidului – magistrală sinteză a dezvoltării istorice a României, a prezentului și viitorului socialist și comunist al patriei. Făurirea societății socialiste multilateral dezvoltate – obiectiv strategic al politicii partidului. Documentar. La 19.50 Proiectul Programului-Directivă al Congresului al XIV-lea al PCR – însuflețitor program de ascensiune a României. La 20.10 Trăim decenii de împliniri mărețe. Versuri și cântece patriotice, revoluționare. La 20.35, Mândria de a fi cetățean al României socialiste. La cotele performanței. La 20.55 Din marea carte a patriei. Noi orașe pe harta țării: Lehliu Gară. Producție a Studioului de film TV. La ora 21.15 Înalta răspundere patriotică, revoluționară a tineretului pentru viitorul Românie. Ecusonul e lângă inimă – simbol al permanenței spiritului revoluționar, al muncii devotate a tineretului pentru edificarea socialismului și comunismului în patria noastră. Documentar. La 21.35, Brigadieri sub mândru tricolor. Program muzical-literar-coregrafic dedicat Zilei Brigadierilor din Republica Socialistă România. La 21.50, Telejurnalul de noapte. Programul se încheie la ora 22.

Facebook Forum

Multimedia

Senator PNL: Am fost detașat trei ani la PSD
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:02:02 0:00
Mai mult
19.12.89 - Actualitatea românească: Ediție specială (II)
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:39:57 0:00
1989
Latest episode
19.12.89 - Actualitatea românească: Ediție specială (II)
1989
XS
SM
MD
LG