Linkuri accesibilitate

Buletin de știri 9 noiembrie 1989


10 noiembrie 1989. Est-germani ajutați de vest-germani să se urce pe zidul care despărțea Berlinul. Zidul a început să fie dărâmat din 9 noiembrie 1989. AP Photo/Jockel Finck

9 noiembrie 1989

Vremea va fi în general închisă. Cer mai mult noros în est și sud-est. Va ploua temporar în sud-estul țării. În celelalte regiuni, plouă doar pe alocuri. La munte și trecător în Subcarpați ploaia se transformă în lapoviță și ninsoare. Ceață noaptea și dimineața în zonele joase. Temperaturile minime se situează între 0 și 10 grade, în nord și centru ceva mai scăzute local. Maximele termice sunt cuprinse între 8 și 16 grade.

Cu o zi înainte Ceaușescu a făcut obișnuita baie de mulțime muncitorească de astă dată în întreprinderile bucureștene. A vizitat așadar pe platforma industrială Pipera, Întreprinderea Electronica, Întreprinderea de utilaj greu „Grivița roșie”; Institutul de cercetare științifică, inginerie tehnologică și proiectare, Întreprinderea de mașini grele București și Întreprinderea de țevi Republica. A fost primit peste tot cu un complex ritual din care nu lipseau copii cu flori, gărzile patriotice, panourile și bannerele mari, cu „vibrante manifestări de entuziasm”, cu ovații și aplauze. I-a lăudat, le-a urat să fie primii în producție, a împrăștiat niște indicații, a stat de vorbă cu „oamenii muncii” care i-au mulțumit că există și că are grijă de ei.

Pe 9 noiembrie început Conferințele organizațiilor județene de partid, ultima etapă înainte de Congresul partidului. La conferințe trebuie să se aleagă o nouă conducere, să se dezbată documentele și să se decidă susținerea realegerii lui Ceaușescu. Conferințele aveau loc, deocamdată, doar în 20 de municipii reședință de județ. La ședințe au participat membrii comitetelor județene de partid și ai comisiilor de revizie, delegații aleși la conferințele organizațiilor comunale, orășenești și municipale, dar și membri și membri supleanți ai CPEx al CC, secretari din CC, conducători ai unor instituții centrale, organizații de masă și obștești, desigur pentru a ține sub control situația și a raporta mai departe. De pildă, la lucrările de la Argeș a participat Elena Ceaușescu. La Brașov, Constantin Dăscălescu, Vasile Bărbulescu, la Călărași, Gheorghe Rădulescu la Dâmbovița, Emil Bobu, la Olt, Paul Niculescu la Satu Mare și Costel Pacoste la Teleorman. Prin aceștia, Ceaușescu le-a transmis celor care participau la adunări, „comuniștilor, tuturor oamenilor muncii un salut revoluționar și cele mai calde felicitări pentru realizările obținute în industrie, agricultură, în toate celelalte domenii de activitate împreună cu urarea de noi și noi succese în înfăptuirea tuturor obiectivelor de dezvoltare economico-socială a patriei noastre.” De fapt, conferințele au fost aproape în întregime dedicate elogierii secretarului general, fiind apreciată din toate pozițiile cea mai recentă producție a lui Ceaușescu, Expunerea la Plenara lărgită a CC al PCR. Nici pentru celelalte documente (Programul-Directivă și Tezele pentru Congresul al XIV-lea) nu s-au economisit discursuri și emoții. E vorba despre documente care „deschid noi și minunate perspective dezvoltării tuturor județelor și localităților patriei pentru progresul întregii țări, pentru ridicarea continuă a calității vieții și a muncii poporului nostru.” Succesele economice și sociale ale RSR, au ajuns la concluzia cu toții, dovedesc superioritatea marii proprietăți socialiste, temelia sigură a progresului necontenit al tuturor ramurilor economiei naționale etc.etc. Desigur, concluziile acestea veneau să contracareze acțiunile unor țări socialiste care au fragmentat marea proprietate socialistă, au făcut pași înapoi către privatizare și au dezertat cumva din primele rânduri ale revoluției permanente și a progresului către comunism. Și peste tot s-a decis intensificarea muncii organizatorice, politico-ideologice și cultural-educative „pentru a asigura creșterea conștiinței socialiste, a spiritului de răspundere și combativității revoluționare în toate domeniile” etc.etc. „subliniind hotărârea întregului popor român de a face totul pentru apărarea valorilor ideologice politice și morale ale socialismului pentru edificarea pe pământul patriei a celei mai drepte și umane orânduiri- comunismul.”

Ceaușescu în persoană a fost la Conferința organizației municipale de partid București unde a ținut discursul despre dezvoltarea României în ultimii 45 de ani mai ales de la Congresul IX, adaptându-l locului: evocând transformarea prin care a trecut Capitala, dezvoltarea platformelor industriale pe care le vizitase cu o zi înainte. Din 1965 s-au construit 560 de mii de apartamente, susține el, „ceea ce înseamnă că 90% din locuitorii capitalei s-au mutat în casă nouă.” Vrea să crească productivitatea, implicarea oamenilor, a comuniștilor în special, în dezvoltarea conștiinței generale, a spiritului revoluționar, în perfecționarea activității politico-educative, „inclusiv în domeniul creației literar-artistice.” Artiștii și scriitorii trebuie să creeze opere de înaltă valoare care „să oglindească lupta și munca întregii noastre națiuni pentru o viață mai bună, pentru socialism, pentru comunism.” Este încântat de faptul că dezbaterile și hotărârile la nivelul Conferinței municipale au fost adoptate cu unanimitate ceea ce, în viziunea lui, demonstra forța, unitatea și hotărârea comuniștilor, a tuturor oamenilor muncii „de a acționa cu toată hotărârea” pentru dezvoltarea Capitalei, a patriei etc. Încheie urându-le să obțină un loc cât mai bun în marea întrecere între toate județele „și dacă este posibil depinde numai de voi, primul loc!” Este aplaudat și se scandează câteva dintre lozincile secției de propagandă: Stima noastră și mândria – Ceaușescu România!, Ceaușescu reales la al XIV-lea Congres etc. Drept mulțumire că a fost alături de ei, delegații la Conferință au adoptat cu unanimitate hotărârea de a susține realegerea lui Ceaușescu în funcția de secretar general al partidului.

Egon Krenz, efemerul secretar general al Comitetului Central al Partidului Socialist Unit din Germania, răspunde prompt urărilor de succes în noua sa funcție (după ce i-a arătat lui Honecker ușa) „Permiteți-mi să dau și eu expresie convingerii că relațiile de prietenie și colaborarea pe toate planurile dintre partidele și statele noastre bazate pe interese și țeluri comune, se vor dezvolta și adânci fructuos și în viitor, spre binele popoarele noastre, precum și în interesul păcii și al socialismului.” Desigur, toate telegramele erau concepute după un tipar dar uneori, dacă ne gândim la perioada istorică și la personaje... sună de-a dreptul comic ca Egon Krenz să-i transmită lui Ceaușescu „mult succes în activitatea dumneavoastră de răspundere, sănătate și fericire personală.” Ceaușescu avea acum alte probleme: să organizeze Congresul, să păstreze aureola de salvator al patriei în ciuda declinului economic și să contracareze politicile liberale, degradarea socialismului, descompunerea blocului comunist ca urmare, credea el, a înțelegerilor dintre Gorbaciov și Bush. Aceștia urmau să se întâlnească la începutul lui decembrie la Malta cu o agendă deocamdată tulbure dar care ar fi putut include chiar și o redistribuire a rolurilor și zonelor de influență în această parte a lumii. 9 noiembrie este ziua în care de facto a început demolarea zidului Berlinului. După căderea zidului Berlinului, Krenz va demisiona pe 18 noiembrie din funcția de secretar general, președinte al Consiliului de stat și al Consiliului Apărării. A fost închis câțiva ani pentru crimele făcute în timpul comunismului.

Se fac angajări: „Căutăm persoană pentru îngrijire bărbat în vârstă, bolnav, zona Sala Palatului”; „Oferim ultracentral locuință, gaze, masă, retribuție, contra îngrijire vârstnic deplasabil”, „Asociație bloc ultracentral încadrează urgent mecanic caloriferist cu indemnizație”; „Cooperativa meșteșugărească cu sediul în Buftea, bdul RSR, încadrează în condițiile Legii 12/1971, următoarele categorii de personal: economiști, merceologi, ingineri și maiștri specialitățile confecții, tricotaje, încălțăminte, marochinărie. De asemenea, încadrează lăcătuși mecanici, tâmplari și cizmari, categoriile 4-6”

De vânzare: „ Șifonier nuc, toaletă, vitrină, colțar, mese, scaune diferite, bufet bucătărie, primus, reșou-butelie aragaz, alte obiecte casnice”; „Pianină Liebman, persan original canapea Chippendale, plită aragaz, haină mouton dore, serviciu masă deosebit, patefon și discuri vechi”; „Minitelevizor Elektronika marcă rusească, piese schimb”; „Palton imitație vizon și palton stofă”; „Sufragerie nouă, birou, haină astrahan, persan, scurtă bizam”, „Magnetofon M 2404 S, cu boxe, toaletă, șifonier, mașină cusut”; „Rochie albă lungă, ocazie, deosebită, măsură 44-46, cu accesorii”; „Radiocasetofon stereo, nou, palton bărbătesc, măsură 52”; „Vând triciclu Pegas pentru adulți și bicicletă Pegas 22 de damă”

Se cumpără: „Comodă Solca, pantofi 44 talpă EPA, radio Selena sigilat”

La televizor programul începe la ora 19.00 cu Telejurnalul de seară și continuă la 19.30 cu În dezbatere: Tezele, ideile, orientările din Expunerea tovarășului Nicolae Ceaușescu la Plenara lărgită al CC al PCR. Generalizarea învățământului de 12 ani – factor deciziv în formarea clasei muncioare și a țărănimii intelectuale. La 19.50, Suprema unitate de granit. Cântece patriotice, revoluționare. La 20.05, În dezbatere: Documentele pentru Congresul al XIV-lea al Partidului Comunist Român. Prin afirmarea și promovarea celor mai noi cuceriri ale științei și tehnicii agricole – către recolte mari, sigure, stabile, către o agricultură de mare randament. La 20.25 Laureați ai Festivalului național Cântarea României. La 20.45, File de glorioasă istorie. La 21.05, Film în serial Explozia. Producție a Studioului cinematografic București. Scenariul Ioan Grigorescu. Regie: Mircea Drăgan. La 21.50, Telejurnalul de noapte. Programul se închide la ora 22.00.

La cinematografe continuă Ciclul de filme Drum de luptă și biruință: Mihai Viteazul. De asemenea, Ciclul de filme Sub semnul marilor împliniri continuă și el; Rochie albă de dantelă; Zilele filmului sovietic: Rapidul; Un comisar acuză; Revanșa; Columna; Misterele Bucureștilor; Cei care plătesc cu viața; Imposibila iubire; Cronica adolescenței; Poveste din Nordul îndepărtat; Zbuciumul iubirii

Filarmonica George Enescu (Ateneul Român) are Concert vocal simfonic. Dirijor Horia Andreescu. Solist Dan Grigore. Orchestra simfonică și corul filarmonicii. Maestru de cor: Mihai Diaconescu. În sala Studio; Recital de sonate. Rodica Marin (vioară), Lidia Butnariu (pian): Bach, Mozart, Beethoven. Teatrul de Operetă are în program Mamzelle Nitouche. La Teatrul Național în Sala Mare: Jocul ielelor. În Sala Amfiteatru; Vassa Jeleznova; iar în Sala Atelier, Autograf. La Teatrul Lucia Sturdza Bulandra (sala din Schitu Măgureanu) în program Mizantropul. În sala Grădina Icoanei, A treia țeapă. La Teatrul Mic, Cameristele. La Teatrul Foarte Mic, Bătrâna și hoțul. La Nottara Într-o dimineață. La Giulești (sala Majestic) Și totuși Eminescu.

Facebook Forum

19.12.89 - Actualitatea românească: Ediție specială (II)
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:39:57 0:00
1989
Latest episode
19.12.89 - Actualitatea românească: Ediție specială (II)
1989
1989

Subscribe

Abonează-te
XS
SM
MD
LG