Linkuri accesibilitate

Buletin de știri 9 octombrie 1989


Convorbiri dintre Nicolae Ceauşescu şi delegaţia condusă de Yasser Arafat, preşedintele Comitetului Executiv al Organizaţiei pentru Eliberarea Palestinei. (6 decembrie 1976). Sursa Fototeca online a comunismului românesc; cota: 343/1976

Luni 9 octombrie 1989

Nicolae Ceaușescu, urmat de o numeroasă suită, a vizitat duminică la primele ore ale dimineții piețele și complexele agroalimentare. (O va face și luni, dar toate la vremea lor.) Duminică a trecut prin Dorobanți, Floreasca, Obor, Unirii și prin magazine alimentare unde, spun reporterii anonimi, „mii de bucureșteni erau prezenți pentru cumpărături.” Și peste tot cetățenii Capitalei au fost entuziasmați să-l vadă pe Ceaușescu „căruia i-au exprimat respectul și prețuirea lor pentru grija și preocuparea față de tot ceea cve poate asigura oamenilor o viață demnă, un nivel de trai.” Era, firește, o farsă, dar lui Ceaușescu, știa sau nu, îi plăcea spectacolul mulțimii de activiști care-l aclamau și-l glorificau în miezul penuriei și crizei economice: piața agroalimentară. Procesul verbal publicat anonim de mai toată presa zilei îl prezintă foarte activ, cercetând cotloanele tarabelor și depozitele. Mergea, dădea din mână, pipăia marfa, comenta și critica modul în care se vând produsele din carne, semipreparatele din carne, mezelurile, peștele și conservele, spunând că „se impun măsuri eficiente pentru asigurarea unei bune aprovizionări, precum și de împachetare care să faciliteze atât vânzarea într-un ritm mai rapid, cât și creșterea gradului de igienă în acest sector al comerțului.” A constatat, spunea el, că nici carnea de porc nu se încadrează în graficele de distribuție, nu se „băga” suficientă, cum se spunea pe atunci și nici nu era de calitate. Le-a cerut șefilor din ministere și piețe să organizeze mai bine aprovizionarea piețelor și respectarea programului. Le-a făcut observație că piețele nu sunt vine întreținute, cu toate că unele „sunt amplasate în construcții noi, moderne, dispunând de instalații și dotări costisitoare” și a cerut să se ia măsuri de urgență pentru îmbunătățirea radicală a acestei stări de lucruri „pentru utilizarea la întreaga capacitate a spațiilor comerciale”. După încheierea vizitei, cuplul Ceaușescu și ceilalți „factori de răspundere” din cadrul consiliilor populare municipal și de sector, din ministere și alte instituții de stat au participat la o ședință de analiză la Comitetul Central unde s-a discutat despre „problemele legate de asigurarea unei aprovizionări ritmice a populației, la nivelul programelor de autoaprovizionare.” Ceaușescu a spus și a repetat de nenumărate ori că dată fiind producția mare se poate asigura aprovizionarea piețelor. Totodată a criticat deficiențele manifestate în organizare activității comerciale, în primul rând dezordinea și indisciplina, lipsa de răspundere a unor cadre din ministere, consilii populare, direcții comerciale etc. pentru că toate acestea au făcut ca aprovizionarea populației să nu se desfășoare în condiții bune. În unele piețe se scot pe tarabe nu produse sortate, de bună calitate, ci produse de calitate slabă, prezentate necorespunzător. A spus că și calitatea pâinii trebuie îmbunătățită și diversificate sortimentele. Apoi a criticat iar „cu severitate” neglijențele întâlnite în unele piețe și magazine alimentare, Ceaușescu a cerut să se facă o analiză serioasă să se vadă cum și dacă inspecția sanitar-veterinară își face treaba și să se ia măsuri ferme. El a mai spus că nici miliția, echipele de control muncitoresc, comisiile obștești nu și-au făcut datoria de control, și a cerut reorganizarea și impulsionarea acestora, ca să poată supraveghea modul în care se face aprovizionarea piețelor, „să acționeze împotriva abuzurilor, să contribuie într-o măsură sporită la eliminarea în cel mai scurt timp a neajunsurilor de până acum, la îmbunătățirea radicală a funcționării rețelei comerciale și a aprovizionării populației.” Semnificativ interesul subit pentru capătul celălalt al producției, consumatorii. Până atunci, noua revoluție agrară însemnase pentru Ceaușescu mecanizarea și chimizarea producției agricole. După ce văzuse (sau auzise) în Berlin protestele oamenilor, a intrat frica în el. Vorbise și teoretizase atâta despre mesajul revoluționar al foamei!

După aceasta, și-a făcut timp să-l vadă pe camaradul său de luptă pentru pace, Yasser Arafat „președintele statului Palestina, președintele Comitetului Executiv al Organizației pentru Eliberarea Palestinei” aflat într-o vizită în România la invitația lui Ceaușescu. Au discutat, ca de obicei, despre „aspecte actuale ale vieții politice internaționale” în special despre situația din Orientul Mijlociu. Arafat l-a informat pe Ceaușescu despre ultimele evoluții palestiniene precum „și în legătură cu acțiunile întreprinse de OEP pentru reglementarea problemelor din Orientul Mijlociu” (probabil despre evoluțiile din cadrul Primei Intifade) Ceaușescu a revenit, în aplauzele lui Arafat, la ideea necesității unei urgente conferințe de pace în care să fie invitat și Statul Palestinian unilateral declarat de OEP-ul lui Arafat în noiembrie 1988. Discuțiile trebuie să țină cont de contextul general și să abordeze și necesitatea dezarmării etc. etc. teme centrale în discursurile lui Ceaușescu (pentru care dezarmarea se referea doar la capacitatea de luptă a țărilor occidentale, pentru că România vindea tehnică de luptă în țările lumii a treia și asigura tabere de antrenament pentru oamenii lui Arafat). Erau vremuri de criză, îi spune Ceaușescu și este necesar să stăm alături. Au vorbit așadar despre „necesitatea întăririi colaborării și solidarității dintre partidele comuniste și muncitorești, dintre forțele democratice, progresiste și antiimperialiste de pretutindeni, a adoptării unei poziții ferme de respingere hotărâtă a politicii și acțiunilor cercurilor imperialiste de amestec în treburile interne ale altor popoare, de încălcare a suveranității statelor, a oricăror încercări de denigrare a socialismului etc. etc. adică exact ce discutase cu o zi înainte la Berlin cu Nguyen Van Linh, secretar general al Comitetului Central al PC din Vietnam și cu Todor Jivkov, semn că era profund marcat de teama că Revoluția lui stârnește invidia și riposta contrarevoluționarilor imperialiști. Legătura cu Arafat, lider al unei organizații care a recurs multă vreme la terorism pentru a-și rezolva conflictele, era o legătură nostalgică cu perioada în care însuși partidul comunist apela la teroare pentru a-și atinge scopurile politice. Faptul că i se cerea să se abțină, să renunțe la teroarea exercitată de organele securității, de forțele represive ale partidului și statului, să respecte drepturile omului i se păreau niște încercări de a pune stăpânire pe centrii de putere ai țării, de a control afacerile interne, un șantaj prin care forțele imperialiste vor să distrugă unitatea țărilor din blocul comunist.

De altfel, reprezentantul României socialiste la Națiunile Unite, Petre Tănăsie, a susținut punctul de vedere al șefului statului român: „O nouă strategie internațională pentru dezvoltare trebuie să conducă la eliminarea subdezvoltării, a decalajelor dintre țările bogate și cele răsare, la eradicarea sărăciei ”etc. băncile trebuind să-și schimbe politicile pentru a ușura datoria externă a țărilor în urs de dezvoltare. El a mai spus că „orice schimbare de condiționare a schimburilor comerciale și a acțiunilor de cooperare între state de schimbări structurale în vederea transformării sectorului public în proprietate particulară ori impunerea mecanismului economic de piață, orice presiune și discriminare reprezintă în opinia României o incompatibilitate cu principiile unanim recunoscute în relațiile dintre state. Tănăsie a fost la începutul anilor 1950 cadru didactic la Academia de Studii Economice din București, apoi profesor de-a lungul anilor 1970 și următorilor. Și-a luat doctoratul în economie în 1962. A fost director în Ministerul Afacerilor Externe până în 1987, ambasador al RSR în Sri Lanka și Nepal (1969-1977) și ambasador permanent al României la ONU între 1987 și 1990. A scris în 1958 un tratat de economie politică, a lucrat la două volume ale Dicționarului Enciclopedic (1964) și multe asemenea.

Se fac angajări: „Notariatul de stat al Municipiului București organizează concurs pentru ocuparea în condițiile Legii 12/1971 a următoarelor posturi: traducător limba germană, traducător limba rusă și dactilograf. Relații suplimentare la sediul instituției din București, str. Biserica Amzei”, „Cooperativa Marochineri încadrează prin concurs, următoarele categorii de personale: șef depozit, pompieri”; „Restaurantul Casa Universitarilor cu sediul în București str. Dionisie Lupu, nr.46, încadrează urgent șef depozit băuturi cu vechime în alimentația publică de minim 10 ani”;„Asociația locatarilor din str. Piața Amzei nr.15, angajează imediat fochist cu normă întreagă”;

„Teatrul Evreiesc de stat București, str De. Iuliu Barsch, 15, organizează concurs pentru ocuparea unor posturi de actori: un post actriță (tânără) două posturi actori. Cerințe: domiciliu stabil în municipiul București; cunoștințe de limbă idiș sau germană.”

De vânzare: „Rulouri noi fag 2x0,60, bicicletă Pegas nouă pentru copii mici, vas electric inox Roventa 3 litri nou, 4 buc. panouri panel uscat 2,20/0,60 m, antenă nouă cu înălțător pentru bloc patru etaje”; „Bicicletă motor minimobră, lansetă cu mulineta Sportfiser nouă”; „Televizor Mitsubishi NTSC 35 cm fără carcasă, casetofon Electromureș cu amplificator 2x15 W, curs engleză pe casete, mochetă, fotolii, tavă deosebită, clăpari Munari 43-44, Cumpăr tapet, calorifer electric, pendulă veche, cutie muzicală, obiecte decorative vechi”; „Blănuri, rame tablouri, damasc, fulgi, îmbrăcăminte, încălțăminte, poșete, sacoșe, cosmetice”; „Vitrină vieneză deosebită, blănițe nurcă, măsuță patru scaune, mașină spălat, îmbrăcăminte bărbătească 44”

Se cumpără: „Player cu înregistrare, videorecorder noi, convenabil, televizor color, recamier”; „Bibliotecă parțială sau totală, sobă petrol Diprothos, Vând mașină bătut monograme, embleme cu cartele, sigilată”; „Două fotolii pat, bucătărie Bonanza. Vând boxe 90 W”; „Medalion email, cercei filigran, lănțișor fin, camee, obiecte porțelan, sticlă vechi, deosebite”, „Pianină”; „Bancnote, medalii, decorații, insigne toate vechi pentru colecție”

Programul la televizor începe la 19.00 cu Telejurnal. La 19.30, Partid și țară – o unică voință. La 19.45, Congresul al XIV-lea al PCR – Congresul marilor victorii socialiste, Statul socialist – stat al democrației muncitorești-revoluționare. La 20.10, Industria – programe prioritare. La 20,30, Ritm și melodie, Cântece din R. P. D. Coreeană. La 20.40, Știința pentru toți. La 21.05, Din lumea capitalului. La 21.20, Tezaur folcloric. La 21.50, Telejurnal. Programul se închide la ora 22.00.

Facebook Forum

Multimedia

Florin Iordache laudă decizia excluderii Anei Birchall din PSD
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:22 0:00
Mai mult
XS
SM
MD
LG