Linkuri accesibilitate

Buletin de știri 9 septembrie 1989


Concurs pionieresc la Muzeul de istorie RSR: Cinste înaintașilor, omagiu contemporanilor.”(1980) Sursa: comunismulinromania.ro (MNIR)

Sâmbătă 9 septembrie 1989

Vreme răcoroasă cu cer temporar noros. Cad ploi uneori cu caracter de averse pe arii destul de largi în est și sud-est. Izolat plouă și în celelalte regiuni. Pe alocuri, condiții de ceață slabă dimineața. Temperatura maximă se va situa între 15 și 25 de grade. Minimele termice se încadrează între 5 și 15 grade.

Lunar, în a treia marți după amiază trecute fix, sute de cetățeni vin pe convocator la Tribuna democrației organizată de FDUS din sectorul 2 în sala Centrului de Creație și Cultură Socialistă din strada Eminescu, spune Petru Calapodescu de la Informația Bucureștiului. Ludovica Dincu era secretar al Comitetului executiv al Comitetului popular din sector și spune că ședințele, convocate pentru a prelucra tezele partidului și sarcinile trasate de Ceaușescu, sunt eficiente: de la începutul anului au fost făcute peste 400 de propuneri și sesizări din cele mai diverse domenii, cu precădere edilitar-gospodărești și de servire, ceea ce demonstrează interesul general. Aurică Tilvescu, șeful comitetului de cetățeni din circumscripția 47, spune că toți cei care participă la Tribună „purtăm în fapt cuvântul tuturor locuitorilor, al celor cu care ne-am consultat în prealabil asupra celor mai importante probleme.” De pildă, în zona Mihai Bravu – Matei Voievod, unde s-a construit intensiv, a fost modernizată artera, a fost dată în folosință a treia magistrală a metroului „totul în beneficiul nostru, al locuitorilor.” Așa că era de la sine înțeles că locuitorii trebuiau să contribuie la înfrumusețarea cartierului, „la amenajarea spațiilor verzi, a locurilor de joacă, organizând în acest scop ample acțiuni de muncă patriotică.” Șeful cetățenilor spune că trebuie acționat susținut pentru mobilizarea oamenilor „și îndeosebi a membrilor asociațiilor de locatari recent constituite, care trebuie să treacă imediat la treabă, la efectuarea tuturor lucrărilor gospodărești ce se impun.” Nu altceva crede Marin Vlada, șeful comitetului de cetățeni din circumscripția 31 – Fundeni: „Trebuie să avem în vedere și un aspect de ok deosebită importantă economică, anume colectarea materialelor refolosibile. Practic în fiecare gospodărie există sumedenie de obiecte devenite inutile dar care, predate la IRVMR devin o prețioasă sursă de materii prime pentru industrie.” De altfel, șefii comitetelor cetățenești din sectorul 2 s-au îngrijit ca planul anula de colectare să fie realizat în proporție de 75%. În cadrul Tribunei democrației s-a mai reclamat de asemenea starea deplorabilă a căilor de acces la diverse blocuri din sector, fiind criticare ICAB și IDEB care au întârziat lucrările în diverse zone. Altcineva se plânge de o berărie din Vatra luminoasă „al cărei personal tolerează o atitudine necivilizată, cu atât mai de neacceptat, cu cât în preajmă se află o școală. Politrucii se laudă că Tribuna democrației nu este o formă goală de conținut ci este eficientă: mai bine de 90% dintre cele 400 de propuneri, spune ei, au fi fost rezolvate. Pentru a fi și mai eficienți, la ședințe sunt chemați și reprezentanți din conducerea întreprinderilor statului (IDEB, ICAB, ICRAL etc.) să dea răspuns cât mai repede „cât mai multora dintre problemele ridicate de cetățeni.” Alte probleme sunt reținute pentru a fi studiate de consiliul popular, pentru a le preluat în planul de dezvoltare economico-socială... „Tribuna democrației: prin însăși esența ei, un cadru de conlucrare rodnică, operativă, cu cetățenii, o modalitate de preluare și generalizare a experiențelor înaintate, de stimulare largă a implicării civice de perfecționare a activității economico-sociale.

„Ample manifestări politico-educative și cultural-artistice”, titrează Virgil Lazăr în România liberă. El spune că „în atmosfera de o deosebită însuflețire patriotică generată de marile evenimente politice din acest an” a început în municipiul Sibiu și în alte localități din județ Săptămâna cultural artistică Cibinium 89, sub genericul „Județul Sibiu, trepte ale devenirii socialiste”. Încă din prima zi au avut loc „numeroase manifestări de prestigiu” la care au participat artiști și audiență din toată țara. E vorba de a VIII-a ediție a concursului interjudețean „Cântecele munților” desfășurat pe scena din incinta Muzeului tehnicii populare din Dumbravă. Su participat 32 de formații de cântece și dansuri din 20 de județe adică vreo mie două sute cincizeci de artiști amatori. Inițial a fost o mare paradă de port popular pe străzile Sibiului „remarcabilă prin frumusețea motivelor și cromaticii costumelor specifice numeroaselor zone etnografice reprezentate de artiștii amatori.” La concurs au luat marele premiu ex-aequo echipele de la Întreprinderea de utilaj greu din Craiova și de la Întreprinderea mecanică din Aiud „care prin repertoriul bogat, virtuozitatea și autenticitatea interpretării au obținut cele mai multe sufragii ale publicului.” Ca o digresiune, toți acești artiști erau scoși din producție (de vor fi fost vreodată), angajați fictiv pe posturi inventate special pentru ei. Ei primeau salariul corespunzător organigramei și încadrării, cu tot cu vechimi și sporuri, uneori cu bonusuri în cazul premierii la concursuri zonale sau (visul tuturor artiștilor amatori) în cadrul Cântării României (ceea ce le asigura turnee și o vizibilitate pentru alte angajamente private). Un alt eveniment al Săptămânii culturale a fost Târgul olarilor „cel mai mare de acest gen din țară.” Au participat vreo sută de olari din toate zonele de ceramică: Horezu, Oboga, Rădăuți, Vlădești, Corund etc. Alături de ei, și case ale pionierilor și șoimilor patriei. Și aici s-au dat premii: au primit diverși ceramiști din Horezu, Corund, Rădăuți dar și cercurile de ceramică ale caselor pionierilor și șoimilor patriei din Sibiu și Cisnădie. Apoi s-a inaugurat la Casa artelor vernisajul expoziției naționale de fotografii. Au fost mai mult de 240 de lucrări și 54 de fotografi iar Marele premiu Cupa de Cristal a revenit Idei Simon care a luat și premiul I alături de alți doi fotografi, Nicu Dan Gelep și Gh. Rizeanu. S-au mai organizat un simpozion pe teme filatelice și o expoziție pe profil, fanfarele au dat concerte. Dar manifestări artistice au avut loc și în alte localități (Mediaș, Agnita, Avrig, Cisnădie, Copșa Mică etc.) unde au avut loc expuneri/ mese rotunde/ dezbateri pe teme de actualitate. Au avut loc numeroase manifestări politico-educative, de pildă, simpozionul „Dezvoltarea multilaterală a județului Sibiu în anii societății socialiste cu precădere în anii epocii Nicolae Ceaușescu, în lumina Tezelor pentru cel de-al XIV-lea Congres al PCR”; dezbaterea „Orașul Cisnădie în anul 2000, orientări privind sistematizarea viitoare a localității”; simpozionul „Ocna Sibiului, trecut, prezent și viitor”; simpozionul „Cultura sibiană în contextul înfloririi culturii socialiste a patriei” etc. Toate atât de interesante că gazetarul își încheie entuziast prezentarea spunând că toate manifestările desfășurate sub umbrela Cântării României se constituie „într-o expresie vie a dragostei fierbinți față de patrie și față de partid a miilor de participanți.” Și a gazetarului, se vede treaba.

La plecarea din vizita oficială făcută în România, Najibullah, președintele Republicii Afghanistan, îi trimite o telegramă lui Ceaușescu pentru a-i mulțumi pentru ospitalitate și „primirea cordială ce ne-au fost rezervate pe parcursul șederii noastre în capitale frumoasei dumneavoastră țări.” Speră, de asemenea, ca relațiile dintre cele două țări să se consolideze și să se extindă în interes mutual. Najibullah făcuse o vizită de lucru scurtă, la invitația lui Dăscălescu. A fost primit în Palatul Republicii de Ceaușescu. În comunicatul oficial se spune că discuțiile dintre cei doi se înscriu ca un moment important în dezvoltarea relațiilor de prietenie și colaborare dintre partidele, țările și popoarele noastre, în interesul reciproc, al cauzei destinderii și păcii, înțelegerii și conlucrării între națiuni.” Ceaușescu a dat un dejun în cinstea oaspetelui. Au participat membri ai Consiliului de Stat, ai guvernului și alți oficiali. În toastul său, Najubullah se declară optimist față de deciziile luate la Belgrad, unde avusese lor întrunirea statelor nealiniate, printre altele aceea referitoare la „soluționarea pașnică, pe cale politică, a problemelor existente în Afghanistan” pentru că se dovedește astfel capacitatea mișcării de nealiniere „ de a juca un rol deosebit de important pe plan internațional.” Păcat că de decizia luată la Belgrad nu au ținut cont și mujahedinii care-i voiau capul lui Najibullah. Acesta spunea că războiul și amestecul în treburile interne „îndreptate împotriva Republicii Afghanistan, pricinuiesc nu doar dificultăți și nenorociri deosebite poporului afghan ci constituie, de asemenea, o amenințare la adresa păcii în întreaga zonă, care este confruntată, într-adevăr cu pericolul izbucnirii unei conflagrații.” Condamnă și el „elementele străine care pornesc din exterior, pricinuiesc intensificarea situației de criză.” Nu, nu se referea la ajutorul sovietic primit până atunci de el, ci la cel american pentru mujahedini. Dar chiar dacă îi repugnă intervențiile externe spune clar că speră că atmosfera din politica dintre cele două superputeri se va limpezi pentru a putea soluționa „pe cale politică, pașnică” problemele din Afghanistan. „Continuarea acțiunilor militare nu poate duce la rezultatele pe care poporul afghan le așteaptă.”

Mai bine mai târziu, decât niciodată: Mahmud Abbas, secretar general al Frontului pentru Eliberarea Palestinei îi trimite și el o telegramă lui Ceaușescu pentru a-l felicita cu ocazia celei de-a 45 aniversări a „victoriei asupra fascismului și imperialismului.” Îi transmite din partea lui și a „tovarășilor” din Comitetul Central al FEP, „satisfacția profundă față de relațiile excelente statornicite între popoarele român și palestinian” și vrea să evidențieze „sprijinul prețios pe care România îl acordă poporului nostru pentru eliberarea teritoriilor ocupate și făurirea unui stat independent.”

Corolarul marii sărbători care a fost pentru politrucii de la București cea de-a 41 aniversare a creării Republicii Populare Democrate Coreene, „marea sărbătoare a poporului coreean”, Ceaușescu îi transmite și el lui Kim Ir Sen un semn de iubire și prietenie: „Expresie a voinței maselor largi populare, crearea Republicii Populare Democrate Coreene a constituit un eveniment de mare însemnătate în îndelungata istorie a poporului coreean, în lupta sa neobosită pentru eliberare națională și socială, pentru constituirea unui stat liber și independent.” El îl înștiințează că românii sunt îndrăgostiți de realizările de seamă ale oamenilor muncii din Coreea de Nord (realizările „se bucură de cea mai caldă apreciere”) în construcția socialistă a țării, în dezvoltarea industriei și agriculturii, în ridicarea nivelului de trai material și spiritual al întregului popor. Le promite sprijinul său consecvent, solidaritatea cu lupta „neobosită” și „eforturile permanente (...) pentru restabilirea unității naționale” ca să obțină unificarea pașnică și independentă a țării, „fără niciun amestec din afară.” Promite că relațiile dintre cele două țări, popoare și partide „se vor dezvolta continuu, în spiritul înțelegerilor convenite cu prilejul întâlnirilor” pe care cei doi lideri le-au avut de-a lungul timpului. Le urează succes în planul șeptenal, să le înflorească țara, să realizeze „cât mai grabnic” aspirațiile supreme ale națiunii coreene, „de reunificare pașnică și independentă a țării”. Pentru o un președinte de țară sfârtecată după Al Doilea Război Mondial, Ceaușescu avea o atenție foarte selectivă: le dorea tuturor tovarășilor de drum reunificare pașnică dacă lovea în imperialiști și-și flata pe șefii de la Kremlin. Printre atâtea mesaje de susținere transmise de patriotul Ceaușescu nu se găsește însă niciunul pe adresa Chișinăului unde protestatarii făceau istorie. Și nu e singura telegramă transmisă la Pyongyang: și Dăscălescu a transmis una în numele guvernului cu urări de succese tot mai mari în activitatea lor. I s-au alăturat președintele MAN, ministrul afacerilor externe și al apărării naționale, fiecare cu telegrama lui. De asemenea, Consiliul Național FDUS, Consiliul Central UGSR, Comitetul Central UTC și alte organizații de masă și obștești și instituții centrale au transmis propriile mesaje către Kim Ir Sen, după modelul sărbătorilor naționale marcate cu roșu în calendarul de partid și de stat. La Întreprinderea Autobuzul din Capitală s-a organizat o adunare festivă (alta), organizată de Comitetul municipal București al PCR și de Asociația de prietenie româno-coreeană. Au fost prezenți diverși înalți funcționari de la externe, activiști de partid și de stat. A vorbit călduros Toma Gheorghe Iolando, directorul întreprinderii, despre importanța evenimentului, despre lupta eroică a coreenilor „împotriva asupririi străine.” I-a fost utilă această lecție de dicție: Toma Gheorghe Iolando a fost preluat de noua putere de după 1989 și a fost funcționar (consilier) în cadrul Ministerului Economiei și Comerțului până în 2007 când a fost destituit de ministrul Șereș, după ce fostul director comunist a scăpat către Parchetul General un raport despre afacerile dubioase de la Hidroelectrica. De atunci este diriginte de șantier și free-lance. Tot cu ocazia aniversării coreene, atașatul militar aero și naval nord-coreean s-a întâlnit cu militari dintr-o unitate a armatei cărora le-a vorbit despre semnificația aniversării. Participanții au vizionat și o expoziție de fotografii „cu aspecte din viața și activitatea militarilor Armatei Populare Coreene” și filme documentare.

Echipa feminină de volei a României s-a calificat în semifinalele Campionatelor europene după grupele preliminare. În semifinale va întâlni formațiile URSS, R.D.Germane și Italiei. În ultimul meci de calificarea echipa României a învins-o pe cea a Turciei cu 3-1. În orașul iugoslav Ohrid au început Campionatele balcanice de tir pentru juniori. În prima zi, proba de armă liberă, calibru redus, poziția culcat a fost câștigată de echipa Bulgariei urmată de cea a României. La proba de pistol cu aer comprimat pe primul loc s-a clasat tot selecționata Bulgariei urmată de Românie și Iugoslavia.

Universitatea cultural-științifică București (Dalles) organizează în anul de învățământ 1989/1990 cursuri din următoarele domenii: științe politice, științe economice, științe istorice, științe juridice, deontologie socială; cultură filosofică; sociologie; etnografie și etnologie; literatură, teatru, arte plastice, cultură muzicală, cultură cinematografică; educație sanitară, condiție a noii calități a vieții; științe ale naturii, științe tehnice. Cursuri și cercuri științifice și tehnico-aplicative (limbajele de programare: Fortran și Basic, Cobol, Pascal C, informatică; desen tehnic și proiectare, electronică aplicată depanare radio TV, design, grafică, contabilitate etc. , marionete și păpuși, arta actorului, aranjamente florale; cultură generală pentru tineri (filosofie, economie politică, istoria și geografia României, algebră și analiză matematică, geometrie etc.), limbi străine. Înscrierile au loc la sediul Universității cultural-științifice București, bd. Nicolae Bălcescu. Se fac și cursuri intensive.

Se fac angajări: „Circul Globus, Aleea Circului 15, încadrează tâmplar universal categoria VI/2”; „Caut persoană în etate pentru îngrijire și menaj la o persoană vârstnică. Adresați Tancău Alexandru, comuna Măgura, jud. Buzău”; „Căutăm femeie îngrijire 2 copii (3,4 ani) program normal, cunoscătoare engleză, franceză, zona Vatra Luminoasă”. Teatrul Ion Creangă organizează concurs pe 30 septembrie pentru ocuparea a trei locuri de actrițe și trei de actori. Limita de vârstă, de preferat până în 35 de ani. Condiții obligatorii: domiciliul stabil în municipiul București, stagiatura încheiată.

De vânzare: „Pianină Otto Schrinckel Leipzig, placă de bronz”; „Convenabil bibliotecă completă, planșetă rabatabilă 900, trusă compas, rigle calcul, pernă electrică, lupă, aplice, zinc”; „Diverse obiecte de uz casnic, presă manuală, polizor electric”; „Apartament în vilă, sufragerie, bibliotecă, birou, oglinzi, haină imitație nurcă 46, plapumă lână, lămpi diverse”; „Dublu radiocasetofon marcă Sharp, aragaz, placă marmură”; „Elegante pat cu două fotolii, garnitură hol comodă Chipendalle, comodă stil mică, măsuțe, covoare, oglinzi, îmbrăcăminte, serviciu masă”; „Casetofoane, boxe, combină compusă: magnetofon, radio, picup, televizor, aparat auditiv”; „Dulap și salon Biedermeier, comodă vieneză, bibliotecă Baroc, masă stejar, măsuțe, mobilă bucătărie, oglindă, covoare, radiocasetofon, picup, aspirator, rotisor, radiator, schiuri Nynastar, diverse obiecte”; „Teasc complet cu stoarcere și scurgere, damigeană, 50 kg”; „Ferăstrău Drujbă și mașină de cusut Singer”; „Player Orion sigilat, telecomandă, casete video, cazan aramă, bicicletă Pegas, diverse obiecte. Cumpăr autoturism”

Se cumpără: „Televizor color și congelator”; „Urgent derulator casete sigilat, marcă garantată”; „Dantelă cu fir argintiu pentru rochii ocazie”; „Calculator științific, lampă deosebită (cristal), oglindă sufragerie”; „Deșeuri tablă alamă, obiecte deteriorate alamă, deșeuri, ștraifuri piele”

Inginerul Nichifor Elefterie le mulțumește medicilor pentru că l-au îngrijit. „Tot respectul și considerația dr. Costescu Niță medic primar chirurg, și dr. Nina Cocior, medic reanimator, precum și colectivului de asistență de la Spitalul CFR 2, pentru ținuta și competența cu care m-au operat și tratat, ajutându-mă să depășesc un moment greu din viață. Cu deosebită recunoștință.”

La Teatrul Național este spectacol, în Sala Mare, cu Hagi Tudose. În Sala Amfiteatru se joacă Cineva te iubește iar în Sala Atelier, Faleza. La Teatrul Nottara, Scapino. Teatrul Giulești a programat, la sala Majestic, Solness, constructorul. La Teatrul Mic se joacă O femeie drăguță cu o floare și ferestre spre nord. La Teatrul foarte mic se joacă Bătrâna și hoțul. Teatrul Țăndărică a programat în Sala Victoria, Ileana Sânziana. Teatrul satiric-muzical Constantin Tănase are pe afiș, la Grădina Boema, Bună seara, Boema! Iar Ansamblul artistic Rapsodia Română are spectacol cu Melodii de neuitat, la Grădina de vară „23 August”

La televizor programul începe la ora 13.00 cu o scurtă emisiune de știri, Telex. Apoi, la 13.05, La sfârșit de săptămână. La 14.45, Săptămâna politică. Programul se închide la 15.00 pentru a reîncepe la 19.00 cu Telejurnalul de seară. Apoi, la 19.25, Sub tricolor, sub roșu steag, Versuri patriotice, revoluționare. La 19.40, Teleenciclopedia. La 20.10, Concursul de creație și interpretare de muzică ușoară românească, Mamaia 89. La 21.05, Film artistic. Ocolul, Producție a studiourilor bulgare. La 22.20, Telejurnalul de noapte. Programul se închide la ora 22.30.

La cinematografe rulează Martori dispăruți; Fiul stelelor; Flori de gheață; O vară cu Mara; Artista, dolarii și ardelenii; Cucoana Chirița; De la literatură la film; Norocoasa; Secretul lui Nemesis, Norocoasa, Atenție, sâmbătă filmăm! Împăcarea; Nava lui Yang, Un weekend neobișnuit.

Facebook Forum

Multimedia

Florin Iordache laudă decizia excluderii Anei Birchall din PSD
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:22 0:00
Mai mult
XS
SM
MD
LG