Sâmbătă 1 aprilie 1989
Meteorologii anunță că vremea va fi în general instabilă, cu cer variabil, mai mult noros în nordul, centrul și estul țării. În aceste regiuni vor cădea ploi însoțite de descărcări electrice. Cantitățile de apă pot depăși 25 l/m2. În celelalte regiuni se vor înregistra ploi doar pe alocuri. Izolat poate să cadă și grindină. Maximele termice se vor situa între 22 și 28 grade iar minimele de peste noapte vor fi între nouă și nouăsprezece grade.
Aflăm din procesul-verbal publicat de presă că la ședința Comitetului Politic Executiv din 31 s-au discutat documentele care vor fi prezentate la Plenara Comitetului Central PCR din 12 aprilie. Sunt propuneri pentru indicatorii și obiectivele următorului cincinal, un raport referitor la evoluția prețurilor și tarifelor în 1988 și un raport privind punerea în funcțiune a magistralei 3 a metroului bucureștean precum și alte propuneri de dezvoltare în continuare a metroului. Pentru cincinalul 1991-1995, CPEx a decis „creșterea venitului național și ridicarea pe această bază a gradului de bunăstare și civilizație al întregului nostru popor, tețul suprem al politicii partidului, esența orânduirii noastre socialiste.” Raportul referitor la prețuri și tarife susține că, în ciuda inflației quasi-generale pe plan mondial, prețurile s-au menținut la același nivel și uneori au scăzut față de 1987 ceea ce evidențiază „stabilitatea prețurilor în țara noastră, viabilitatea, caracterul sănătos al economiei naționale”. În ceea ce privește metroul, CPEx a aprobat propunerile privind dezvoltarea în continuare a metroului și începerea în 1989 a lucrărilor de execuție pe noile tronsoane: Leontin Sălăjan - Policolor (4,1km) și Basarab - Grivița Roșie-1 Mai-Pajura (4,5km). „Aceste două tronsoane se prevăd (sic!) a fi puse în funcțiune cel mai târziu până la 23 august 1991.” Nu se face publică deocamdată anunțul încheierii plății datoriei externe despre care s-ar fi discutat totuși în ședință, conform agendei Elenei Ceaușescu.
Decebal Urdea este numit guvernator al Băncii Naționale a RSR și este eliberat din funcția de președinte al Comitetului de Stat pentru Prețuri. În locul său este numit Gheorghe Antonescu. Mihai Diamandopol este eliberat din funcția de președinte al Băncii Române de Comerț Exterior și în locul lui este numit Tudor Bărbulescu. Urdea care a fost membru în CC al PCR și deputat în Marea Adunare Națională a păstrat fotoliul de guvernator al BNR până în septembrie 1990. În 1999 a fost făcut cetățean de onoare al municipiului Giurgiu. Diamandopol, fost ambasador în Irak și ulterior, în 1986, președinte la BRCE, a fost unul dintre cei mai importanți negociatori pentru plata datoriei externe. Cu o zi înainte a fost anunțată plata ultima rate a datoriei.
1 aprilie este ziua noilor majorări salariale. După mineri, primesc salarii mai mari toți cei care lucrează în unități industriale subordonate Ministerului Petrolului, peste 29 de mii de oameni, în unitățile industriale subordonate Ministerului Energiei Electrice, peste 44 de mii de persoane, în unități industriale subordonate Centralei-departament a Geologiei, circa 7000 de persoane și 56 de mii de lucrători din activitatea de foraj și lucrări geologice, în total peste 130 de mii de oameni. Este etapa a treia a majorărilor de retribuții (începută la 1 martie, se va termina teoretic pe 1 iulie, practic cu o lună mai devreme) în care sunt cuprinși 3,4 milioane de oameni ai muncii și până acum s-au majorat salariile tarifare mai mari de 2250 de lei. „În acest fel retribuția tarifară minimă pe economie se majorează cu circa 33%.(...) Retribuția medie pe economie va atinge în această etapă 3300 lei lunar, față de 1028 cât era retribuția în anul 1965.” Fondul de retribuire a crescut de atunci de 5,5 ori și ar fi urmat să ajungă la 315 miliarde de lei în 1990.
La Biharia, scrie în Scânteia, sunt două cooperative agricole, una de succes, CAP Biharia și CAP Tămășeu. Cea din Biharia a luat-o înaintea celeilalte, îi spune Szilagyi Ștefan, primarul comunei, reporterului de la Scânteia. I-a luat-o înainte, deși aveau condiții asemănătoare: infrastructură identică, pământ la fel... Cu toate acestea, cei de la Tămășeu au dat înapoi. Din ce pricină? „Dezorganizare, delăsare din partea conducerii, nepricepere uneori...” Asta pentru că inginerul „lor” șef, în loc să se ocupe cu organizarea, mergea să joace ping-pong, iar inginerul „nostru” șef „nu se dezlipea de combine nici noaptea.” S-a întrunit, prin urmare, comitetul comunal de partid care a decis că așa nu se mai poate. Au pus piciorul în prag. Au chemat cooperatiștii și au schimbat conducerea CAP-ul. Primarul l-a pus ca șef la CAP Tămășeu pe șeful de la mecanizate la CAP Biharia și cooperatiștii l-au votat fără probleme. Omul, pentru că lucra la mecanizate, se ducea printre primii la garaje și stătea la poartă la ora la care se stabilise să vină toți și nu-i mai primea la lucru pe întârziați. „Chiar și pentru un minut”. Noul șef Nagy Carol spune că a băgat disciplina în oameni „Delăsarea vine numai când nu e coordonare.” Noua conducere se bizuie pe oamenii noi: pe încrederea în hărnicia și capacitatea oamenilor, pe dorința lor de a se angaja într-o activitate eficientă. (...) Pe sprijinul pe care îl vor primi, neîndoios din partea comuniștilor, a comitatului comunal de partid...” Pe scurt, ca în filmele de propagandă, cooperativa codașă și-a revenit din morți și a început să fie un exemplu. Cum ar veni, un exemplu stimulator pentru acele CAP-uri falimentare ale căror datorii către bancă (80 de miliarde de lei în total) partidul decisese să le șteargă cu doar două săptămâni înainte, la Plenara CC al PCR.
De când s-a înființat organizația de partid de bază căzi-radiatoare C din Întreprinderea de utilaje și piese de schimb Suceava, adică din 1986, numărul membrilor s-a dublat ceea ce, în viziunea șefului acesteia Constantin Ailincăi, e o probă că „organizația de partid și-a mărit prestigiul în cadrul colectivului și forța de influențare a oamenilor muncii.” Nu e de mirare, constată gazetarul Sava Bejinariu de la Scânteia: organizația de partid a recurs la toate mijloacele muncii de partid „și, în primul rând, prin intermediul adunărilor generale, pentru creșterea nivelului de conștiință și pregătire politică a fiecărui comunist (...) pentru sporirea influenței lor în rândul celorlalți oameni ai muncii.” În felul acesta comuniștii au devenit exemple de urmat „și factori dinamizatori ai întregului colectiv” pentru creșterea eficienței economice. Influența lor și a organizației de partid a dus la rezultate mai bune în muncă „ ceea ce ne-a ajutat să pătrundem (...) pe multe piețe externe.” Nu mai sunt nici acte de indisciplină. De trei ani nu a mai fost sancționat în secția căzi-radiatoare niciun membru de partid și nici administrativ ceilalți oameni ai muncii. Este rodul preocupării birourilor organizațiilor de bază pentru a crește calitatea vieții de partid, „prin buna pregătire și desfășurare a adunărior generale.” Sunt însă și colective unde „nu s-au făcut pașii așteptați spre această înțelegere profundă a rolului și atribuțiilor organizațiilor de partid.” Scăderea nivelului politic a dus la „necunoașterea cauzelor ce determină unele neîmpliniri” astfel că au fost ignorate unele abateri săvârșite de unii comuniști, de cadre cu muncă de răspundere. Oamenii, având nivel politic scăzut, nu au inițiativă, așteaptă indicații de la comitetul de partid. Dintre membrii cu abateri doar jumătate au fost puși în discuția adunării generale, celorlalți trecându-li-se cu vedere greșelile ceea ce nu se face: cazurile lor trebuiau dezbătute de marele tribunal al organizației de partid pe întreprindere. Însă lucrurile merg spre bine. În cadrul celor 14 organizații s-au dezbătut și prelucrat teme de organizare, de creștere a nivelului politico-ideologic și control astfel că s-au transformat mai toți comuniștii întreprinderii în promotori ai luptei pentru îndeplinirea sarcinilor de plan, a normelor de muncă și viață socialistă. Astfel se dovedește cu asupra-de-măsură că modul în care se fac simțite organizațiile de partid în viața colectivului depinde de nivelul lor politico-ideologic, de cunoașterea în profunzime a problemelor colectivului și de angtrenarea, prin metode politice, a tuturor forțelor la soluționarea lor.”
Echipele de control ale gazetelor centrale verifică cum se achită de obligația de a face muncă patriotică populația orașelor și localităților. În Bacău, municipiu distins cu titlul de Erou al Muncii Socialiste, mii de oameni, „tineri și vârstnici, în frunte cu deputații lor, participă la lucrările de bună gospodărire și înfrumusețare a orașului în care trăiesc și muncesc.” Primarul Vasile Săndulache le spune gazetarilor că a adoptat o formulă organizatorică fără greș: a parcelat orașul și a dat fiecare bucățică de teren în răspunderea întreprinderilor și asociațiilor de locatari. „Pentru ca acțiunile comune să fie cunoscute de toți cetățenii, am făcut o largă popularizare a acestora prin stațiile de radioficare, prin școli și prin afișe mobilizatoare. S-a organizat o întrecere permanentă între cartiere, între circumscripții electorale, ca și între asociațiile de locatari.” Aceste metode au dat rezultat. Din primele zile „oamenii muncii din întreprinderi și instituții, elevi, studenți, militari, au trecut la curățirea străzilor, la văruitul caselor, la plantatul arborilor, arbuștilor și florilor.” Cetățenii sunt convocați în timpul lor liber și în ansamblul de locuințe Ștefan cel Mare „unde adună și transportă molozul rămas în urma constructorilor, amenajează alei pietonale, spații verzi, locuri de parcare, plantații de arbori și arbuști.” Nu peste tot lucrurile sunt organizate atât de bine. Gazetarii străbat drumul național București Călărași și București Lehliu Gară Fetești și descoperă că toți copacii de la șosea au fost văruiți, de asemenea gardurile, zidurile caselor și bornele kilometrice. La Lehliu află de la primarul Gheorghe Ion că timpul dedicat de cetățenii comunei pentru activitățile de înfrumusețare a comunei se ridică la peste 127 de mii de ore de „muncă patriotică”. Primarul Gheorghe Ștefan din comuna Ileana îi invită în sera primăriei să vadă prima recoltă de lalele. Peste tot se pregătesc sute de mii de arbori și arbuști să fie plantați și milioane de fire de flori. Cetățenii aveau ce face cu timpul lor liber și au la dispoziție tone de var să dea pe pomi și ziduri. Însă, cum spuneam, „pe acest fundat apar cu atât mai distonante situațiile din stațiile CFR din județul Călărași. E suficient să poposești, fie și între două trenuri, în gara Ciulnița, de pildă, pentru ca impresia lăsată de sălile de așteptare, peroane, grupuri sanitare să fie de-a dreptul deplorabilă.”
La Centrul de creație și cultură socialistă Cântarea României pentru tineret din Slobozia e o seară cu surprize: muzică ușoară cu formația „Glisando” și soliștii Cristina Roman și Luara Ciupercă, umor cu grupul satiric „Tempora”, concursuri distractive și farse de 1 aprilie. Participă tinerii de la Întreprinderea de morărit și panificație, Combinatul de îngrășăminte chimice și Întreprinderea de Antrepriză (sic!) construcții-montaj industrial. Florian Copcea, colaborator la Scânteia tineretului anunță că elevii din grupul „Obiceiuri folclorice” al Liceului agroindustrial Halinga din județul Mehedinți aflat în apropierea Șantierului Național al Tineretului de pe platforma de construcții a Centralei termoelectrice vor susține un spectacol special pentru muncitori. Grupul a fost laureat la ultimele patru ediții ale Festivalului național Cântarea României și vrea să-i delecteze pe brigadierii constructori și pe colegii lor de liceu cu spectacolul „De la Severin la vale” cuprinzând piese vechi „din tezaurul folcloric mehedințean. Se va difuza și filmul Liceenii, va fi dans, umor și voie bună, așadar, o seară complexă, educativă și distractivă!”
Se fac înscrieri pentru concursul interjudețean de creație și intrepretare pentru poezie și muzică tânără „Baladele Dunării”. Acest concurs se va desfășura în Galați la sfârșitul lunii și este organizat de Comitetul județean Galați al UTC și Centrul de creație și cultură socialistă pentru tineret. Este un concurs înscris în Festivalul național „al muncii și creației” Cântarea României. La concurs se pot înscrie tineri între 14 și 30 de ani fie individual (pentru poezie și muzică tânără) sau colectiv (grupuri de muzică tânără sau de rock). „Participarea se face la propunerea cluburilor și centrelor de creație și cultură socialistă a organelor și organizațiilor UTC cu avizul comitetelor județene UTC”. Anunțul oficial al concursului încheie cu un punct important: „Interpreții și grupurile de muzică tânără vor prezenta în concurs cel puțin o piesă autentică de inspirație folclorică: baladă, cântec bătrânesc, doină, cântec de haiducie, cântec de muncă etc” Nu se știe dacă e valabil și pentru formațiile de muzică rock.
Conform topului muzical publicat de Andrei Partoș în Săptămâna lui Eugen Barbu, pe primul loc la secția română se află Angela Similea cu Ninsorile de flori, pe locul doi Aura Urziceanu cu Mi-am amintit de mare și pe trei Nicu Alifantis cu Ce bine că ești. Urmează în ordine Silvia Dumitrescu (Gândul meu curat), Mirabela Dauer (Să fiu cu tine), Mihaela Runceanu (Lumina din cuvânt). La secția de muzică străină conduc Kylie Minogue&Jason Donovan cu Especially For You. Apoi Bobby Brown cu My Prerogatives și Phil Collins cu Two Hearts. Urmează, în ordine, Duran Duran (All She Wants is), U2 (Angel of Harlem) și Tracy Chapman (Talking About The Revolution). La secia de muzică populară e Dorel Moș cu Moațele de la Albac, pe doi, Floarea Calotă cu Soare, soare frățioare și pe trei Laura Lavric cu După mine, măi flăcăi.
La televizor programul începe la ora 13 cu Telex. Urmează emisiunea de divertisment La sfârșit de săptămână la ora 13.05. La 14.45 Săptămâna politică, iar la 15 programul se închide până la 19 când se transmite Telejurnalul. 1 Mai - raport muncitoresc. La 19.20, Sub tricolor, sub roșu steag. Versuri patriotice, revoluționare (color). La 19.35, Teleenciclopedia (color) La 20.05, Șlagăre 1989. Apoi la 20.40 Film artistic Aventurile lui Mark Twain. La 22.20, Telejurnal. Programul se închide la 22.30.
La Ateneu în sala Studio Seară de sonate. Cristina Stănescu la vioară și Krimhilda Cristescu la pian interpretează sonate de Bach, Grieg și Beethoven. La Operă, reprezentație cu Cavalleria rusticana și Paiațe iar la Teatrul de Operetă, Mamzelle Nitouche. Pe scena Sălii Mari a Teatrului Național joacă Ioneștii, în Sala Amfiteatru Campionul și în Sala Atelier, Jocul ielelor. În sala din Schitu Măgureanu a Teatrului Lucia Sturdza Bulandra se joacă Gin Rummy iar în sala Grădina Icoanei, Hamlet. La Teatrul Mic, la prânz se joacă O femeie drăguță cu o floare și ferestre spre Nord iar seara Amurgul burghez. La Teatrul Foarte Mic se joacă Bărbatul și femeile, reprezentație amânată din 19 martie. La Teatrul de Comedie, Sfântul Mitică Blajinul. La Nottara (în Sala Magheru) Livada cu vișini iar în sala Studio Complotul miliardarilor. La Teatrul Giulești pe afiș este Iarna când au murit cangurii (sala Majestic) și Așteptam pe altcineva (sala Giulești). La Palatul sporturilor și culturii se desfășoară Concertul extraordinar IRIS 1989 (la 16 și, din nou, la 19.30)
