Miercuri 1 februarie 1989
Soarele răsare la ora 7.35 și apune la 17.25. Vreme caldă, cerul mai mult noros n vestul și centrul țării. Pe alocuri vor cădea precipitații sub formă de burniță sau ninsoare, pericol de polei în vestul și centrul țării. Maxima între minus două și plus trei grade; minimele vor fi între minus șapte și plus trei grade.
Se lucrează intens la amenajarea noului lac din zona Văcărești. „Amenajarea și execuția viitorului lac, scrie Marius Georgescu în paginile României libere, [este un] obiectiv de primă mărime menit să confere Capitalei pe lângă un plus de frumusețe și un microclimat corespunzător acestei zone, ce va acoperi o suprafață de 150 de hectare”. Lacul urma să aibă o capacitate de zece milioane de metri cubi și o adâncime de 10 metri. Fundul acumulării (apa era adusă de la prizele terminalelor din lacul Mihăilești) este etanșeizat de terenul natural „în a cărui structură există un strat de argilă care-i va asigura impermeabilitatea.” Lucrările începuseră prin 1986. Se muncește la dislocarea sutelor de mii de metri cubi de pământ și la aducția de apă contra cronometru, cu camioane, excavatoare și cu oameni încercați „care numai cu doi ani în urmă raportau încheierea lucrărilor la cea mai mare acumulare de apă a Capitalei, Lacul Dâmbovița.” Sunt constructori „mai tineri și mai vârstnici, angajați într-o permanentă bătălie cu timpul, încercați făuritori de nou, mulți dintre ei rodați la Școala șantierului național al tinerelului. Brigadieri-constructori.” Canalul Dunăre-Marea Neagră, construcție începută (de fapt reluată) în 1984, a fost poate cel mai important șantier național al tineretului, aproape sigur cel la care se referă reporterul României libere (dar toată țara era un șantier, de aici denumirea de șantier „național”). Tinerii (uteciști, studenți, elevi) au participat la lucrări și au fost recompensați cu o Zi a brigadierului sărbătorită în luna august. Tot rezultatul unui șantier național al tineretului a fost Combinatul petrochimic Midia-Năvodari construit prin anii 1970.
Amenajarea lacului Văcărești este doar o filă din epopeea construcției naționale. Filmul Cu poporul-pentru popor, biografia primului constructor al neamului continuă să țină în alertă simțul critic și autocritic al cineaștilor de serviciu. Florica Ichim, în paginile României libere, trebuie să se lupte și să depășească performanțele omiletice al lui Călin Căliman, din Contemporanul. Nu încape discuție că filmul este o capodoperă. Doar a fost transmis de ziua Lui, la televiziunea națională, ocupă ecranele în cinematografe și iată, se ocupă toți criticii serioși de el! Asta și pentru că „din film răzbate acea gândire îndrăzneață, constructivă, revoluționară care înseamnă, în viața nouă a societății ajunsă într-o fază superioară a existenței sale materiale și spirituale, nu numai edificii moderne, tehnologie avansată etc.etc., ci și spiritul unei epoci al unei noi etape (...) Biografia conducătorului țării se confundă cu biografia poporului nostru, conștient de misiunea sa în prezentul istoric, între hotarele patriei, (...) un popor care și-a asumat lucid un mesaj de libertate și demnitate.” În fine, pe lângă omagiul adus președintelui, pelicula mai are un sens secundar, și el important: „Acest documentar artistic, dublu omagiu al cineaștilor se leagă de hotărârea de a valorifica întreaga lor energie creatoare pentru a răspunde, alături de toți oamenii muncii, cu tot devotamentul și cu toată priceperea celor mai înalte exigențe care stau în fața întregii țări. Aportul creatorilor de artă trebuie înregistrat în aceeași constantă unitate dintre partidul comunist, ca forță poplitică conducătoare și poporul muncitor, ca făuritor al propriului destin, însemnând împlinirile prezentului și actele de înaltă responsabilitate pentru viitor.” Și încheie cu un citat din Ceaușescu de care vă scutesc.
În noul an de instrucție vom realiza o îmbinare armonioasă a activității de producție cu procesul de instruire militară
Gărzile patriotice îi scriu lui Ceaușescu. Mă rog, organizația din Râmnicu-Sărat. Semnatarul acestei patetice scrisori deschise este Gheorghe Cristian, prim secretar al Comitetului orășenesc PCR și comandant al gărzilor patriotice. El îi raportează șefului suprem al Armatei că „noul an de instrucție și educație a gărzilor patriotice începe în atmosfera de puternică efervescență creatoare” a aniversării secretarului gneral, comandantul suprem al forțelor armate. Mai spune, în dubla sa calitate de politruc și șef de gărzi paramilitare, că la Râmnicu-Sărat planul s-a făcut cu 11 zile mai devreme și că noul an are semne bune. „Aceste rezultate reprezintă rodul preocupărilor puternicelor colective muncitorești râmnicene pentru perfecționarea activității din toate sferele vieții materiale și spirituale (...)”. Nu uită să adauge că în noul an de instrucție va face în așa fel încât „să realizeze o îmbinare armonioasă a activității de producție cu procesul de instruire militară, să ridicăm pe o treaptă superioară capaitatea combativă a gărzilor patriotice și pregătirea militară a celorlalte formațiuni (...)” și că principalul efort al statelor majore va fi canalizat spre „perfecționarea activității de planificare, organizare, conducere și desfășurare” a eficienței activității politico-educative, la îmbunătățirea „nivelului de pregătire a cadrelor majore și a comandanților de subunități, creșterea calității precesului de pregătire militară, perfecționarea colaborării cu toate componentele sistemului apărării naționale etc.etc.etc.” promițându-i comandantului suprem că gărzile râmnicene vor întâmpina cu rezultate deosebite în producție și în pregătirea militară cea de-a 45-a aniversare a „revoluției de eliberare socială și națională, antifascistă și antiimperialistă și Congresul al XIV-lea al PCR.”
Ziarele consemnează pe prima pagină întâlnirea lui Ceaușescu cu V.A.Medvedev, membrul al Biroului Politic, secretar al CC al PCUS care i-a transmis din partea lui Mihail Gorbaciov „un cald salut, împreună cu urări de succes în întreaga activitate” iar Ceaușescu i-a răspuns asemenea. S-a discutat despre prietenia dintre cele două popoare „în spiritul înțelegerilor convenite cu prilejul întâlnirilor la nivel înalt.” De asemenea s-au analizat „posibilitățile existente pentru extinderea (...) a conlucrării româno-sovietice pe plan politic, economic, tehnico-științific și în alte domenii de interes comun.” Cei doi au ajuns la concluzia că „dezvoltarea și mai puternică a relațiilor de prietenie și colaborare dintre cele două partide și țări este în folosul și spre binele popoarelor român și sovietice, al cauzei generale a socialismului, păcii, înțelegerii și cooperării internaționale.”
Arhitectul Gheorghe Leahu face în Jurnalul său o paralelă între costurile vieții și cele ale politicii: el constată că s-au scumpit de două-trei ori cheltuielile de întreținere față de anul precedent. „Toate majorările au fost trecute sub tăcere. În schimb, au vuit ziarele pentru creșterea veniturilor oamenilor muncii, în special ale celor cu salarii mici. Pagini întregi, arătând cât a primit un miner, un furnalist, un constructor înainte și cât va primi acum.” Gheorghe Leahu pune în oglindă aceste majorări cu cheltuielile făcute pentru hotelul de oaspeți al partidului. „Sume exorbitante, uriașe: cinci milioane de lei 1 pat de hotel! cifră absolut astronomică ce face ca cele peste 460 de locuri să coste cam 2,6 miliarde lei. Din banii cui? Din ai poporului muncitor! Pe seama centralizării tuturor încasărilor națiunii sub controlul partidului comunist se fac niște cheltuieli extraordinare pentru noul centru. Casa „Poporului” peste 22 de miliarde. Hotelul 2,5 miliarde, toate investițiile din centru sute de miliarde de lei, luați de pe spinarea românilor, aflați la cel mai coborât nivel de trai din toate țările chiar și socialiste.”
Se vând „Gladiole Oscar, bulbi și semințe garantate”; „Acordeon Scandali 120 bași, cu musette nou”, „Haină de blană de nurci canadiene mărime 52-54, cojoc bărbătesc, cojoc copil 10-12 ani” ; „Aragaz, radio, televizor, canapea, fotolii, cuier, plăpumi, rafturi pentru cărți, palton nou 46, căciulă blană, haină piele 46, cojoc bărbătesc 50, cizme39, tacâ,muri, veselă”; „Îmbrăcăminte nr. 46 pentru femei: mantou negru iepure, scurtă capră, pardesie, taioare, rochii moderne din: mătase, stofă, dantelă, pânză, pălării, șapcă blană, pantofi cu toc nr. 40, Tv cu lămpi, Cumpăr imprimări muzicale cu Nat-King Cole (sic!), Armstrong, Beatles, casete video cu Yull (sic!) Bryner, casetă curățat cap video”; „Dormitor Chippendale, sufragerie nuc, vitrină, fotolii, comode, dormitor Biedermayer, hol și dulap Florentin, cameră studio, bibliotecă, televizor, cuier, haine calitate (bărbătești), rochii ocazie, rochie deosebită albă.”
La TV, după Telejurnalul de la 19.00,emisiunea Opera tovarășului Nicolae Ceaușescu - ample orizonturi deschise teoriei și practicii revoluționare. Strălucită contribuție la dezvoltarea creatoare a socialismului științific (color). Apoi, la 19.50 Industria - programe prioritare. La 20.10 urmează Drum de glorii. Emisiune-concurs pentru tineret dedicată aniversării a 45 de ani de la victoria revoluției de eliberare socială și națională, antifascistă și antiimperialistă de la 23 August 1944 și Congresului al XIV-lea al PCR. Apoi, la 21.20 documentarul Porțile regizat de Erwin Szekler, care, alături de Marion Ciobanu a scris și scenariul. La 21.30, muzică ușoară românească Te cântăm, iubită țară (color). Programul se încheie cu Telejurnalul.
La Operă este reprezentație cu Cocoșatul de la Notre-Dame. La Teatrul de Operetă, cu Logodnicul din Lună.
La teatru, printre altele, Ploșnița (Național- Sala Mare), Campionul (Amfiteatru). Preșul (Teatrul de Comedie), Scapino (Nottara-Magheru), Idioata (Nottara-Studio), Cameristele (Teatrul Mic), Arta conversației (Teatrul Giulești), Steaua fără nume (IATC- Studioul de teatru Casandra)
