Linkuri accesibilitate

Buletin de știri 1 iulie 1989


1972. Biblioteca comunală din Cobadin, județul Constanța. Sursa:comunismulinromania.ro (MNIR)

Sâmbătă 1 iulie 1989

Soarele răsare la ora 5.35 și apune la ora 21.03. Vremea este în general instabilă în vestul, centrul și nordul țării. Aici cerul este mai mult noros. În celelalte zone, vremea este frumoasă, cu cer variabil. Mai ales după amiaza cad ploi însoțite de descărcări electrice. Izolat, grindină pe arii relativ extinse în vest, centru și nord și izolat în celelalte zone. Cantitățile de apă pot depăși, izolat, 25 l/m2. Maximele termice se situează, în general, între 20 și 28 de grade. Minimele termice pe timpul nopții se situează între 10 și 20 de grade.

Consiliul de stat publică Decretul nr 157 care marchează devansarea ultimei etape a majorărilor salariale cu o lună. La articolul 1 se spune că „majorarea retribuțiilor personalului muncitor prevăzută, potrivit legii, pentru data de 1 august 1989 se va efectua cu o luna mai devreme, urmând a se aplica de la 1 iulie 1989, data la care se încheie acțiunea de majorare a retribuțiilor pe întreaga economie națională.” Iar în articolul 2 se prevedea mărirea fondului de retribuire planificat pe anul 1989 cu suma de 413,5 milioane lei pentru a putea acoperi plățile din luna suplimentară a majorărilor.

Se celebrează un veac de la înființarea Uniunii interparlamentare, organizație internațională din care făceau parte peste 160 de țări. Aniversarea capătă în România nuanțe specifice locului. Lucrările festivității au fost conduse de Nicolae Giosan, președintele Marii Adunări Naționale. Au vorbit Marin Ivașcu, Florin Tănăsescu, Radu Voinea, Dumitru Ghișe, Iuliana Bucur și Dezideriu Szilagy, cu toții personalități importante din zona politicii externe. Cei prezenți au exprimat „în deplin consens cu gândurile și sentimentele întregului partid și popor” susținerea lor necondiționată pentru propunerea ca la Congresul PCR să fie reales Ceaușescu „ilustrul conducător și genial strateg al noului destin al României, eminentă personalitate a vieții internaționale” pentru că doar el era „garanția fermă a înaintării neabătute a României pe calea socialismului și comunismului.” În fine, către final, cei prezenți și-au îndreptat atenția și către viitorul organizației din care făceau parte pronunțându-se „pentru angajarea sporită a forumului mondial al parlamentarilor în vederea împlinirii celor mai arzătoare năzuințe ale popoarelor de a se dezvolta libere și independente, de a trăi într-un climat de pace și colaborare.”

Nenumărate cadre didactice au primit de Ziua învățătorului titlul de „evidențiat” din partea Ministerului Educației și învățământului. Ziua a fost marcată de nenumărate adunări festive „prilej de evaluare a rezultatelor muncii de stabilire a noi măsuri de perfecționare a activității din acest important domeniu.” Și pentru că nicio adunare festivă nu se putea încheia altfel, au adresat cu toții, „într-o atmosferă de vibrant patriotism” telegrame pe adresa lui Ceaușescu exprimându-și „adeziunea deplină” față de hotărârea CC-ului ca Nicolae Ceaușescu să fie reales în funcția supremă de secretar general al partidului la lucrările Congresului al XIV-lea pentru că văd în aceasta „chezășia împlinirii celor mai cutezătoare proiecte și aspirații ale generațiilor tinere, ale întregului nostru popor, garanția sigură a înaintării României pe drumul luminos al socialismului și comunismului”. De aceea le sunt profund recunoscători lui Nicolae și Elenei Ceaușescu pentru „condițiile minunate de muncă și viață, (...) pentru atenția statornică pe care o acordă educării tinerei generații în spiritul înaltelor valori ale societății noastre socialiste.”

De Ziua învățătorului Coman Șova de la România liberă le amintește educatorilor, învățătorilor, profesorilor, cadrelor didactice universitare, inginerilor, maiștrilor, muncitorilor, că au cu toții sacra misiune de a forma tinerele generații „în spiritul constructiv al științei și culturii înaintate,” că sunt însărcinați cu modelarea fragedelor vlăstare comuniste „în cultul muncii și prețuirii omului făuritor.” Și, ca întotdeauna la o aniversare, trebuie evaluate toate cele bune adunate peste an. „Școala epocii noastre de înaltă ctitorie socialistă are menirea să formeze generații de tineri nu numai bine pregătiți teoretic și practic, ci și capabili de efort creator, receptivi la pulsul noului, luptători pentru aplicarea lui neîntârziată” etc.etc. pentru că dascălii, îl citează gazetarul pe Ceaușescu, au o nobilă misiune și o datorie socială de înaltă răspundere și anume aceea de „a forma și modela omul nou al societății noastre, de a pregăti tânăra generație de constructori ai socialismului și comunismului în România.” pe a se ridica la acest înalt destin, educația a suferit o mulțime de mutații în ultimii 24 de ani, adică de la Congresul al IX-a PCR: s-a trecut la învățământul obligatoriu de zece ani urmând ca din 1990 să se treacă la cel de 12 clase („urmare a exigențelor sporite ale vieții economico-sociale, dotarea și modernizarea bazei de materiale, legarea strânsă a învățământului cu cercetarea și instruirea practică”). S-a ajuns la un tip de educație care pune valoare pe apropierea școlii de cerințele vieții. „Atunci când învățământul, educația se bucură de atenția și grija partidului și statului nostru, atunci când sarcinile școlii noastre de toate gradele, calitatea pregătirii, perfecționările și satisfacerea tuturor cerințelor educației moderne sunt rod (...) al competenței și exigențelor pe care tovarășa academician doctor inginer Elena Ceaușescu le pune cu exemplară dăruire în slujba dezvoltării învățământului și științei, rezultatele nu pot fi decât cele dovedite de școala noastră în întrecerile tinerilor studioși pe tărâmul constructiv al cunoașterii (...) și nu în ultimul rând al sutelor de mii de absolvenți care intră anual în producție.” Comitetul Politic Executiv al CC aprobase nu demult, planul de școlarizare pentru anul școlar 1989-1990. În noul an de învățământ se prevedea ca 94% dintre elevii clasei a IX-a să fie pregătiți în licee cu profil industrial, agroindustrial, silvic sau economic. Se mai decisese și sporirea numărului de elevi din cadrul învățământului seral cu alte cuvinte locuri destinate „tinerilor din câmpul muncii care nu au studii complete”. De asemenea, mai inventariază Coman Șova știrile bune din educația românească, în noul an universitar se va înregistra „o creștere substanțială a numărului de studenți, în special la facultățile cu profil tehnic și economic.” Astfel că școala are tot ce-i trebuie și „depinde de munca fiecărui cadru didactic, a fiecărui elev și student ca educați și instrucția (...) să fie la înălțimea timpuli nostru de ctitorie socialistă” pentru a întâmpina cum se cuvine Congresul XIV și cei 45 de ani de la „revoluția” de la 23 August 1944. Pentru că 1989 era anul Revoluției în educație.

1 iulie, informează Agerpres, marchează și închiderea anului de învățământ cultural-științific pentru universitățile de profil. Este vorba despre 247 de universități cultural-științifice de la orașe și state (acestea din urmă încheindu-și activitatea mai devreme) în cadrul cărora au fost organizate circa 11 mii de cursuri cu profil politico-ideologic, economic, artistic, de educare patriotică și moral-cetățenească, tematică pusă sub semnul aniversării a 45 de ani de la victorie revoluției de eliberare socială și națională, antifascistă și antiimperialistă și Congresului al XIV-lea al PCR. „Activitatea universităților cultural-științifice, axată permanent pe documentele de partid și orientată în lumina indicațiilor și orientărilor secretarului general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, a avut ca obiectiv de prim ordin intensificarea activității de educație politică, patriotică, revoluționară a maselor, de răspândire a celor mai noi cuceriri ale științei și tehnicii contemporane, de formare și dezvoltare a gândirii economice și de ridicare a nivelului pregătirii profesionale a cursanților. Este motivul pentru care o parte din cursuri s-au desfășurat pe marile platforme industriale din București sau din țară pentru a da o dimensiune practică educației.

La Beijing sunt organizate Zilele culturii românești. Festivitatea s-a desfășurat în sala de concerte a complexului cultural Clubul internațional din Beijing. A fost un spectacol dedicat marilor evenimente jubiliare sărbătorite în acest an de popoarele român și chinez – 45 de ani de la 23 August și Congresul XIV pentru români și aniversarea întemeierii Chinei populare, pentru gazde. Concertul a prezentat piese reprezentative de virtuozitate din repertoriul clasic românesc și internațional. De față au fost personaje de rang secund din ierarhia politică și administrativă. La Uniunea scriitorilor din Republica Populară China a avut loc o întâlnire între scriitorii români și cei chinezi. Șeful Uniunii a lăudat relațiile dintre creatorii de artă și literatură din ambele țări, în vreme ce doi scriitori au prezentat impresii de călătorie în România. Au fost de față Ion Dodu Bălan și Constantin Țoiu care „au înfățișat aspecte ale creației literare din țara noastră, participarea vie a literaturii la viața spirituală, în climatul de emulație creatoare inaugurat de Congresul al IX-lea al Partidului Comunist Român.”

Doina Cornea scrie în Jurnalul ei că Tin Tin (fiul ei, Leontin Iuhas) fusese concediat. „Cu siguranță din cauza activității mele de opoziție la nelegiuirile acestui regim. Nu cred că se va putea reangaja în curând. Toate întreprinderile și instituțiile sunt astfel organizate încât depind de tentaculele puterii (securistul întreprinderii, șeful de cadre – securist și el – secretarul organizației de bază a PCR ) care le dirijează, le conduc îndeaproape, înăbușind orice inițiativă proprie.” Apoi își spune, pe un ton resemnat-disperat „Uneori mă întreb dacă acest imens sacrificiu are vreun sens,. Nu credeam totuși că nelegiuirea va merge atât de departe încât să fie lovit Tit-tin în locul meu. Dar uite, iraționalul și arbitrarul iau locul rațiunii și al legalității,. Cu toate acestea, mă mai întreb dacă într-o societate aveam oare dreptul să rămânem indiferenți la oprimare, minciună, nedreptate. A nu le denunța ar însemna oarecum a participa la consolidarea, dacă nu chiar la săvârșirea lor, ca autori morali.”

Victor Felea scrie în Jurnalul său: „Am intrat deja în iulie. La vârsta mea, zilele trec cu o iuțeală îngrozitoare. Rareori uit acest amănunt neplăcut, pe care odinioară nici nu-l luam în seamă. Îmi pot aminti exact senzația resimțită în tinerețe când mă gândeam la viitor. Aveam impresia că un timp nelimitat îmi stă în față.”

În cadrul Campionatelor republicane de natație desfășurate la bazinul 23 august din București, Tamara Costache a câștigat proba de 50 m liber. La băieți, aceeași probă a fost câștigată de Ionuț Mușat.

La televizor emisiunea începe la ora 13 cu Telex. Urmează, la 13.05 emisiunea La sfârșit de săptămână. La ora 15 se încheie programul pentru a fi reluat la 19 cu Telejurnalul de seară. Urmează la 19.25 Sub tricolor, sub roșu steag. Versuri patriotice, revoluționare. La 19.35, Teleenciclopedia. La 20.05, Steaua fără nume. Etapa a II-a. Emisiunea-concurs de muzică ușoară. La 21, Film artistic. Ultima întâlnire, Producție a studiourilor de televiziune din R.D. Germană. Premieră TV. La 22.20 Telejurnalul de noapte. Emisiunea se închide la ora 22.30.

Facebook Forum

19.12.89 - Actualitatea românească: Ediție specială (II)
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:39:57 0:00
1989
Latest episode
19.12.89 - Actualitatea românească: Ediție specială (II)
1989
1989

Subscribe

Abonează-te
XS
SM
MD
LG