Linkuri accesibilitate

Buletin de știri 10 iunie 1989


Vizită de lucru la metrou. Sursa:comunismulinromania.ro (MNIR)

Sâmbătă 10 iunie 1989

Soarele răsare la ora 5.31 și apune la ora 20.59. Vreme relativ caldă, în general instabilă în nord-estul și estul țării. Cerul va prezenta înnourări accentuate. Cad ploi (uneori cu caracter de aversă) pe arii însemnate. În restul țării cerul e variabil iar ploile izolate. Pe alocuri în nord-estul extrem, cantitățile de apă pot depăși 25 l/m2 și în est, pe alocuri, sunt posibile căderi de grindină. La munte vântul poate atinge și 80-100 km/h. Maximele termice se situează între 16 și 24 de grade în vreme ce minimele termice nocturne sunt cuprinse între 8 și 18 grade.

Moment istoric: scuturile cu care se taie tunelurile metroului din București au terminat de săpat în subteran traseul magistralei 3. Ele au fost scoase suprafață și au intrat în ample lucrări de reparații și întreținere, o „necesară cură geriatrică” după cum scrie Ilie Tănăsache în paginile Scânteii. Acolo, în atelierele mecanice, scuturile sunt pregătite pentru noi campanii. „Preț de circa șase sute de zile, oameni vrednici – între ei, comuniștii, cu tinerețea lor de spirit și angajarea revoluționară, au fost autentice nuclee de putere – le-au mânuit cu pricepere acolo, în adânc.” După cum spune Romulus Fornoga, secretarul de partid de la Metroul bucureștean, „în martie, toate organizațiile de partid din colectivele ce acționează pe magistrala 3 au ținut adunări deschise. La ordinea zilei un singur punct: Cum se muncește, ce mai trebuie făcut pentru a ne depăși propriile performanțe.” Atunci au constatat că termenele sunt foarte strânse, greu de îndeplinit și „au dat tonul muncii în foc continuu, unei mai bune organizări, al creșterii spiritului de răspundere.” Gazetarul descrie plin de vervă ultimii metri ai săpăturilor, întrecerea tovărășească între colectivele de săpători, cum se pândeau să vadă câți metri mai are celălalt. „Adâncul, cu neprevăzutul lui. Și oamenii, cu uriașele lor disponibilități și energii. Se face evaluarea forțelor. Se trece în revistă repartizarea comuniștilor pe formații. Se stabilesc priorități. Dialoguri tăiate scurt, economie de cuvinte. Timpul presează enorm pe magistrala 3 cuprinsă între Gara de Nord- Dristor II.” S-a lucrat la cele mai grele puncte cu brigadieri de elită, echipe care nu au mai coborât de pe panoul fruntașilor din 1977. Toți s-au spetit ca să dea gata metroul înainte de termen. „Oamenii și-au făcut datoria” se spune peste tot. „Aspirația lor cea mai fierbinte: să.și onorezze și de data aceasta cuvântul dat în fața secretarului general al partidului (...) ca magistrala 3, în lungime de 10 kilometri, să fie dată în exploatare în august a acestui an. ” Rețeaua de metro va ajunge astfel la 60 km, cale dublă, cu 38 de stații, realizată cu un înainte mai devreme față de plan. „Îngemănată cu această aspirație e și hotărârea de a fi la înălțimea datoriei de comuniști, de constructori ai metroului în execuția noilor tronsoane: Leontin Sălăjan – Policolor și Basarab – Grivița Roșie – 1 Mai – Pajura al căror termen de punere în funcțiune este cel mai târziu 23 august 1991.

Din sărbătoare în sărbătoare. Politrucii celebrează 41 de ani de la „o mare cucerire revoluționară a poporului român – proprietatea oamenilor muncii asupra mijloacelor de producție.” Era, așadar, anul naționalizării, operațiune de jaf național care, alături de cooperativizare și instaurarea terorii, a pus concret capăt unei epoci istorice și a instaurat dictatura. Traian Gânju îi dedică un imn pe două pagini de Românie liberă. Spune că naționalizarea este „un moment crucial în destinele poporului nostru, trecerea în mâinile oamenilor muncii a principalelor mijloace de producție constituindu-se ca un element fundamental organic al procesului revoluționar declanșat la 23 august 1944.” El spune că nu se putea înfăptui altminteri orânduirea socialistă și comunistă în România, răspunzând, deopotrivă „unei necesități fundamentale a istoriei noastre naționale.” În felul acesta partidul comunist, care susținea că e al muncitorilor, și-a putut controla destinul, și-a putut stabili obiectivele. Și nu doar partidul, ci întregul popor român „depindea în mod decisiv de crearea unui nou tip de proprietate, potrivit esenței societății socialiste.” Nu se putea concepe progres fără naționalizare și nici industrializare, de vreme ce foștii patroni nu făceau investiții să crească productivitatea. Aceste fenomene sunt cele care au determinat „într-un grad covârșitor ridicarea patriei pe trepte de civilizație și progres care au legitimat în instanța istoriei superioritatea orândurii socialiste față de vechea orânduire burghezo-moșierească.” Odată ce au pus mâna pe mijloacele de producție, toți oamenii muncii s-ar fi mobilizat, au construit noi întreprinderi, le-au modernizat pe cele vechi, obținând succese însemnate „în dezvoltarea țării, întărindu-se continuu forța sa economică, parcurgându-se etape istorice care ne-au marcat profund destinul nou, revoluționar, prin trecerea la înfăptuirea idealurilor socialiste și comuniste.” Dar fără „emblema tutelară a gândirii și acțiunii revoluționare ale secretarului general al partidului” nu s-ar fi putut acționa neîncetat pentru dezvoltarea proprietății socialiste „ca bază a noii orânduiri, izvor al bunăstării și progresului național” căci Ceaușescu a spus, nu odată, că proprietatea socialistă, indiferent de ce formă ar fi ea, de stat sau coooperatistă, este singura cale pentru înfăptuirea în viață a principiilor de etică și dreptate socială, de dezvoltare puternică a forțelor de producție, de asigurare a bunăstării și independenței fiecărei națiuni.” Cu alte cuvinte, o imperioasă și generală necesitate istorică împinge toate țările către naționalizarea mijloacelor de producție și comunism. Epoca Ceaușescu asta a însemnat: un nou model de gândire revoluționar, o abordare unică a socialismului. Partidul a pus capăt „conservatorismului, șablonismului, teoriei modelului unic” și a militat pentru ca „politica țării să exprime interesele noastre naționale.” Aduce ca argument cifre făcând comparație cu anul 1945 (un an ales printr-o abilă prestidigitație statistică, pentru că atunci războiul făcuse ca industria să fie inexistentă, pe când URSS drena și ultimele rezerve financiare și industriale iar țara intra în blocaj economic, înainte de foametea din 1946). Traian Gândju că de atunci producția industrială a crescut de 135 de ori, că în ultimii 20 de ani (adică de la Congresul IX) s-au construit aproape 2000 de întreprinderi, și peste o sută de noi platforme industriale. Cheia de bolta a proprietății socialiste ar fi triplul statut al oamenilor de „proprietari, producători și beneficiari”, ceea ce duce la întărirea răspunderii față de proprietatea socialistă „prin sistemul autoconducerii și autogestiunii muncitorești.” Dar impactul hotărâtor asupra dezvoltării îl are planul unic de dezvoltare economico-socială. Succesele, mai spune politrucul, atestă „rodnicia drumului nostru revoluționar, un drum ireversibil. Nu se pune de în niciun fel problema de a ne reîntoarce la forme aparținând trecutului, de a ceda (...) ceva din marea cucerire revoluționară obținută prin naționalizarea de la 11 iunie 1948 și dezvoltarea continuă a proprietății socialiste. Avuția națională aparține poporului român și nimănui altcuiva, pentru totdeauna și pe deplin.” De aceea, mai spune gazetarul propagandist, oamenii muncii trebuie să prețuiască actul naționalizării și să apere acest climat de „dreptate și echitate socială, în care exploatarea și asuprirea omului de către om au fost pentru totdeauna eradicate.”

Cadrele didactice trebuie formate și perfecționate continuu, spune citând documentele partidului profesorul universitar Miron Ionescu de la Universitatea din Cluj. Acest efort „are un rol esențial în amplul proces de edificare a societății socialiste.” Atenția partidului a dus la dezvoltarea educației care a ajuns să cuprindă un sfert din populația țării. Deci orice ar face cadrul didactic, cât de bine ar fi pregătit profesional și pedagogic, tot ajunge la sentimentul politico-ideologic al ființei. „Având perspectiva social-politică definită clar în documentele programatice ale partidului nostru, întreg câmpul educațional – școala, familia, organizațiile de tineret, mijloacele comunicării în masă – trebuie să organizeze acțiuni care să contituie replici la anumite clisese răspândite printre copii și tineri” ceea ce înseamnă să răspundă frământărilor, căutărilor intime ale fiecărei vârste în parte, „să propună drumuri de viață demne de urmat pentru omul societății socialiste și comuniste” Tocmai de aceea întregul corp profesional trebuie să meargă la perfecționare periodic „pentru a lua act de noile cuceriri în specialitate, de noutățile în domeniul psihopedagogiei, de date și perspective în pregătirea ideologico-politică.”

I. Cojocaru face o vizită prin muzeele din Mureș. Pentru început, vizitează muzeul din Iernut unde se află documente deosebite „despre lupta poporului române pentru libertate și independență.” Muzeul este dedicat, printre altele luptelor de la Oarba de Mureș. „În cinci încăperi dintr-o clădire cu etaj, stau rânduite pe categorii numeroase documente și exponate.” Dar însuși locul luptelor unde au murit 11 mii de soldați români a devenit un muzeu în aer liber, acolo organizându-se o tabără de vară. În 1988, de pildă, au fost create 11 sculpturi. Sculptorul Ion Vlasiu și-a donat muzeului toate lucrările create acolo. „Adesea în muzeu sau la Oarba de Mureș au loc emoționante festivități pentru înmânarea cravatelor roșii de pionieri sau pentru primirea în UTC.” Muzeul din Iernut face parte din complexul muzeal județean din Târgu Mureș. Valer Pop, directorul complexului, spune că au organizat multe manifestări. Au deschise câteva șantiere arheologice și achiziționează în permanență documente despre trecut și prezent. „Datorită unor inițiative ale colectivului nostru au fost realizate panouri cu fotografii care au ca generice: „Epoca de aur Nicolae Ceaușescu”, „Marea unire din decembrie 1918” și altele.” De asemenea, organizează anual o decadă a muzeelor, de obicei în primele zile ale lunii decembrie, cu ocazia aniversării Marii Uniri. Au deschis în câteva comune apropiate „cabinete de documentare politico-ideologice pentru care complexul muzeal județean a pus la dispoziție materiale fotodocumentare instructive.” Dar cum contribuie muzeul la educația științifică, patriotică și revoluționară a tinerilor, este curios gazetarul să afle. Directorul spune că sunt frământați de această grijă și că periodic organizează la muzeu „lecții de educație patriotică pentru elevi.” Nu cu mult timp în urmă se organizase o sesiune de comunicări științifice la care au participat membri ai cercurilor de pionieri „Căutătorii de comori.” Gazetarul este mulțumit de ce a văzut: „Complexul muzeal județean se afirmă tot mai mult ca o școală de educație patriotică, revoluționară, științifică, contribuind pe diverse căi la îndeplinirea sarcinilor trasate de conducerea partidului privind ridicarea nivelului de cunoștințe al maselor.”

La Aiud, în județul Alba, are loc manifestarea Tezaur aiudean. Este vorba despre mai multe acțiuni cultural-educative. Tinerii sunt intitați în această zi să participe la o dezbatere cu tema:„Concepția tovarășului Nicolae Ceaușescu privind locul și rolul tineretului în opera de transformare revoluționară a societății socialiste românești.” După dezbatere, „o atractivă seară cultural-distractivă.” Sunt invitați tineri de la Întreprinderea Metalurgică, Întreprinderea de prefabricate beton, Liceul industrial nr. 1 și Liceul agroindustrial din Aiud. La Centrul de creație și cultură socialistă Cântarea României din Drăgănești, județul Olt, are loc spectacolul de muzică și poezie Eminescu – poet național și universal. Participă formații artistice ale Liceului agroindustrial din Drăgănești, membrii cenaclului literar Tinere condeie. Spectatori sunt tinerii de la Filatura Drăgănești, cooperative Drum nou, secția de prestări servicii pentru populație și de la Liceul agroindustrial.

La București are loc a doua reuniune a Comisiei permanente CAER pentru cooperare în domeniul metalurgiei. Lucrările au fost conduse de Marin Enache, ministrul industriei metalurgice, președintele în funcțiune al comisiei. S-a discutat despre stadiul pregătirii unor convenții și a altor documente prinvind colaborarea țărilor interesate pentru crearea, cu eforturi comune, de obiective industriale în domeniul metalurgiei. S-a mai analizat și tematica Programului complex al progresului tehnico-științific al țărilor membre CAER până în 2000 etc. România se angajase în 1983 să participe cu aproape un miliard de dolari la construcția Combinatului de îmbogățire a minereurilor acide de la Krivoi Rog. Patru mari antreprenori români au construit un oraș. Ucraina trebuia să plătească datoria cu pelete de minereu pentru Combinatul siderurgic de la Galați. Investiția (care urma să se încheie în 1992) a fost sistată în 1990. În 1998 Ucraina a oprit cu totul investițiile și Combinatul a devenit paradisul hoților de materiale. Cam așa s-a întâmplat cu toate proiectele Comisiei CAER pentru metalurgie adoptate în acea perioadă.

La Havana, Cuba, a avut loc Consfătuirea secretarilor cu probleme organizatorice ai Comitetelor Centrale ale partidelor comuniste și muncitorești din țările socialiste. Au fost prezenți numai unul și unul. Din parte PCR a fost prezent Emil Bobu, membru al CPEx al CC al PCR. Au mai venit și șefi și adjuncți de șefi de secții ale CC ale partidelor frățești. S-a discutat despre creșterea „cantitativă și calitativă a partidului și întărirea rolului său politic conducător în opera de edificare a socialismului”, după cum informează Agerpres. Cu toții au acceptat că se aplică creator „principiile socialismului științific, legitățile generale ale edificării noii orânduiri” în funcție de condițiile specifice ale fiecărei țări. Participanții la reuniune au considerat că este deosebit de importantă legătura indisolubilă existentă între compoziția partidului și exercitarea funcțiilor sale de forță politică conducătoare în opera de ediciare a socialismului. Pentru aceasta sunt importante selecția și promovarea cadrelor. „În partid trebuie să fie larg reprezentați muncitorii și țăranii, precum și intelectualii și alte categorii sociale.” Totodată trebuie să crească exigențele admiterii noilor membri în partid „pornindu-se de la ideile fundamentale ale marxism-leninismului (...), de la concepția că comunistul trebuie să fie un exemplu, să fie cel mai revoluționar și avansat reprezentant al societății, să corespundă înaltelor criterii etice și morale.”

Victor Felea scrie în Jurnalul său : De câteva zile, un vânt rece și violent zgâlțâie plopii stufoși din colțul blocului și ceilalți copaci din preajmă. Altădată, vântul îmi făcea plăcere; instinctul bătăliei era mai viu în mine și semăna cu o bravură. Acum percep în el un sens distructiv, un act violent cu care nu sunt de acord. M-am înțelepțit poate prea mult și orice gest agresiv mă irită.

Moare profesorul dr. Nicolae N. Gheorghiu (1911-1989), fiul lui Nicolae Gheorghiu, întemeietorul școlii românești de obstetrică și ginecologie. Și tatăl, și fiul au fost directorii spitalului Filantropia și sunt considerați creatorii obstetricii moderne în România.

Se fac angajări: „Caut persoană serioasă, competentă, îngrijire copil mic”; „Muzeul Gr. Antipa încadrează prin concurs muzeograf-nilog, în conformitate cu legea 12/1971.”

De vânzare: „Îmbrăcăminte desebită, modernă, măsura 42-44”; „Sufragerie rădăcină nuc, dormitor, hol, berjeră, comodă Chipendalle, măsuțe”; „Aviocar cu elicoptere de bâlci, în stare de funcționare. Adresați Petre Ochelaristu, Ploiești”; „Pui Dog german arlechin din părinți arlechini campioni cu pedigree, Sibiu”; „Canapea, fotolii, dormeze, studio, mese, șifonier, mobilier bucătărie, covoare, îmbrăcăminte diferită 46, bicicletă pliantă, geamantan, relaxa”; „Crizanteme, butași înrădăcinați extratimpurii, semitimpurii și târzii, toate culoarile, bulbi de lalele extratimpurii vând autorizat Constantinescu”

Se cumpără: „Vitezometru (kilometraj), far dinam, toate pentru semicursieră, ochelari soare pliabili”; „Cumpăr pui ciobănesc german, netru complet sau femelă”; „Cumpăr lemn esență de la demolări”; „Cumpăr șa bicicletă damă, cuptor cu microunde”

La televizor emisiunea începe la ora 13.00 cu Telex. La 13.05, La sfârșit de săptămână (color). La 14.45, Săptămâna politică. Programul se închide la 15.00 și este reluat la 19.00 cu Telejurnalul. La 19.20, Teleenciclopedia (color). La 19.50, Țara mea de glorii, țara mea de dor (color). Spectacol literar-muzical-coregrafic prilejuit de centenarul Eminescu. La 20.40, Film artistic (color). Aceasta este casa noastră. Producție a studiourilor cinematografice sovietice. Regie Viktor Sokolov. La 22.30 Telejurnalul de noapte. Emisiunea se închide la 22.35.

La Opera Română este reprezentație cu Freischütz. La Teatrul de Operetă se cântă Suzana. În Sala Studio a Ateneului Român, Panoramic XX – Prime audiții; iar pe scena Ateneului, Seară de sonate. La Teatrul Național (Sala Mare), Ioneștii. În Sala Atelier pe scenă, Jocul ielelor. La Teatrul Lucia Sturdza Bulandra, Noțiunea de fericire. La Nottara (sala Magheru) Maidanul cu dragoste. La Teatrul Foarte Mic, Lewis și Alice. Teatrul Giulești (sala Majestic), Așteptam pe altcineva. Pe scena Teatrului de Comedie, reprezentația Hoțul sentimentală, intepretată de actorii Teatrului evreiesc de stat.

Facebook Forum

Multimedia

5 lucruri despre Auschwitz
Așteptați
Embed

Nici o sursă media

0:00 0:01:58 0:00
Mai mult
19.12.89 - Actualitatea românească: Ediție specială (II)
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:39:57 0:00
1989
Latest episode
19.12.89 - Actualitatea românească: Ediție specială (II)
1989
XS
SM
MD
LG