Linkuri accesibilitate

Buletin de știri 12 aprilie 1989


12 aprilie, Ziua cosmonauticii. În fotografie, primirea la Bucureşti a cosmonautului sovietic, maiorul Gherman Titov, octombrie 1961. Fototeca online a comunismului românesc; cota:27/1961

Politrucii români acuză NASA că s-a militarizat, că trimite arme în spațiu și că a devenit o amenințare pentru lagărul comunist și pacea planetară.

Miercuri 12 aprilie 1989

Soarele răsare la ora 6.38 și apune la ora 19.56. Meteorologii anunță că vremea va fi caldă, iar cerul variabil, cu înnourări mai accentuate în sud-vestul țării, tot în acea zonă plouă slab. Dimineața pe alocuri în sud-est și izolat în celelalte zone se va produce ceață. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 15 și 25 grade iar minimele termice se situează între patru și douăsprezece grade.

Nicolae Ceauşescu anunţă în cadrul Plenarei CC al PCR că, la sfârşitul lunii martie, România a plătit integral „datoria externă a ţării, care în 1980 reprezenta peste 11 miliarde de dolari.”

Petrea Iosub, director al Cabinetului județean Vaslui pentru activitatea ideologică și politico-educativ, le spune cititorilor Scânteii de ce trebuie cunoscute și respectate legile țării. E o problemă care ține de modelarea noului tip de personalitate umană, spune politrucul, personalitate „care să îngemăneze în cel mai înalt grad aspirația către progres pe cu un larg activism social. ” Căci noua societate nu poate fi înfăptuită decât de oameni noi, „amplul proces de construcție socialistă asigurând transformarea conștiinței omului, prin îmbogățirea ei cu noile orizonturi ale cunoașterii, cu valorile moral-politice ale noii societăți.” Doar că pentru a „edifica” omul nou esențiale sunt normele care reglementează viața juridică a societății, „acestea asigurând nu numai afirmarea drepturilor, libertăților și obligațiilor cetățenești fundamentale, ci și bunul mers al întregii activități economico-sociale.” Astfel că respectarea legii este, printre altele, și dezvoltarea unor atitudini înaintate și intransigente față de orice încercare de încălcare a legii, a convingerii morale că nimeni nu poate să se abată de la principiile eticii și echității socialiste.” Acestea fiind zise, în județul Vaslui una dintre priorități este racolarea și pregătirea propagandiștilor. E vorba despre expuneri sau consultații pe teme de legislație la ele participând reprezentanți ai justiției, propagandiști ai comitetului județean de partid și din întreg sistemul învățământului politico-ideologic. Acolo se discută legislație pe îndelete și pe cazuri din comunitățile pe care le reprezintă propagandiștii învățăcei. Alteori, juriștii se duc în diverse unități economice unde discută „în prezența conducătorilor de unități și formații de lucru” cazurile de încălcare a unor obligații, unele măsuri arbitrare necorijate de conducerile colective care au influență negativă asupra climatului de muncă. Pe de altă parte, la județeana de partid se discută care sunt hotărârile de partid și legile pe care să le popularizeze. Au organizat procese spectacol unde au dezbătut în colectivele de muncă diverse abateri, „accentuându-se necesitatea însănătoșirii, în acele locuri, a climatului de ordine și disciplină, a formării unor opinii de masă care să combată și să prevină astfel de manifestări.” Pentru a nu ajunge atât de departe, s-au străduit să dezvolte conștiința civică a oamenilor. „Activitatea educativ-preventivă desfășurată, folosirea unor forme de atragere a oamenilor muncii la respectarea legalității, denunțarea și combaterea publică a unor acte de încălcarea legii au contribuit ca starea infracțională să scadă an de an,” susține politrucul care adaugă că trebuie făcut mai mult la nivel de microcolectiv și prin munca de la om la om pentru că acolo, la firul ierbii, există „reziduuri de subiectivism, care duc la substituirea legii cu decizii arbitrare.” Petrea Iosub nu era doar politruc, ci și inspector școlar în județul Vaslui, redactor șef adjunct al ziarului local Viața nouă și și-a dat un doctorat cu tema „Conceputul de experiență în filosofia modernă”.

În școlile și liceele din județul Dolj s-au desfășurat acțiuni metodico-științifice și politico-educative în cadrul manifestării Creativitate și eficiență în învățământ care a ajuns la ediția a patra. Genericul sub care s-a desfășurat în 1989 a fost „Educația prin muncă și pentru muncă a tinerei generații, integrarea învățământului cu cercetarea, producția și practica social-politică - proces revoluționar de înnoire și modernizare a școlii românești.” Gheorghe Călbureanu, inspectorul general al județului, le-a spus jurnaliștilor că la faza de masă a acestei competiții au participat peste cinci mii de cadre didactice iar la faza județeană au fost prezentate peste 650 de comunicări științifice și referate cu conținut metodic și educativ.

Se serbează Ziua mondială a aviației și cosmonauticii, prilej pentru Th. Șerbănescu să-l evoce pe cosmonautul sovietic Gagarin care, cu 28 de ani mai înainte „a făcut întâiul zbor cu o navă cosmică pe orbită circumterestră”. Momentul aniversar în care gazetarul vrea să pună în evidență „eforturile omului pentru explorarea spațiului înconjurător în folosul său, al dezvoltării și progresului umanității Ș Și mai ales de a evidenția cerința ca descoperirile și acțiunile omului în spațiul extraatmosferic să urmărească exclusiv scopuri pașnice.” În deceniile trecute de când omul a ajuns în spațiu s-ar fi obținut nu doar rezultate „de certă valoare științifică, tehnică și economică” dar s-ar fi creat premisele „pentru valorificarea Cosmosului în scopuri pașnice, în interesul tuturor popoarelor, al progresului și civilizației pe Terra.” S-au descoperit multe, s-au lansat sateliți care scrutează solul și atmosfera, s-au făcut experimente în microgravitație. Însă în cosmos nu e doar paradisul ci și infernul militarismului. „Din păcate însă, asemenea generoase activități sunt umbrite de tendințele tot mai evidente ale unor strategi militari de a deturna această mare cucerire a inteligenței umane de la rostul ei firesc.” Așa s-a ajuns ca inofensiva cercetare civilă să fie înghițită cu totul de armată. „Dovezi sunt destule în acest sens. Fondurile NASA, de exemplu, au intrat tot mai mult sub incidența și comanda Pentagonului. Ca și obiectivele urmărite prin lansări de sateliți și navete spațiale cu misiuni în scopuri militare.” Nu doar că au lansat sateliți dar vor să și plaseze pe orbită „mijloace ultraperfecționate, de mare capacitate destructivă, conturându-se din ce în ce mai insistent perspectiva folosirii spațiului cosmic drept teatru de război cu consecințe incalculabile pentru omenire. În felul acesta cursa înarmărilor escaladează și singura soluție nu e decât „stoparea competiției distrugerii, competiție car tinde tot mai evident să cuprindă și spațiul cosmic.” Nu vor să-l asculte pe Ceaușescu care a sublinia necesitatea de a se renunța la așa-zisul „război al stelelor”, nu vor să facă totul „pentru a păstra planeta noastră așa cum a creat-o natura, pentru a păstra Universul liber de orice arme nucleare.” România are de ce se băga în seamă: în 1989 se împlineau opt ani de când Dumitru Prunariu, primul cosmonaut român, s-a întovărășit cu Leonid Popov în cadrul programului spațial Intercosmos. Scânteia publică un text quasi-identic semnat însă conferențiar doctor ing. Florin Zăgănescu, secretar științific al comisiei de astronautică a Academiei RSR.

Pionierii au sărbătorit cei patruzeci de ani de la înființarea Organizației naționale în fel și chip. Dar au încheiat mereu trimițând telegrame către Nicolae Ceaușescu în care, după cum spune Agerpres, „participanții la adunările jubiliare au dat expresie sentimentelor de dragoste și recunoștință nețărmurită ale milioanelor de copii ai patriei față de tovarășul Nicolae Ceaușescu și tovarășa Elena Ceaușescu, pentru minunatele condiții de viață, muncă și învățătură, de educație, de afirmare multilaterală, create în anii luminoși epocii de aur a României socialiste- „Epoca Nicolae Ceaușescu”, pentru grija și preocuparea permanentă față de tânăra generație și organizațiile ei revoluționare. De asemeni, copiii își iau angajamentul „ferm” că vor urma „neabătut exemplul luminos al tovarășului Nicolae Ceaușescu, prietenul și îndrumătorul cel mai apropiat al tinerei generații, de a învăța și munci cu pasiune și dăruire, pregătindu-se temeinic pentru a deveni demni urmași ai comuniștilor, constructori de nădejde ai noii societăți pe pământul patriei noastre.”

În Călărași, 850 de uteciști din organizațiile de comună fac lucrări de pregătire pe 340 de hectare pentru însămânțări, au amenajat zece hectare de răsadnițe, se pregătesc de recoltarea a 42 de hectare de legume timpurii, au pregătit de plantat 3200 de pomi și au igienizat 23 de hectare de pășuni. La Neamț 1800 de tineri plantează puieți și participă la lucrările de întreținere în pepiniere pe o suprafață de 180 hectare. 500 de uteciști de la Întreprinderea Minieră Horezu vor să extragă 390 de tone de cărbune și 25 metri cubi de steril peste plan.

ID. Sîrbu scrie în Jurnalul său: „Nu am mai văzut un talcioc din anii 50: în Consignații nu am ce căuta, anticariatele sunt atât de mizere încât mă îmbolnăvesc. Dar, îmi atrage atenția Xantipa mea, Olimpia, ce altceva sunt aceste însemnări de jurnal decât niște învechite informații personale pe care ai dori să le vinzi cuiva, cândva. Ieftin, doar ca să scapi de epoca pe care o reprezintă. Are dreptate! (...) Într-un talcioc clujean, într-o duminică din anul 1947 am văzut o veveriță gonind într-o roată pe care ea însăși o învârtea. M-a izbit în inimă absurdul metaforic al acestei biete veverițe pe care nu am putut-o niciodată uita. Dovadă că azi, gândindu-mi viața ca un biet talcioc fără de sfârșit, mă simt murind în cercul nebuniei soartei mele, fără să știu cui am folosit, sperând până în clipa morții că, totuși, am mers înainte și în sus, chiar dacă am stat pe loc.”

Cerere și ofertă de angajare: „Gospodină pricepută fac tot menajul la familie, numai internă și cu contract”; „Caut îngrijitoare permanentă pentru femeie în vârstă, numai cu contract”; „Îngrijesc persoană suferindă, cartier ultracentral.”

De vânzare „Covor persan, manual, mașină cusut Ileana, rame tablouri, haină astrahan, guler lutru”; „Două difuzoare 350 W/8 Ohmi și două difuzoare PA 100W/8 ohmi”; „Motoretă Mobra cu piese de schimb, frigider pentru mașină, Trabant, cărucior copii”; „Pianină Schiedmeyer, mecanică engleză, placă bronz, corzi drepte”; „Apartament două camere - Berceni, birou sculptat, dormitor stejar, studio, fotolii, oglindă cristal, scaune, sobă Vesta, mașină Singer, vitrină, masă Chippendale, îmbrăcăminte”; „Sufragerie, canapea extensibilă, fotolii, șifonier, covoare persane, mașină cusut, bucătărie, diverse obiecte”; „Pianină vieneză, pătuț metalic copil, mașină lustruit parchet, pardesiu bărbătesc nou”

Se cumpără „Geacă piele 54, model deosebit, ceas vechi colecție, cu trei capace”; „Telecolor, motor Diesel Golf, frigider. Vând cauciucuri”; „Congelator, haină bărbătească piele 60. Vând radio Istria”

Echipa de fotbal a României urmează să se întâlnească pe stadionul Legia din Varșovia cu echipa reprezentativă a Poloniei. Este ultima verificare înaintea meciului cu Grecia care urma să se dispute în 26 aprilie la Atena în campania de calificare pentru campionatele mondiale. Din lot lipsesc Lăcătuș, Iovan și Rotariu, dar îi are pe Lung în poartă și, printre alții, pe Dan Petrescu, Rednic, Klein, Mateuț, Hagi și Cămătaru, pe teren.

La televizor, programul începe la 19 cu Telejurnal. 1 Mai - raport muncitoresc. La 19.25, Tezele și orientările formulate de tovarășul Nicolae Ceaușescu - program de muncă și acțiune revoluționară (color). Creșterea tot mai puternică a rolului conducător al partidului în toate sectoarele de activitate - cerință obiectivă a progresului multilateral al patriei. La 19. 50, Industria-programe prioritare. La 20.10 Trăim decenii de împliniri mărețe (color) Emisiune de versuri și cântece patriotice. La 20.40, Mândria de a fi cetățean al României socialiste (color). La 20.55, Din marea carte a patriei (color). Imagini de geografie contemporană din Munții Făgărașului. La 21.10 Înalta răspundere patriotică, revoluționară a tineretului pentru viitorul României. Spirit revoluționar în gândirea și acțiunea tinerilor pentru ridicarea calitativă a pregătirii profesionale (color). La 21.30, Te cântăm, iubită țară! (color) Muzică ușoară românească. La 21.50, Telejurnalul de noapte. Programul se închide la 22.00

La Filarmonică (Ateneul Român) Recital de pian Oana Velcovici (Beethoven, Schubert, Musorgski). La Opera Română reprezentație cu Traviata. La Teatrul de operetă, Văduva veselă. La Lucia Sturdza Bulandra (sala Grădina Icoanei) A treia țeapă; la Teatrul Mic: Amurg burghez; la Teatrul Foarte Mic: Lewis și Alice. La Nottara (sala Magheru) Într-o dimineață; (sala Studio) EX. La Teatrul Giulești, Arta conversației. Ansamblul artistic Rapsodia Română prezintă Spectacol extraordinar de cântece și dansuri populare românești.

Pe marile ecrane rulează Maria și Mirabela în Tranzistoria, Martori dispăruți, De ce are vulpea coadă, Francois Villon, Rămășagul, Vacanța cea mare, Inima piratului, Lolek și Bolek în lumea basmului, Iacob, Oricare fată iubește un băiat, Iubire statornică, Monte Carlo, Misiune specială.

Multimedia

5 lucruri despre siguranța ta financiară
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:45 0:00
Mai mult
19.12.89 - Actualitatea românească: Ediție specială (II)
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:39:57 0:00
1989
Latest episode
19.12.89 - Actualitatea românească: Ediție specială (II)
1989
1989

Subscribe

Abonează-te
XS
SM
MD
LG