Marți 13 iunie 1989

Soarele răsare la ora 5.31 și apune la ora 21.01. Vremea este răcoroasă. Cerul este variabil, mai mult norod în nord, vest și sud-vest. În aceste regiuni se înregistrează ploi cu caracter de aversă., uneori descărcări electrice. Temperaturile maxime oscilează între 15 și 25 de grade iar cele minime nocturne de la 6 la 16 grade.

Dacă e să ne luăm după agenda care i-a supraviețuit, Elena Ceaușescu a avut o zi încărcată: a avut nenumărate întâlniri cu mușița care bântuia în CC: Curticeanu , Bobu, Constantin Radu, Suzana Gâdea, Cornel Pacoste și Ion Stoian dar și două ședințe cu Nicolae Ceaușescu, prima pe tema metalelor prețioase, a doua pe tema materialelor pentru Congres. Amândoi au evitat simpozionul dedicat lui Eminescu la Ateneul Român, pare-se din pricina antipatiei pe care o nutreau la adresa intelectualilor bănuiți a fi încins atmosfera în Ungaria sau Moldova sovietică. În Ungaria au început negocieri între Partidul comunist şi mișcările de opoziție. A fost organizat un forum numit Masa Rotundă Naţională, unde se negocia reforma democratică și paşnică a ţării. Tratativele vor dura până în 18 septembrie. Câteva zile mai târziu (adică pe 16 iunie) vor avea lor alegeri, câștigate de Frontul Democrat Maghiar, partid aflat în opoziție. De asemenea, la Chișinău începuseră de mai mult timp mișcările de protest care, pe 25 iunie vor duce la organizarea primului miting autorizat al Frontului Popular, un miting la care a fost denunțat pactul Ribbentrop-Molotov și s-a protestat împotriva sărbătorii oficiale care era, în narațiunea oficială, Ziua când Armata roșie a eliberat Basarabia de jugul imperialismului românesc. Adevărul este probabil la mijloc: Ceaușescu era bolnav, dar și în toiul unui lung turneu de vizite de lucru. A doua zi urma să plece să vadă cum mai stă noua revoluție agrară în Teleorman, Giurgiu, Dolj și Olt. În plus trebuia să se odihnească și după ședințele cu soția.

Nicolae Băbălău redactează în Scânteia procesul-verbal al unui proces spectacol care a avut loc la Asociația economică intercooperatistă pentru creșterea și îngrășarea ovinelor Filiași, județul Dolj. Acolo, la adunarea generală extraordinară a oamenilor muncii au fost judecați cei vinovați de moartea, în perioada 25 mai – 9 iunie, a peste 500 de miei și sacrificarea altor 170 din motive de necesitate. Au fost dezbateri aprinse în cadrul cărora cei 11 vorbitori „au combătut cu asprime activitatea incalificabilă a conducerii unității, a directorului Ion Beldea, a organelor de conducere colectivă, a organelor agricole județene cu atribuții concrete în domeniul zootehniei, cerând să se ia măsuri drastice, inclusiv de ordin penal, față de cei care se fac vinovați de știrbirea averii obștești.” Directorul, al zecelea în tot atâția ani și pare-se numit pe pile, și nu pe competență, a înghesuit mieii subnutriți, unii chiar neînțărcați, nu le-a asigurat hrana potrivită calitativ și cantitativ, ba chiar se pare că a acceptat să fie hrăniți cu ierburi perene nepregătite, umede, ba chiar mucegăite. Cei care s-au ocupat cu înfierarea direcției erau magazionerul, o îngrijitoare, un medic veterinar dar cu toții au evidențiat „printre altele, faptul că directorul unității, cel învestit tocmai cu răspunderea de a veghea să nu se strecoare nicio fisură în activitatea complexă de conducere (...) nu a asigurat, îndeosebi în perioada când s-au înregistrat pierderile de animale, furajarea conform rețetarului stabilit.” În perioada de 2-6 iunie, cele două mori au fost stricate, electromecanicii nu au fost în unitate și mulți dintre lucrătorii fermei vegetale nu au participat la acțiunea de strângere a nutrețurilor de pe câmp. A mai fost înfierat și fostul director care nu a informat comitetul orășenesc de partid și conducerea consiliului agroindustrial despre „gravele lipsuri existente” pentru a se putea interveni la timp. În fine, „pornind de la cele petrecute aici, de la măsurile și angajamentele formulate în cadrul dezbaterilor, s-a elaborat un cuprinzător program de acțiuni politico-organizatorice și tehnico-economice, cu termene și răspunderi concrete, ce vizează întronarea unui climat de ordine și disciplină desăvârșite. De asemenea, s-a hotărât destituirea tuturor celor vinovați și au primit sancțiuni pe linie de partid, urmând a fi cercetați penal. Doljul stă bine la producția agricolă, ba chiar și la cea zootehnică, spune gazetarul, dar trebuie să întărească disciplina și ordinea pentru a obține producții „tot mai mari în toate unitățile agricole de stat și cooperatiste, să se întărească necontenit proprietatea socialistă, obștească.”

La Iași a avut loc o sesiune pe chestiuni arzătoare: „Repartizarea rațională, armonioasă și eficientă a forțelor de producție pe întreg teritoriul țării – condiție esențială pentru ridicarea economico-socială a tuturor zonelor și localităților.” Sesiunea era dedicată celei de-a 45-a aniversări de la 23 august și apropiatului Congres al partidului. A fost o sesiune la cel mai înalt nivel județean: au venit reprezentanți ai Consiliului popular sau ai Centrului teritorial de cercetări economice Iași, dar și specialiști din Capitală de la Institutul de planificare și prognoză sau de la Academia de studii social politice de pe lângă CC al PCR, de la Universitatea din București sau Iași și așa mai departe. Pe scurt un brainstorming despre planificarea economică, sistematizarea țării și distribuirea forței de muncă în mod echilibrat. S-a discutat pe marginea mai multor comunicări: Politica PCR, preocupările statornice ale tov. Nicolae Ceaușescu (...) în domeniul dezvoltării raționale și multilaterale a tuturor zonelor și localităților patriei noastre; Realizări și perspective în dezvoltarea economică și social a județului Iași în Epoca Nicolae Ceaușescu; Concepția și politica PCR în domeniul dezvoltării științei și învățământului pe întreg teritoriul patriei; Raporturile dintre amplasarea rațională a forțelor de producție în profil teritorial și dezvoltarea armonioasă a localităților; Procesul de omogenizare socială din RSR. În total, șaptezeci de comunicări. Cu această ocazie a vor organizată și expoziția „ Dezvoltarea economico-socială a județului Iași în anii construcției socialiste și direcțiile de dezvoltare în perioada 1991-1995 și în perspectiva anului 2000.”

După ce cu ani în urmă, pionierii au fost alungați din Palatul Cotroceni și relocați în noua Palat al Pionierilor și Șoimilor Patriei, „un nou și modern lăcaș de instruire și educație (...) mult apreciat de către școlarii care-i trec pragul” în imediata apropiere a început să se construiască un parc „cu multiple funcționalități”, zonă destinată și ea petrecerii timpului liber în chip util și plăcut. Cristina Popescu de la România liberă a trecut pe acolo și a stat de vorbă cu arhitectul Gheorghe Neagu, șef de proiect, și Petre Dăescu, directorul adjunct al Direcției Domeniului Public. Arhitectul i-a spus că „în acest perimetru, pe care îl înfrumusețăm și modernizăm în prezent, am urmărit să realizăm o trecere de la activitatea desfășurată în nenumăratele cercuri ale Palatului Pionierilor la momentele de odihnă, de joc în aer liber. ” Parcul, care acoperă circa 100 de hectare, e situat între bul. Tineretului, noile blocuri de pe Calea Văcărești și șoseaua Olteniței. În locul unde se întâlnesc cele trei axe majore ale parcului este situat platoul central destinat ceremonialului pionieresc: „aici se află înălțat și catargul pentru arborarea steagului pionieresc (...) El oferă locul adecvat desfășurării adunărilor pionierești, al unor evocări istorice, al manifestărilor cultural-educative, serbări și carnavaluri.” Pentru a da un spațiu de desfășurare pentru aceste spectacole pionierești, a fost construit un amfiteatru de aproximativ 2500 de locuri, cu gradene și accese multiple. În fine, pe lângă o grădină botanică, locul cel mai atractiv va fi „România pitorească”, o hartă în pantă, cu scări laterale și rampe, a țării. Fiecare județ în parte și fiecare formă de relief vor fi marcate, cu ajutorul florilor și arbuștilor. De asemenea, în parc se vor amenaja piste pentru minikarturi, un ștrand cu 4500 de locuri cu bazine de diverse adâncimi și dimensiuni, terenuri de volei, baschet, tenis și fotbal. „Cele mai multe dintre elementele prezentate sunt executate, urmând a fi în scurt timp definitivate și se va putea trece atunci la atacarea unui alt obiectiv – lacul de agrement, care va fi prevăzut cu debarcader pentru realizarea unor plăcute plimbări.”

În București, pe strada Galați, adică în buricul târgului, în fața sediului Întreprinderii Exportlemn a apărut acum un an un container. Pe el scria enigmatic I.A.C., adică acesta ar fi fost proprietarul. Containerul a părut o vreme că servește depozitării molozului, lemnăriei stricate etc. rezultate din renovarea unui imobil. Însă deși reparațiile par să se fi terminat, containerul a rămas la fața locului. Și pentru că părea disponibil și al nimănui, a început să fie folosit ca pubelă. Oamenii locului pândeau momentele cele mai prielnice pentru a arunca acolo resturi alimentare. Încet încet, containerul a început să devină supraponderal, dând pe dinafară din preaplinul său urât mirositor. Poate că iarna ar fi trecut neobservat acum însă, în zilele verii, mirosul pestilențial și stolurile dense de muște și cohortele de gândaci au început să migreze speriindu-i pe toți, în primul rând pe cei care au contribuit la umplerea containerului. Însă deocamdată, deși în fața unei întreprinderi de stat și pe o stradă centrală și circulată, containerul pare să nu fie băgat în seamă de mașinile salubrității care trec zilnic pe lângă el făcându-se că nu-l văd.

Cu un an în urmă, locatarii blocului 20 din strada Radu Beller, dornici să scape de insectele care invadaseră Bucureștiul, adunau bani și plăteau o vastă operațiune de dezinsecție. Mai precis 1740 de lei, atât cât solicitase ICRAL Herăstrău, Centrul 6, pentru acest serviciu. A trecut de atunci aproape un an însă dezinsecția nu a mai avut loc. ICRAL a luat banii și s-a făcut că plouă. Și nici după multe solicitări ale Asociației de locatari care prezintă drept probă finală chitanța cu care a făcut plata, angajații de la ICRAL nu par convinși că trebuie să dea ceva pentru banii aceia.

Dumitru Stoian se plânge că a cumpărat un alimentator pentru radio și televizor produs de Întreprinderea Tehnoton Iași. Alimentatorul s-a stricat la trei luni de la cumpărare și, pentru că era în garanție, cumpărătorul s-a dus la reprezentanță să i-l repare. Zis și făcut. Meșterii, plini de o solicitudine plictisită, îi spun să vină peste vreo săptămână. Uns cu toate alifiile consumatorului comunist, Dumitru Stoian a venit prudent după două săptămâni. Alimentatorul însă nu era reparat, era „pe masă” și trebuie să vină după o săptămână. A lăsat tot două săptămâni, dar de astă dată nu doar că era „pe masă” dar era și demontat. Așa că să revină peste o săptămână. A venit tot după alte două săptămâni. Nu aveau transformator. Să revină. Apoi i-au dat vestea bună, era reparat, dar nu aveau cum să-l testeze. Omul a plecat și a revenit cu un radio de acasă. În fine, sâcâiți de acest client încăpățânat care nu voia să-și ia gândul de la alimentatorul lăsat la reparat, i-l dau fără a mai verifica reparația. Acasă Dumitru Stoian descoperă că, de fapt, nici nu reparaseră aparatul care era pe punctul să iasă acum din perioada de garanție.

În județul Mureș a avut loc o întrecere a cosașilor pe un teren al CAP-ului din Lunca Mureșului în cadrul concursului „Cel mai bun cosaș” organizat de Uniunea județeană a CAP-urilor, Direcția județeană pentru agricultură și Consiliului județean UTC. Au fost acordate premii pentru categorii ântre 16 și 20 de ani, între 20 și 50 de ani și peste cincizeci de ani. De asemenea juriul l-a premiat pe Somdodi Domokos din Acățari (care, la cei 74 de ani ai săi, a fost cel mai în vârstă cosaș) și pe Adila Bardoși din satul Călușeri, care a fost cel mai tânăr cosaș. Concurentul cu cea mai bună tehnică de lucru a fost Aurel Haja din Vătava iar juriul l-a premiat pe Ioan Rațiu, din Sighișoara care a participat la toate cele patru ediții ale concursului Cel mai bun cosaș organizate în Mureș.

Pe scena Centrului de creație și cultură socialistă „Cântarea României” al sindicatelor din Oradea, amatorii au interpretat opera comică Amorul disprețuit de Karl Diters von Dittersdorf. Interpreți au fost un medic, Iuliu Andrasy și o profesoară de matematică, Nora Drâmba. Au fost acompaniați la pian de Ileana Ridzyk.

Se fac angajări: „Întreprinderea Filatura românească de bumbac încadrează urgent: tractoriști-rutieriști, tinichigiu industrial, transportori, floricultori. Solicitanții trebuie să îndeplinească condițiile legii, să aibă domiciliul stabil în Municipiul București”; „Întreprinderea Tricodava, cu sediul în București (...) încadrează conform legii 12/1971 primitor distribuitor cu gestiune Aprovizionare și cromator cromare dură cu domiciliul stabil în Municipiul București sau Sector agricol Ilfov”; „Centrul a artă populară UCECOM București, încadrează prin concurs șef serviciu organizare, dezvoltare și îndrumare a producției de covoare românești și orientale, țesături artizanale, specialitatea textiliști.” „Opera Română organizează concurs pentru a angaja coriști (toate vocile), balerini (băieți, fete) instrumentiști (flaut, vioară, trombon, corn), artist plastic, referent literar muzical, soliști vocali (mezzosoprană, tenor, bas, bariton). Condiții: studii superioare de specialitate (pentru coriști și studii medii; pentru balet, studii medii), domiciliu stabil în București, exceptând soliștii vocali și balerinii; stagiu terminat.„

De vânzare: „Dacia nouă, vagon transport stupi, garaj pe roți, compresor pistol, italian, mașină făcut chei yale, mașină făcut vată zahăr, aragaz, butelie, cântar persoane, lustre, cântar alimentar”; „Statuete, rame tablouri, vaze, bomboniere, fructiere, tăvi, goblen, discuri, bibliotecă completă, serviciu cafea, ceai”; „Lustră Murano, foarte frumoasă, perfectă stare”; „Saxofon bariton Migma, stare perfectă”; „Motor de tăiat lemne pe benzină, Drujba Universală. Aștept provincia.”

Se cumpără: Player folosit sau nou, Tv color tip Sport sau Elcrom, amplificator performanțe maxim 50 W și calculator Atari sau similar pentru jocuri, cumpăr”; „Cărucior pentru copii, model deosebit, ceas bărbătesc marcă renumită, tapet, mașină tuns câini”; „Cărucior pliant deosebit, mătură mecanică Favorit, Vând microfon Philips.

La televizor emisiunea începe la ora 19.00 cu Telejurnal. Apoi, la 19.25, Să trăim și să muncim în spiritul normelor eticii și echității socialiste. Răspunderea pentru averea obștească. La 19.45, Industria – programe prioritare. La 20.05 Teatru TV (color). Acei tineri care nu îmbătrânesc niciodată. Scenariu TV de Doru Moțoc. Interpretează: Ovidiu Iuliu Moldovan, Costel Constantin, Mihai Mereuță, Valeriu Paraschiv, Ica Matache, Ion Lupu, Mihaela Lupu. Regia artistică Constantin Dicu. La 21.20 Rolul familiei în societatea noastră (color). Competențe educaționale sporite. La 21.40, Din frumusețile patriei. Străbătând poteci de munte. Documentar. La 21.50 Telejurnal. Programul se închide zece minute mai târziu.

La Sala de concerte a Radioteleviziunii, Recital vocal Felicia Filip. La pian Dana Nigrim. Ciclul Muzica românească în contemporaneitate. La Ateneul Român, în Sala Studio, Collegium Artis format din Adrian Buligă (violă), Ivona Buzescu (mezzosoprană), Sorina Dobrescu (pian), Marcel Frandeș |(vioară). În program Schubert. La Opera Națională Madama Butterfly. La Teatrul de operetă, Lysistrata. La Teatrul Național (Sala Mare; Nu se știe niciodată. În Sala Amfiteatru, Drumul singurătății. La Teatrul Lucia Sturdza Bulandra se joacă Mizantropul. La Teatrul Nottara, sala din Bulevardul Magheru, Floarea de cactus; în Sala Studio, Craii de Curtea Veche. La Teatrul Mic, Cameristele. La Teatrul Giulești în Sala Majestic Teatrul dramatic din Galați are reprezentați cu A treia țeapă și Femeia îndărătnică. La Teatrul C. Tănase în Sala Savoy, Mi se pare că mă-nsor iar în Sala Victoria Concert de muzică rock cu formația Compact.

Pe marile ecrane, Felicitarea (spectacol de gală în cadrul Zilelor filmului japonez), Viața ca o poveste, Cuibul salamandrelor, În fiecare zi mi-e dor de tine, Maria și marea, O vară cu Mara, Maria și Mirabela în Tranzistoria, Fata de pe râu, Vine Jonny, Jandarmul și jandarmerițele, Comisarul, Ar trebui să fie mereu duminică, Sonata Kreutzer.

În fiecare zi mi-e dor de tine (Gheorghe Vitanidis, 1988). Film muzical cu Stela Popescu, Marin Moraru, Jean Constantin, Alexandru Arșinel, David Ohanesian, Florin Piersic, Teodora Mareș, Viorel Păunescu, Nae Caranfil, Emilia Popescu, Iurie Darie și Coca Andronescu. Scenariul e scris de Octavian Sava și muzica le aparține lui George Grigoriu și Ionel Tudor. Un director de teatru (Iurie Darie) venit tocmai de la Gala creației studențești („plină țara de talente”, oftează el, nemulțumit că nu găsește distribuție pentru un spectacol de revistă produs de teatrul lui) primește sarcină de la Consiliul Culturii să realizeze un spectacol într-o grădină de vară de dimensiunile Sălii Polivalente. Ar fi vrut să înceapă ministagiunea chiar cu spectacolul căruia nu-i găsea eroină principală, deși făcuseră o groază de audiții. Cum ar veni, Singin` in the Rain în versiune realist-socialistă. Regizorul spectacolului urma să fie debutantul Radu Valerian (adică Viorel Păunescu) împreună cu compozitorul Gelu Vasilescu (Nae Caranfil). Se organizează concurs pentru solistă și este selecționată Irina (Teodora Mareș), conservatoristă și fiică a distinsului profesor Mirea (D. Ohanesian). Apoi se organizează și o preselecție pentru teatrul de revistă... în fine, urmează o groază de încurcături cu un regizor îndrăgostit de primadonă, Stela Popescu, o cutie cu aspirine și alta cu somnifere, qui pro quo-uri comice, iar Stela Popescu și Arșinel, concerte la Ateneu și la Teatrul de revistă și, în fine, Stela Popescu, Florin Piersic, Cotabiță, Arșinel... În cele din urmă directorul hotărăște să combine cele două spectacole într-unul singur în care toată lumea cântă, râde și dansează. Orchestra e dirijată de retractilul profesor Mirea, revenit la sentimente mai bune față de muzica vulgară și distracția facilă. Filmul rămâne, în schimb, vulgar și facil, cu o muzică țipătoare, pe gustul epocii și un scenariu tras de păr. Dar, dacă vreți să-i vedeți pe Marin Moraru cântând ușor fals și buf (!), în duet cu Iurie Darie și inconfundabila sa voce de dascăl de țară, pe Viorel Păunescu, cu voce de licean întârziat și pe Florin Piersic (care s-a mai produs în music-halluri, de pildă Eu, tu și Ovidiu, cu Violeta Andrei și imposibile melodii de dragoste) lopătând niște arpegii pe un pian dezacordat, dacă vreți să vedeți niște hilare (involuntar, mai degrabă) scene cu o coregrafie împiedicată și carnavalescă, dacă vreți să gustați mostre de umor grosolan (râsul pântecului, cum îi spunea Bahtin) și lovituri de teatru direct în plexul bunului gust ... puteți face un efort. Emilia Popescu a primit un premiu de onoare din partea ACIN pentru rolul Stelei din film.