Sâmbătă 13 mai 1989

Soarele răsare la ora 5.51 și apune la ora 20.34. Vremea este în general frumoasă. Va continua să se încălzească ușor. Cerul va fi variabil, dar mai mult senin în regiunile sudice. În nord și la munte se vor semnala izolat averse de ploaie cu descărcări electrice. Maximele termice ale zilei se vor situa între 23 și 30 de grade, izolat mai ridicate în sud. Minimele termice ale nopții vor fi cuprinse între șapte și 17 grade.

Miruna Ionescu de la Scânteia tineretului vrea să vadă cum se plămădește generația de mâine și unde o putea face decât într-o școală din România profundă, în comuna Crasna, Gorj? A găsit tânăra generație a Școlii generale Cărpiniș jucând handbal „pe terenul întins aproape ca în palmă, bătătorit, fete și băieți supravegheați de profesorul de educație fizică, Petre Țiriplică.” În școală, liniște ca la muzeu. Au început orele, i se spune. O însoțește directoarea Maria Burlan să o inițieze. „E o liniște ca de muzeu,” notează în blocnotesul ei gazetara. Asta pentru că școala e un muzeu: „vitrine mari, înalte, care nu lăsau niciun centimetru de perete gol, ofereau ochilor vizitatorului minunate exemplare vechi, străvechi chiar de arăt populară a locului. De la port la obiecte din lemn sau ceramică sau instrumente muzicale la cele destinate muncii, existenței cotidiene în gospodăriile de-acum zeci sau sute de ani.” Directoarea nu vrea să-și asume merite străine: autorii muzeului sunt profesorul de limbă și literatură română care era acum secretar adjunct comunal de partid și Petre Țiriplică, proful de sport. Totul pornise din necesitatea de a cunoaște și descifra trecutul, din respectul pentru străbuni... sunt sentimente și cunoștințe pe care vor să le sădească în fiecare generație de copii care învață în școală. „Cum să-ți iubești locul natal, cum să vrei să contribui la rândul tău la buna lui stare, dacă nu-ți descoperi rădăcinile, dacă nu știi să le cauți izvoarele din care se adapă?” Trebuie educați în felul acesta nu doar pentru a ști de unde se trag, ci și pentru că mulți nici nu părăsesc comuna sau dacă o fac, se duc la studii și revin acasă. Mulți profesori au fost elevi ai acestei școli. Chiar și educatoarea Maria Ciocârlan, secretara Comitetului comunal UTC și educatoarea Elena Văduva, secretara Comitetului comunal de femei au învățat acolo. Gazetara este curioasă să afle prin ce metode li se transmite elevilor „sentimentul acela al apartenenței unui anume pământ și responsabilitatea pentru viitorul lui”. Simplu, spune directoarea Burlan. Îi scoatem mult în natură, apoi chemăm bătrâni „care le destăinuiesc ce au făcut ei pentru satul lor, îndemnându-i să le continue munca, să nu-i uite obiceiurile.” Au și un lot agricol unde copiii își formează mâna de viitori gospodari „iar munca din cadrul orelor de agricultură reprezintă o adevărată întrecere a celor mai îngrijite și mai roditoare loturi. Astfel încât practica din toamnă de la CAP Bengești și de la Ferma pomicolă Câmpu Mare (...) nu se mai face cu neinițiați ci cu adevărat mici experți.” Pentru cei mai măricei se adaugă și alte metode de persuasiune: la cabinetul de orientare școlară și profesională sunt frecvente întâlnirile cu specialiști în agricultură. Mă rog, nu sunt îndemnați doar spre agricultură, „deși ea, această pregătire constituie o constantă a preocupărilor noastre.” Directoare se destăinuie: au nevoie de policalificarea tinerilor care ar putea fi astfel de toate: „mineri sau muncitori de înaltă calificare, profesori sau mecanizatori, mecanici auto sau îndemânatici lucrări la atelierul meșteșugăresc, toți trebuie să știe și știu să iubească și să îngrijească pământul vitele, pădurea.” Apoi o îndeamnă să se uite la casele, muncile agricole, cirezile pe care le duc la păscut, transhumanța cu turmele de oi „ele vă vor spune că meseria fiecărui locuitor al acestei comune este, mai întâi de toate, cea de veacuri: cea de țăran.”

Conferențiar universitar doctor Ioan Jinga face, în paginile revistei Săptămâna, portretul-robot al omului nou și ce rol are educația în formarea acestuia. Ioan Jinga este un pedagog de școală nouă, comunistă și, dacă vorbește despre omul nou, o face tocmai din perspectiva condiționării omului vechi pentru a atinge acest deziderat programatic. Rolul educației trebuie, spune el, discutat din perspectiva dialectică a unei construcții politice în care „factorului uman i se asigură poziția centrală”. Sistemul educativ presupune așadar „o definire clară și vizionară a finalităților educației actuale, principii de organizare cutezătoare de înfăptuire a acestora, idei, teze și aprecieri cu importanță teoretică și practică.” Astfel că, oricum ai privi lucrurile, „formarea personalității multilateral dezvoltate, a omului nou – comunist revoluționar și homo humanus (om de omenie, cum spunem noi, românii) constituie cea mai generoasă și mai elevată dintre finalitățile care s-au formulat vreodată în fața educatorilor.” Vorbind despre omul nou, pedagogul Jinga nu vrea să propună abstracțiuni și generalități, ci trăsături distincte „clar exprimate (...) de către marele strateg al devenirii luminoase a patriei noastre: înalt nivel de cultură generală, înalt nivel de pregătire profesională, înalte virtuți moral-cetățenești – toate circumscrise acestor atitudini esențiale care este spiritul revoluționar.” Ioan Jinga (fost inspector general școlar la Capitală) stabilește care trebuie să fie rolul școlii în formarea omului nou. Programul partidului, susține el, a stabilit că școala este „principalul factor de cultură și izvor de civilizație” și că școala trebuie legată de cercetarea științifică și de producție. Însă, spune Jinga, „structura organizatorică de un nivel excepțional – practic una dintre cele mai avansate din lume – nu atrage automat și o funcționalitate excepțională a învățământului românesc.” A fost nevoie de Expunerea din noiembrie a lui Ceaușescu („programul de luptă și de muncă al întregului popor”) ca să se precizeze ce anume trebuie să facă școala. „În principal se impune necesitatea perfecționării și așezării pe o bază mai bună a predării științelor sociale, care trebuie să asigure în întregul nostru învățământ cunoașterea temeinică a politicii partidului, a problemelor construcției socialismului, dar și a tuturor problemelor economico-sociale.” Prin urmare trebuie intensificată la o scară largă perfecționarea politico-ideologică, de specialitate și psihopedagogică a tuturor cadrelor didactice, inginerilor și maiștrilor instructori, ca să-i poate pregăti mai bine pe elevi să devină oamenii noi ai timpurilor noi. Ioan Jinga își amintește nostalgic că Ceaușescu vorbea cu un deceniu mai înainte „cu geniala-i clarviziune” că muncitorul anului 2000 va fi cercetătorul științific. Adevărul e că, la progresul științei și ritmul revoluției tehnico-științifice „formarea muncitorului cu studii superioare apare deja ca o necesitate” iar școala joacă un rol fundamental. Nu orice fel de școală, ci școala românească. „Iată de ce prima urgență a școlii de astăzi este creșterea calității pregătirii teoretice și practice a tuturor celor care, timp de 12 ani studiază în școală și întreprindere: numai pe baza unei culturi generale solide, a unei înalte competențe științifico-tehnice și profesionale circumscrise unei conștiințe a muncii și creației înalte, revoluționare vor putea lua parte activă, demiurgică la edificarea comunismului – visul de aur al omenirii – pe tărâmurile vechii Dacii.” Ioan Jinga a fost dat jos de pe fotoliul de inspector în decembrie 1989 după zece ani de domnie neîntreruptă. A avut însă o frumoasă carieră de profesor universitar după aceea. A lucrat pentru perfecționarea personalului didactic din învățământul militar, al celui din Academia de Studii Economice, ajungând apoi profesor asociat al Facultății de psihologie din Universitatea București. Și-a publicat cărțile și tratatele de pedagogie. În 2016, la sediul Inspectoratului școlar al Municipiului București a fost dezvelit bustul lui Ioan Jinga.

Tinerii vor să corespondeze. Seder Claudius Titus, de pildă, din Hunedoara, ar vrea să știe mai multe despre D. Roman, M. Runceanu, Compact, D. Drăgan, A. Similea, ABBA. De asemenea vrea să schimbe impresii despre filme, literatură și limba chineză. George Iordache din București e interesat de muzică (Madonna, Iris, S. Fox, Sandra), film, fotbal (Steaua), literatură. Ar vrea, de asemenea, „să schimbe postere și afișe”. Cristian Oprițescu din Baia de Aramă, vrea să corespondeze pe teme muzicale (Savoy, ar vrea discuri, fotografii, autografe, Angela Similea), ar vrea colecția revistei Steaua pe anul 1987. Gabriel Drug din București vrea să schimbe impresii despre zootehnie, rugby, patinaj și muzică iar Ionela Olteanu din Cugir vrea știri despre Sandra, Modern Talking, Tot Cutugno, fotbal (Dinamo), rebus și altele iar Cristian Iambor din Salonta dorește informații despre G. Dorobanțu și oferă textele cântecelor de la San Remo și fotografii cu cântăreți italieni. Și pentru că suntem la muzică, topul lui Andrei Partoș plasează pe primul loc al secției române melodia Stau pe o margine de lună cu Dida Drăgan. Urmează, pe doi, Adrian Daminescu, cu Nu poți uita și Gabriel Cotabiță, pe trei, cu Noi rămânem oameni. Apoi Mihai Ppocorschi (Cântă), Ricky Dandel (O zi frumoasă) și Vasile Șeicaru+Ștefan Hurșcă (Firul de iarbă). La secția de muzică străină pe primul loc sunt Mike & The Mechanics (The Living Years). Apoi Leave Me Alone cu Michael Jackson și Fine Young Cannibals cu melodia She Drives me Crazy. Urmează Simple Minds (Belfast Child), Roy Orbison (You Got It) și Annie Lenox & Al Green (Put A Little Love In Your Heart). La secția de muzică populară pe primul loc e Lucreția Ciobanu cu Sună, codrule, și răsună. Urmează Tiberiu Crișan (Multe doruri are omul). Pe trei, Teodor Coraș (M-ai crescut, maică, cu dor) pe patru Filuța Bogdan (Siminocul). Pe ultimul loc, Victoria Darvai (Fetele de la Cicir).

Redacția revistei Vatra a organizat sub genericul „Vetre de istorie și spiritualitate românească” Zilele revistei Vatra în comuna Șimian din județul Mehedinți. Desantul scriitoricesc a fost format din echipa redacțională (Cornel Morar, redactor-șef, Al. Cistelecan, Nicolae Băciuț și Radu Ceontea) dar și scriitorii Valeriu Armeanu, Valeriu Bârgău, Ileana Roman și membri ai cenaclurilor și cercurilor literare din localitate. România literară informează că au avut loc cu oamenii muncii din localitate la Centrul de cultură Cântarea României, la SMA, la IAS-sere și la Întreprinderea mecanică din comuna Șimian. Din partea oficialităților locale au participat Ioana Jianu, primarul comunei și profesorul Dumitru Dincă, secretar adj. al Comitetului comunal de partid. La Centrul de creație și cultură socialistă „Cântarea României” pentru tineret din Oradea a fost prezentată expunerea „Tineretul – participant activ la marile împliniri ale Epocii Nicolae Ceaușescu.” La Sibiu, în organizarea Comitetului municipal al UTC este prezentată la Întreprinderea 13 Decembrie expunerea „Unitatea întregului popor în jurul partidului, al secretarului său general – chezășie trainică a mărețelor înfăptuiri revoluționare.” |La București, Muzeul de istorie și artă al Capitalei prezentă pentru tânărul auditoriu, expunerea „Dezvoltarea științei, culturii și învățământului în București după Congresul al IX-lea al partidului.” La Liceul Mihai Viteazu din Capitală, Muzeul literaturii române a organizat un simpozion „Literatura independenței și victoriei ( mai 1877 – 9 mai 1945 – 9 mai 1989). Au susținut „expuneri” Pop Simion, istoricul Vladimir Zodian, Haralamb Zincă și, din partea muzeului, cercetătorul Radu Bagdasar.

Gabriel G. Bacovia, custodele Muzeului George Bacovia, îi roagă pe toți cei care posedă fotografii cu dedicație sau fără vechi sau mai noi cu soții Bacovia (împreună sau separat), cărți cu dedicații, scrisori și alte obiecte legate de numele lui George și al Agathei Bacovia și vor să le doneze muzeului, să se adreseze fie personal, în strada George Bacovia 63, sector 4, fie prin poștă.

Mineralierul Comănești i-a trimis o telegramă lui Ceaușescu pentru a raporta că această navă amiral a flotei maritime românești a plecat în prima cursă. Agerpres informează că în telegramă echipajul adresează cele mai calde mulțumiri „pentru grija statornică și atenția” acordate de Ceaușescu și Elena Ceaușescu dezvoltării și înzestrării flotei, „îmbunătățirii continue a condițiilor de viață și de muncă ale marinarilor, înfloririi multilaterale a patriei.”

În cadrul Turneului internațional feminin de șah de la Tușnad, victoria a revenit maestrelor Gertrude Baumstark (România) și Ketevan Kahiani (URSS) care au câștigat 9 puncte din 13. Pe următoarele locuri s-au plasat Gabriela Stanciu, Otilia Ganț, Cristina Bădulescu.

Amatorii de rugby frisonează: pe stadionul 23 August vor avea lor două dispute. Sunt dispute amicale dar, pretind comentatorii sportivi, sunt urmărite cu interes pe plan internațional mai ales (sugerează ei) din considerente de politică: este prima dublă de acest fel organizată la București. Primul meci este cel dintre echipele reprezentative de tineret ale României și Angliei. Mai apoi, de la 17, meciul dintre echipele de seniori. Din lotul României fac parte jucători din echipa de aur: Florică Murariu, Gheorghe Caragea, Alexandru Rădulescu și alții. Din lotul oaspeților nu lipsesc Rob Andrew, Jeremy Guscott u Rory Underwood. Echipa României învinsese anterior selecționatele Scoției și Țării Galilor.

A apărut almanahul Contemporanul cu subtitlul „Cunoaște-te pe tine însuți”. Conform prezentării „almanahul se adresează unui public larg, tuturor celor interesați să fie la curent cu evoluția gândirii contemporane, a concepțiilor și valorilor literaturii și artei (...) propunându-și să dezbată o tematică de variată de mare interes.” De aceea primul subiect semnificativ este „1 Mai 1939 – zi de luptă revoluționară în care se impun eroicele personalități – efigie de înaltă strălucire pe frontispiciul României socialiste contemporane”; Centenar eminescian; Răsfrângerea geniului în tumultul interior al universului uman etc.etc.etc. Contemporanul era revista Consiliului Culturii și Educației Socialiste.

În Jurnalul său Victor Felea anunță apariția volumului de Poezii al Anei Blandiana „cu toate că interdicția rubricii sale din România literară nu a fost ridicată. Recitind din când în când, poezia Anei Blandiana îmi stârnește reacții contradictorii. Uneori mi se pare autentică și îmi reține atenția, cel puțin pentru moment. Alteori, mă surprinde făcutul și răceala ei, mimarea trăirii, nu trăirea însă transfigurată, Totul trece prin cap, printr-un filtru rațional, înainte de a ajunge pe hîrtie. Poate că mă înșel (se mai întâmplă), dar nu pot scăpa de senzația unui artificiu (ingenios) care îi prezidează versurile.”

La televizor programul începe la ora 13 cu un scurt program de știri Telex. La 13.05 La sfârșit de săptămână. La 14.45 Săptămâna politică (color). La 15.00 programul se închide și se reia la 17.00 cu Transmisiunea directă a meciului de rugby România – Anglia de pe stadionul 23 August. La 19.00 Telejurnal. La 19.25 Sub tricolor, sub roșu steag. Versuri patriotice, revoluționare (color). La 19.35 Teleenciclopedia. La 20.05 Film artistic (color) Undeva... sub soare. La 21.55, Telejurnal. La 22.05, Nocturnă muzicală. La 22.20 programul se închide.

În Sala Studio a Ateneului Român, Treptele afirmării artistice. Oxana Corjos, pian (Bach, Mozart, Chopin, Enescu, Brahms) La Opera Națională este reprezentație cu Nunta lui Figaro. La Teatrul de Operetă, Paganini. La Sala Mare a Teatrului Național, Bădăranii. În Sala Amfiteatru, Vassa Jeleznova. Teatrul Lucia Sturdza Bulandra are premieră cu Mizantropul în sala din bul. Schitu Măgureanu. La Teatrul Nottara, sala Magheru, Necazurile unui îndrăgostit iar în Sala Studio, Amintirile Sarei Bernhardt. La Teatrul Mic, Niște țărani. La Teatrul Giulești (sala Majestic) Pescărușul. În Sala din Giulești, Așteptam pe altcineva. La Teatrul Ion Creangă, Uite-l, nu e (matineu) și Întâmplare din cartierul Soho (după-amiază). IATC prezintă la Studioul de teatru Casandra Liliomfi (Institutul de teatru din Tg. Mureș, în limba maghiară) și Ioneștii (Institutul de teatru din Tg. Mureș, în limba română). Circul de Stat București prezintă Vedetele Circului din Varșovia.