Duminică 16 aprilie 1989

Soarele răsare la ora 6.32 și apune la ora 20.01. Vremea se va încălzi treptat. Cer mai mult înnourat, vor cădea averse sub formă de ploaie mai ales în nord și nord-est. În sud-vest e posibil să cadă grindină cu descărcări electrice. Temperaturi maxime între douăsprezece- douăzeci și două de grade. Minimele termice se vor situa undeva între două și 12 grade, mai scăzute în jumătatea de nord. Vântul va bate cu zece până la 15 km/h.

Ziarele publică hotărârea plenarei CC al PCR, după trei zile lungi și obositoare, în care s-au dezbătut „într-un climat de înaltă răspundere și exigență comunistă, de angajare revoluționară, de încredere fermă în socialism” etc.etc. „probleme de cea mai mare însemnătate pentru dezvoltarea economică și socială a țării până în anul 2000 și în unele domenii, până în prima parte a celui de-al treilea mileniu, pentru ridicarea continuă a nivelului de trai și de civilizație al întregului popor.” Plenara a adoptat în unanimitate nu doar rapoartele și proiectele supuse discuției, ci și „tezele, ideile și orientările de deosebită însemnătate teoretică și practică cuprinse în cuvântarea secretarului general al partidului și hotărăște în unanimitate ca această să stea la baza activității viitoare a partidului și poporului nostru, să constituie programul de muncă și acțiune al organelor și organizațiilor de partid, al comuniștilor, al tuturor oamenilor muncii” etc.etc.

Pe adresa lui Ceaușescu sunt trimise mii de telegrame de felicitări, adeziune, angajamente, promisiuni etc. Pe prima pagină a ziarelor apare cea venită din partea Organizației pionierilor, care tocmai sărbătorise printr-o Sesiune de comunicări 40 de ani de la înființare. I se transmit sentimente de aleasă prețuire și profund respect, pentru contribuția lui „inestimabilă la fundamentarea, orientarea și îndrumarea activității Organizației Pionierilor, la educarea comunistă patriotică, în spirit revoluționar a tinerei generații, Erou între eroii neamului, genial gânditor și om politic de înalt prestigiu internațional, pentru nobila și exemplara activitate de înflăcărat patriot revoluționar pusă cu neasemuită abnegație în slujba înfăptuirii idealurilor” etc.etc. Ceaușescu e modelul lor și nu încetează s-o spună, mulțumindu-i în vreo zece paragrafe că a învestit „cu o nouă și înaltă semnificație cravata pionierească, dăruindu-ne marea cinste de a avea în culorile sale, alături de roșul drapel al partidului comunist, culorile tricolorului românesc, încredințându-ne astfel răspunderea care ne va însufleți mereu, aceea de a munci și trăi în spirit revoluționar, patriotic, după exemplul înaintat al comuniștilor.” Organizația Pionierilor spune despre sine că este „un detașament puternic, cu o bogată experiență în procesul educării comuniste, revoluționare, patriotice a pionierilor și șoimilor patriei.” Dar tot ce a realizat se leagă „indisolubil” de activitatea lui Ceaușescu (probabil prin nora lui, Poliana Cristescu). Îi urează și consoartei multă sănătate și putere de muncă, „noi și strălucite realizări în grandioasa activitate pe care o desfășurați pentru edificarea noii societăți în România” etc.

Prin semnătura lui Aurel Perva, Luceafărul îl laudă exaltat pe șeful statului. Pretextul? Lucrările plenarei CC al PCR „în cadrul căreia au fost dezbătute probleme de maximă însemnătate pentru progresul multilateral al patriei socialiste”. Aurel Perva simte deplin importanța momentului „cu profunde semnificații și cu ample reverberații naționale și internaționale” când Ceaușescu a anunțat plata completă a datoriei externe. Bine a făcut Ceaușescu, bine a făcut România, e de părere editorialistul. Într-o lume complexă „în care povara datoriei externe afectează interesele și aspirațiile de progres, de viață mai bună ale popoarelor, îndeosebi ale celor din țările în curs de dezvoltare”, România este „din nou” un exemplu de țară care prin hărnicie și eforturi susținute, „sub conducerea clarvăzătoare a partidului, a secretarului său general (...) reușește să înainteze ferm pe calea progresului economic și social, să se afirme cu demnitate în viața internațională.” Pe scurt, achitarea integrală a datoriei este dovada că politica partidului și a statului este eficientă. Este un gest cu valoare de unicat în lumea de azi, e de părere Aurel Perva, care demonstrează „adeziunea entuziastă, deplină a poporului român, a tinerei sale generații la politica internă și externă a partidului nostru comunist, relevă uriașa sa capacitate de mobilizare, de muncă și creație spre binele țării, pentru înflorirea civilizației socialiste pe pământului patriei.” Și pentru că așa toasturi nu mergeau bine fără muzica versurilor, Petre Balahur concepe un Omagiu de primă pagină a cărui idee este „Cât fagurii de miere/ ai limbii vor rămâne/ și cât eroii noștri/ vor fi lumină trează/ Vom lua ca pildă-n toate/ pe cel care lucrează/ de pe acum la chipul/istoriei de mâine.” Nu spune despre care El e vorba, dar nici nu trebuie. Tot acolo, lângă un Elogiu muncii în care Mircea Mâciu se căsnește să deturneze sensurile unor citate incomplete din Simion Mehedinți, Petre Domșa scrie un reportaj apologetic despre Canalul Dunăre-București. Personajul este inginerul Ludovic Demeter care a trăit, muncit, locuit în acest spațiu inițiatic, alături de brigăzile de tineret. În septembrie 1988, primul comandament, ținut în cancelaria unei școli. Au început ședința la o tacla, apoi totul s-a succedat cu repeziciune, spune reporterul: au fost distribuite rapid lucrările și au fost stabiliți fără ezitare șefii de echipe pentru prima ecluză, pentru podurile de peste canal, sau portul în amonte. Oameni cu voință de oțel și puteri de diamant. Sau invers. Barajul de la Cornetu-Mihăilești, primul obiectiv terminat în cadrul amenajării complexe a râului Argeș a fost construit de ADP Timișoara. Nu că ar conta prea mult... Apoi reporterul se deplasează la nodul hidrotehnic de la Goștinaru pentru a asista la turnarea betonului în corpul barajului. Aici sunt trei obiective de bază: barajul, pentru a regla debitul Argeșului, ecluza, pentru a face posibilă trecerea vapoarelor dintr-un lac într-altul, și centrala hidroelectrică. Nu este singurul nod, ne spune gazetarul: mai sunt noduri hidroelectrice și la Oltenița, Budești, Varlaam și Cornetu-MIhăilești. În fine, turnarea betonului a întârziat câteva ceasuri pentru că au făcut rost greu și improvizat de piatra necesară betonului: au luat-o pavajul vechii gări. Inginerul șef de lucrare a luat decizia să treacă la fapte mari, însă „mai întreabă încă o dată, e totuși sfârșitul unei zile de muncă, e cineva care se cere acasă? Nimeni Toată lumea rămâne pe loc gestul lor este aprobat de conducerea centralei.” Astfel că la orele serii, prima benă coboară în groapa săpată la Goștinaru și răstoarnă „un beton vârtos, brun. Aburește și cineva mai privește încă o dată spre cer, va fi frig la noapte.” E clar că e un moment istoric, deși nimeni nu se exteriorizează. Însă tuturor le vibrează sufletul, inclusiv reporterului. Motivul e invocat involuntar tot de gazetarul în extaz care spune că „(...) noutatea absolută pe acest loc: încântarea cu care asculți sunetul vibratoarelor ce se rotesc cu multe mii de ture pe minut pentru a acționa până la molecula betonului.” În fine, către dimineață, se turnase tot betonul necesar, imensa bordură era acum acoperită cu prelate iar oamenii se pregătesc să plece acasă. Unii mai că ar dormi pe câmp.

Ceaușescu îi scrie lui Hafez al-Assad, președintele Republicii Arabe Siriene cu ocazia Zilei Naționale. Îi transmite printre altele convingerea sa că „în spiritul și pe baza convorbirilor purtate, a înțelegerilor la care am ajuns împreună, bunele relații de prietenie și cooperare statornicite între țările noastre se vor adânci și extinde tot mai mult în viitor, în interesul popoarelor român și sirian, al cauzei păcii, înțelegerii și colaborării internaționale.”

În țară se află o delegație de activiști ai PCUS condusă de G.P. Erhov, secretar al Comitetului regional Donețk al Partidului Comunist din Ucraina. Membrii delegației au avut convorbiri nu doar cu reprezentanții CC ai PCR ci și cu cei ai Comitetului municipal București și ai Comitetului Argeș. Ei au vizitat chiar întreprinderi industriale și obiective social-culturale din Capitală și din județul Argeș.

Presa face un colaj cu reacțiile la anunțul făcut de Ceaușescu la plenarea CC al PCR că România a terminat de plătit datoria externă. La loc de cinste, agenția TASS, ziarul Sovietskaia Rossia, Televiziunea sovietică, Radiodifuziunea sovietică, Agenția de presă China Nouă și alte ziare și publicații în cea mai mare parte comuniste care, dacă e să ne luăm după fragmentele citate, nu fac altceva decât să anunțe măsurile anunțate de la tribuna plenarei fără a le comenta.

În topul muzical întocmit de Andrei Partoș, la secția română pe primul loc era Aura Urziceanu cu Mi-am amintit de mare. Pe doi venea Nicu Alifantis cu Ce bine că ești. Pe trei Silvia Dumitrescu cu melodia Gândul meu curat. Urmau Adrian Daminescu (Nu poți uita), Dida Drăgan (Stam pe o margine de lună), Angela Similea (Ninsorile de flori), Mihai Pocorschi (Cântă) și Gabriel Cotabiță (Noi rămânem oameni). La secția străină conduce Simple Minds cu Belfast Child. Urmează Debbie Gibson cu Lost in Your Eyes. Apoi Kylie Minogue&Jason Donovan cu Especially for you. Apoi, în ordine Milli Vanilli (Baby Don`t Forget), Bobby Brown (My Prerogative), Mike&The Mechanics (The Living Years). La secțiunea de muzică populară pe primul loc este Floarea Calotă cu Soare, soare, frățioare. Pe doi, Laura Lavric cu După mine, măi flăcăi. Pe trei Frații Florea cu Să mă văd codrule-n tine. Pe patru Lucreția Ciobanu cu Sună codrule și răsună și pe ultimul loc Teodor Coraș cu M-ai crescut maică cu dor.

În cadrul Campionatului european de rugbi, România a bătut Italia cu 28 la patru. Meciul s-a desfășurat pe stadionul 23 August din București. Punctele au fost înscrise de Ignat (un eseu, un dropgol, o lovitură de pedeapsă și trei transformări). Boldor, Coman și Murariu au marcat câte un eseu.

La televizor programul începe la 11.30 cu Lumea copiilor (color). Telefilmoteca de ghiozdan. Sinceritate. Premieră TV. Producție a studiourilor din R.D.Germană. Episodul 2. De la 12.25 Sub tricolor, la datorie! (color) La 12.40, Viața satului (color). La 13.00, o scurtă emisiune de știri, Telex, urmată de Albumul duminical până la 15.00 când se închide programul pentru a se deschide la 19.00 cu Telejurnal. 1 Mai - raport muncitoresc. Urmează la 19.20 Cântarea României (color). Creatori de util, făuritori de frumos. Omagiul țării, conducătorului iubit. Emisiune realizată în colaborare cu Uniunea Centrală a Cooperativelor Meșteșugărești. La 20.25 Film artistic. Conspirația. La 21.40, Bijuterii muzicale iar la 21.50, Telejurnalul. Programul se închide la 22.00

Pe scena Sălii Studio a Filarmonicii George Enescu Treptele afirmării artistice. Bogdan Grigoraș - vioară. La pian Doina Dacian. După amiază, tot în Sala Studio, Recital de piana:Cătălina Cojocaru Huroș. La Ateneul Român Recital de canto și orgă Maria Ghircoiașiu (soprană), Victor Dan (orgă). La Opera Română, Micul coșar la matineu și Nabucco în programul de seară. La Teatrul de Operetă, dimineața e reprezentație cu Povestea soldățelului de plumb, iar seara Tinerețea unui vis. La Teatrul Național, Sala Mare, Hagi Tudose, dimineața. Apoi în programul de după-amiază, Bădăranii. Seara, Harap-Alb. În Sala Amfiteatru, Un anotimp fără nume (la matineu), Vassa Jeleznova, seara. În Sala Atelier, Faleza (matineu de la 10); Fata din Andros (la 14); Între patru ochi (la 18.30). La Teatrul Lucia Sturdza Bulandra în sala din Schitu Măgureanu dimineața Noțiunea de fericire (10.30) iar seara Trenurile mele. În sala Grădina Icoanei, Cântec despre mine însumi (la matineu) și Hamlet (seara). La Teatrul Mic (matineu) Mitică Popescu. Seara reprezentație cu Astă seară stau acasă. La Teatrul Foarte Mic se pune în scenă în program de seară Bărbatul și femeile. La Teatrul de Comedie, Când comedia era rege (matineu); Regele Ioan (seara).La Teatrul Nottara (sala Magheru), Floarea de cactus (matineu); Taifun (seara) iar în Sala Studio, La un pas de fericire (matineu); Cuibul (seara). La Teatrul Giulești sala Majestic dimineața este reprezentație cu Să nu-ți faci prăvălie cu scară, seara Regina balului și în foaier: Pasărea măiastră - Maria Tănase. În Sala Giulești la matineu Așteptam pe altcineva și Discuție fără martori (seara). La Studioul de teatru IATC dimineața (10.30) Steaua fără nume, seara (18.30) Mobilă și durere.