Linkuri accesibilitate

Buletin de știri 18 aprilie 1989


Communist paper front page

18 aprilie 1989

Vremea va fi în general instabilă în vestul, centrul și nordul țării. În aceste zone, cerul va fi mai mult noros. Va ploua pe arii extinse. Ploaia are caracter de averse însoțite de descărcări electrice. Vântul va sufla slab până la moderat. Pe alocuri se va înregistra o ceață slabă. Temperaturile minime sunt cuprinse între două și douăsprezece grade iar cele maxime între 14 și 24 de grade.
Monitorul Oficial publică mai multe documente adoptate de Marea Adunare Națională. Primul se referă la anularea datoriilor făcute de cooperativele agricole de producție și asociaţiile economice intercooperatiste până în 1985. Suma totală este de 117 miliarde de lei, mai mare cu 17 miliarde de lei față de cea propusă de Nicolae Ceaușescu cu o zi înainte în plenul Marii Adunări Naționale, propunere de asemenea mai mare cu douăzeci de miliarde decât cea avansată, tot de secretarul general (inițiativa ștergerii datoriilor, se spune, îi aparține) la lucrările Comitetului Politic Executiv. Așadar, totalul datoriilor anulate a crescut, în câteva săptămâni, de la 80 de miliarde la 117 miliarde de lei. Datoriile șterse se repartizează astfel, conform Legii 1 din 18 aprilie 1989, la articolul 1: „a) 115,1 miliarde lei provenite din creditele contractate până la 31 decembrie 1985; b) 1,9 miliarde lei reprezentind dobânzile neachitate, aferente creditelor ce se anulează.” Acoperirea datoriilor anulate se va face din excedentele anilor precedenți. CAP-urile și asociațiile care au făcut împrumuturi între anii 1986-1989 vor trebui să plătească la termen ratele și dobânzile. Dar datoriile nu se șterg automat, chiar dacă sunt îndeplinite cerințele articolului 1. Pentru aceasta trebuie aprobarea Consiliului de Stat, la propunerea comitetelor executive ale consiliilor populare județene și al municipiului București iar propunerea se face „pe baza unor analize temeinice a situației economico-financiare a fiecărei unități efectuate de uniunile județene ale CAP, direcțiile generale pentru agricultură și sucursalele Băncii pentru Agricultură și Industrie Alimentară.” Instituțiile abilitate ale statului vor trebui să țină CAP-urile într-un control permanent din toate punctele de vedere ca să se asigure de realizarea producțiilor vegetale și animale planificate, a dezvoltării micii industrii și a prestărilor de servicii, a creșterii veniturilor și reducerii cheltuielilor materiale și bănești, a aplicării ferme a normelor economico-financiare, astfel încât în toate unităţile să se desfășoare o activitate rentabilă, să se asigure înfăptuirea în cele mai bune condiţii a obiectivelor noii revoluţii agrare.”

Nicolae Giosan, președintele Marii Adunări Naționale, și-a mai pus semnătura și pe Hotărîrea 2 din 18 aprilie care aprobă, în esență, raportul pentru realizarea planului pe primul trimestru al anului și măsurile preconizate pentru realizarea planului pe întreg anul. De asemenea, hotărârea publicată în Monitorul Oficial confirmă și adoptarea analizei pe baza bilanțului a rezultatelor din economia națională, formarea și utilizarea resurselor financiare în 1989. Un fel de lege a bugetului general numai că venită după un trimestru și multe opinteli financiar-fiscale (în primul rând, plata datoriei, apoi deciziile, dramatice în felul lor, de a acoperi găurile din bugetele CAP-urilor și de a nu mai face credite externe).

Probabil cea mai importantă decizie publicată în Monitorul Oficial este Legea 3 din 18 aprilie privind interzicerea creditelor din străinătate. Aceasta spune negru pe alb în primul articol că „se interzice organelor de stat, unităților de stat, cooperatiste și obștești, precum și unităților bancare, să contracteze credite din străinătate.” Cei care nu respectă aceste prevederi vor suporta rigorile legii.

Marea Adunare Națională a adoptat, de asemenea, o hotărâre „cu privire la plata datoriei externe, la politica economică de construcție socialistă și de colaborare economică” în care apreciază „într-o atmosferă de deplină aprobare și vibrant patriotism” că încheiera rambursării datoriei externe este „o mare victorie a poporului român, o realizare de o însemnătate excepțională, care asigură independența economică și politică a națiunii noastre” etc.etc., repetând în esență ce spusese Nicolae Ceaușescu cu o zi înainte, când a anunțat plenul de lichidarea datoriilor externe. Parcă nemulțumiți că nu și-au exprimat în detaliu sentimentele față de comandantul suprem, autorii acestei lungi declarații de dragoste, „în deplină unanimitate și în consens cu voința întregii națiuni, exprimă cel mai fierbinte și înălțător omagiu tovarășului Nicolae Ceaușescu, eminentul conducător al partidului și statului care, slujind neabătut interesele supreme ale întregii națiuni, a inițiat cu genială clarviziune, marile programe de dezvoltare economico-socială a țării” etc.etc. semn că redactorii Hotărârii (Giosan și celelalte marionete) înțeleseseră corect mesajul din ultimul discurs ținut cu o zi înainte de Ceaușescu care le-a spus tuturor fără echivoc că are un adaos de făcut la proiectul hotărârii „care se referă la rolul secretarului general al partidului și al președintelui țării. În orice împrejurări, orice secretar general și orice președinte trebuie să servească partidul, poporul. Numai așa poate fi un adevărat secretar general al partidului, poate fi un președinte al țării, al României.” (Urale și ovații prelungite, puternice. Se scandează îndelung Ceaușescu - PCR! Ceaușescu să trăiască - România să-nflorească.) Le cerea adică să îl menționeze expres și în exces în textul hotărârii. Zis și făcut.

Ministrul Apărării, generalul Vasile Milea, care a vorbit și el de la tribuna Adunării, i se adresează, plin de emoții cazone, lui Ceaușescu căruia îi spune că a trăit intens „sentimentul mândriei naționale pentru grandioasele realizări care au schimbat din temelii înfățișarea patriei noastre străbune.” Generalul adaugă că plata completă a datoriei externe „excepțională realizare a poporului român, sub conducerea gloriosului nostru partid, rezultat al gândirii clarvăzătoare profund patriotice, de mare originalitate și forță creatoare privind strategia dezvoltării țării a iubitului nostru conducător, tovarășul Nicolae Ceaușescu, primită cu nemărginită bucurie și de toți militarii armatei noastre, are o deosebită însemnătate pentru progresul general și întărirea independenței patriei.” Adaugă că susține decizia de a nu mai face împrumuturi și că „Armata țării, parte integrantă a societății (...) a trăit în toți acești ani, cu întreaga sa simțire, adeziune și faptă, tumultul vieții creatoare, dinamismul imprimat de dumneavoastră, mult stimate tovarășe comandant suprem, tuturor domeniilor vieții economico-sociale”. Subliniază apoi că „dă o înaltă apreciere poziției consecvente, ferme de a nu admite (...) amestecul în treburile noastre interne, încercările unor cercuri revizioniste, antiromânești de falsificare a istoriei naționale, de prezentare denaturată a realităților din România”, armata, care se identifică cu aspirațiile poporului, fiind „pavăză de neclintit integrității teritoriale, independenței și suveranității patriei, în fața oricărei agresiuni.”

Pentru a nu irosi ocazia festivă, dr. Aurelian Teodorescu (istoric de la Muzeul PCR) publică în Scânteia tineretului o explicație a rolului de avangardă asumat de clasa muncitoare din România, care s-a pus „în fruntea luptei poporului pentru dreptate socială, progres, independență și unitate socială.” E un text explicativ, să se știe cine a făcut posibile realizările atât de lăudate de la tribuna Marii Adunări Naționale. Pe de altă parte, este și o vocaliză de încălzire, înainte de corurile de laude de la începutul lunii mai, când se sărbătoreau cincizeci de ani de la manifestația pe care, spun hagiografii lui Ceaușescu, ar fi organizat-o acesta și consoarta pentru a se împotrivi iminentului război „Această impresionantă ridicare la luptă, desfășurată sub semnul unității de acțiune a clasei muncitoare, a demonstrat, încă o dată, că în deplină unitate forțele democratice, patriotice, pot bara calea fascismului și războiului,” spune politrucul. După ce face o istorie a mișcării muncitorești, doctorul Teodorescu constată că acesta a fost cadrul în care „s-au format și s-au afirmat cu strălucită putere excepționalele calități de conducător ale tovarășului Nicolae Ceaușescu, a cărui eroică activitate, de mai bine de o jumătate de veac, se identifică cu lupta gloriosului nostru partid, cu însăși istoria noastră națională.” Nu e de mirare că istoricii mișcării muncitorești sunt, de fapt, ai partidului comunist și, mai precis, biografi oficiali ai lui Ceaușescu. „La aniversarea unei jumătăți de veac de la marea demonstrație (...) întregul popor român, strâns unit în jurul partidului, al secretarului său general (...) se află ferm angajat pentru înfăptuirea cutezătoarelor programe de progres multilateral, material și spiritual al patriei noastre socialiste.”

La Câmpina, într-o atmosferă „discret sărbătorească” a avut loc Concursul interjudețean de poezie contemporană „Roșu vertical”. Sorin Preda, nepotul romancierului, a fost acolo și e, în general, satisfăcut. Au fost multe trufandale, scrie el în Scânteia tineretului, printre care recitalurile de versuri susținute „de cunoscuții actori”, Lucia Mureșan și Alexandru Repan, sau spectacolul muzical susținut de formația Paralela 45 și de Nicu Alifantis (spectacol numit „într-o clipă de inspirație poetică” A inventa o floare), toate acestea și poezia lui Nichita Stănescu au făcut ca „sala Centrului de Creație și Cultură Socialistă Cântarea României pentru tineret să devină neîncăpătoare.” Dar lumea nu s-a strâns acolo să cânte și să danseze, ci să participe la concursul de poezie. Au fost patruzeci de competitori, tineri din toată țara. Juriul condus de criticul Laurențiu Ulici a făcut trierea textelor, apoi s-au întâlnit cu toții seara la o șezătoare pe care unul dintre participanți propune s-o pună sub semnul sacrosanct al poeților nepereche Eminescu și Nichita Stănescu. Se citesc versuri din creațiile competitorilor, se și discută pe marginea lor. Nu sunt lecturi de complezență, „se vor amenda, mai mult sau mai puțin argumentat, imprefecțiunile și scăderile textelor propuse.” Ulici pune ordine în toate, remarcând poezia unei Viorica Ungureanu, dar și veleitarismul unora -„adevărată maladie a unor atari concursuri”, pretinde Sorin Preda care spune că „În lipsa exigenței și a atitudinii critice ferme se poate ajunge la nedorita situație ca un concurs de poezie să se transforme într-o fastidioasă anexă a Poștei literare, dominată de laconicul și neplăcutul răspuns Deocamdată nu.” Se va fi gândit gazetarul, când își scria aceste rânduri aspre adresate netalentaților și veleitarilor care confiscau concursurile și cenaclurile, și la poeții de curte care nu mai aveau nevoie de concursul „Roșu vertical” pentru a-și publica versurile pe prima pagină a ziarelor la aniversări, comemorări și de fapt oricând în schimbul unor privilegii la care Lucia Vasilescu, Viorica Ungureanu sau Nicolae Zărnescu, laureați de ieri și de azi ai concursului, nici nu sperau?

Tinerii sunt iar primii în producție. La Întreprinderea minieră Mehedinți, sub lozinca „Țării cât mai mult cărbune”, tinerii de la Mina Zegujani, abatajul tineretului, au extras peste plan 200 de tone de lignit. La Întreprinderea Mecanică Roman, echipele de tineri care fac reparații la strungurile paralele s-au angajat să-și termine lucrarea cu 14 zile mai repede. În Teleorman, în cadrul „Săptămânii responsabilității uteciste în agricultură”, 450 de tineri participă la efectuarea lucrărilor de întreținere a culturilor pe 400 de hectare.

Ion Angelescu a fost numit, prin decret prezidențial ambasador extraordinar și plenipotențiar al RSR în Rebublica Arabă Egipt în locul lui Vicențiu Constantin Dan care a fost rechemat.

La televizor programul începe la 19 cu Telejurnal. 1 Mai - raport muncitoresc. La 19.25, Să trăim și să muncim în spiritul normelor eticii și echității socialiste. Spiritul revoluționar, puternică forță motrice a societății noastre. La 19.45, Industria - programe prioritare. La 20.05, Teatru Tv (color) Anotimpul regăsirii de George Genoiu. Cu Gheorghe Cozorici, Ileana Predescu, Colea Răutu, Traian Stănescu, Dorina Lazăr ș.a. Regia, Constantin Dinischiotu. La 21.25 Idei în acțiune. Valențe ale inteligenței creatoare. La 21.40, Din frumusețile patriei (color), iar la 21.50, Telejurnal. Programul se închide la 22.00.

La Teatrul de Operetă se joacă spectacolul cu Văduva veselă. În Sala mare a Teatrului Național, Unchiul Vanea (spectacol prezentat de Teatrul Național Craiova). În sala Amfiteatru, Vassa Jeleznova iar în sala Atelier, Autograf. La Bulandra se joacă în sala din Schitu Măgureanu Neînsemnații iar în sala Grădina Icoanei, A treia țeapă. La Teatrul Mic se joacă Amurg burghez iar la Teatrul Foarte Mic, Bătrâna și hoțul. La Teatrul de comedie se pune în scenă Când comedia era rege. La Nottara, sala Magheru: Într-o dimineață. La sala Studio a teatrului se joacă Amintirile Sarei Bernhardt. La Giulești în sala Majestic, Cum s-a făcut de-a rămas Catinca fată bătrână. La Teatrul satiric-muzical C.Tănase, în sala Savoy, Spectacol prezentat de Teatrul liric Constanța. Apoi, în aceeași sală, la 18, My Fair Lady. În sala Victoria a teatrului, Varietăți pe portativ.

XS
SM
MD
LG