Linkuri accesibilitate

Buletin de știri 18 februarie 1989


Congresul educaţiei politice şi al culturii socialiste, ale cărui lucrări s-au desfăşurat la Palatul Sporturilor şi Culturii. (2-4 iunie 1976) Fototeca online a comunismului românesc, cota:91/1976
Congresul educaţiei politice şi al culturii socialiste, ale cărui lucrări s-au desfăşurat la Palatul Sporturilor şi Culturii. (2-4 iunie 1976) Fototeca online a comunismului românesc, cota:91/1976

Vieți distruse de pușcăriile comuniste: arestat în anii 1950, pe când era elev de liceu, pentru „uneltire împotriva ordinii publice” și dus la muncă silnică în mina de la Cavnic, politruc în anii 1980, scriind în paginile Scânteii.

Sâmbătă 18 februarie 1989

Soarele răsare la ora 7.11 și apune la ora 17.49. Meteorologii anunță că vreme se va răci. Cerul va fi parțial noros în nordul, centrul și estul țării. Precipitații slabe mai ales sub formă de ninsoare pe alocuri în reginile centrale, nordice și estice. Vântul va sufla slab. Maximele diurne se vor situa între 0,2 și 11 grade iar minimele nocturne între -12 și -8 grade.

Valeriu Neștian, profesor la Liceul agroindustrial Iași, ne spune cum se formează profilul moral-spiritual al tinerei generații. El își extrage știința din „Expunerea tovarășului Nicolae Ceaușescu cu privire la stadiul actual al societății socialiste românești și perspectivele de dezvoltare ale acesteia” în care vede un „program de lucru cu aplicare imediată și valabilitate de lungă durată.” De aceea, locul central al acestei preocupări este ca obiectele de studiu să cultive spiritul revoluționar formând „profilul moral-spiritual al tinerei generații” Ce trebuie să se întâmple în învățământul preuniversitar pentru a atinge aceste standarde? „(...) indiferent de materia predată se cuvine a se face precizare că, dacă pentru stimularea capacităților cognitive ale elevilor se cer predate și asimilate cele mai înaintate cuceriri ale științei, tehnicii și culturii, iar pentru cultivarea psihomotorie trebuie să punem pe planul întâi educarea prin muncă și pentru muncă, în ceea ce privește dezvoltarea psihoafectivă rolul princial îl au trăsăturile morale ale omului nou (subl. V.Neștian), pasiunea pentru muncă și creație, concepția revoluționară despre lume și viață. Dar care sunt cele mai eficiente mijloace pentru a obține asemenea rezultate: „exemplul viu, mobilizator este, în educație, mijlocul cardinal,” și, după ce înșiruie posibilele exemple din istoria culturală, personaje care „s-au ridicat la un elocvent nivel de exemplaritate profesională și moral-cetățenească”, spune că „actualitatea cotidiană în care trăiesc tinerii oferă destule exemple de eroism moral al făuritorilor de bunuri materiale și spirituale care pun la baza întregii lor configurări etico-politice valoarea cea mai înaltă, aducătoare a tuturor valorilor: munca.” Ar mai fi formarea și autoformarea profesională, moral-spirituală și patriotic-revoluționară, „altfel spus, pregătirea elevilor pentru practică, pentru viață.” În fine, spune Valeriu Neștian, „o trăsătură definitorie a lecțiilor și activităților școlare o reprezintă și apartenența la actualitate.” Profesorii trebuie să depună eforturi pentru a îmbogăți conștiința elevilor, pentru a activa conduita lor, să se preocupe „ca mesajul transmis de datele actualității să-și exercite înrâurirea politico-morală în unitate indisolubilă cu însușirea fundamentului științelor (subl.V. Neștian)” Neștian a făcut închisoare prin anii 1950, pe când era elev în clasa a X-a la Aiud și la minele de la Cavnic. Era acuzat de uneltire contra ordinii sociale. A fost umilit și torturat. Să fi învățat acolo calitățile omului nou? Să fi scris altcineva acest articol? După 1990 scria articole pe teme creștine, era activ în cercurile ortodoxiste, rememora anii petrecuți în închisoare, le cerea tinerilor liceeni să țină minte portretul torționarului pentru a-l recunoaște și a nu-i permite să se reproducă (articol din Ziarul de Iași, 11 august 2009, semnat Valeriu Neștian, fost deținut politic, profesor pensionar - Iași) și publica o carte: „Perspective legionare asupra timpurilor prezente si viitoare.”(1995) Sau poate că e vorba despre alt Valeriu Neștian, descoperit după Revoluție?

Casa de cultură și creație socialistă din Râmnicu Vâlcea are agenda plină de copii și tineri pentru următoare perioadă în cadrul Festivalului național „Cântarea României”. Instructorul cultural Cristian Nicolae (actor) îi spune ziaristului de la Scânteia, că în aprilie au pregătit un adevărat „maraton al creației științifice și literare, de creație și interpretare teatrală și muzicală.” Pregătesc un montaj poetic sub titlul „Fiind băiet, păduri cutreieram” cu ocazia centenarului eminescian și o piesă, Evadarea de Leonida Teodorescu „ care se dorește un omagiu al tinerilor vîlceni adus aniversării actului istoric de la 23 august 1944.” Dar tot la Centrul de cultură și creație socialistă gravitează și membrii Clubului tânărului cercetător. Aceștia și-au asumat cu un an în urmă „o serie de sarcini din programul de modernizare a producției vizând obiective deloc ușoare, care au constat (...) în trecerea la funcționarea instalației de fabricare a policlorurii de vinil prin urmărirea polimerizării cu ajutorul calculatorului de proces, diversificarea și îmbunătățirea calității copolimerilor” ș.a. și care au adus „în bugetul combinatului un beneficiu net de peste zece milioane de lei.” Inginerul Gheorghe Olteanu, care este activist-instructor al Comitetului județea Vîlcea al UTC spune că „stimularea creației tehnico-științifice a dat rezultate notabile” și că sute de tineri fac parte din cele 12 cursuri și cercuri beneficiind de „îndrumarea competentă a unor ingineri și economiști cu bogată experiență în producție și cercetare.”

George Baciu face, în paginile Scânteii tineretului, elogiul Liceului teoretic Radu Greceanu din Slatina și mai ales modului în care „se cultivă celor 1136 de elevi dragostea și respectul dață de muncă, față de profesiunea aleasă.” Pentru că, deși este un liceu de științele naturii, așadar teoretic, și „în pofida blazonului său atât de sonor, prin ceea ce face se poate oricând compara cu o școală de profil industrial...” Are dreptate, profesorii vor ca liceul lor teoretic să fie, în fapt, unul industrial. Cel puțin așa spune profesorul de limbă română Silviu Gorjan. „Este clar că n-ai să fii niciodată un bun cercetător sau specialist în domeniul chimiei sau biologiei în lipsa unui îndelungat exercițiu practic. Lucrurile nu se limitează doar la acele ore de laborator obișnuite. Un viitor chimist sau biolog se formează pe băncile școlii, în cadrul unor lucrări complexe și direct productive.” Profesorul de română spune că „cei care se grăbesc să ne considere cu îngăduința de rigoare un simplu liceu teoretic lipsit de posibilitățile și spațiul necesare unei activități practice serioase” se înșală profund. Asta pentru că elevii au făcut cercetări în laboratoarele Combinatului de Aluminiu Slatina, ale Spitalului județean din care au rezultat lucrări științifice prezentate în cadrul Săptămânii științei și tehnicii. „E ușor să spui că nu se poate, că profilul teoretic nu-ți permite o desfășurare productivă corespunzătoare. E important să ai idei, să folosești potențialul creator al propriilor elevi al profesorilor.” Concluzia o trag elevii de a XI-a Victor Moga și Cosmin Ștefănuț care spun că „toți uteciștii își îndeplinesc idealurile profesionare, făptuind lucruri uneori aparent imposibile sau găsind soluții unor probleme nerezolvate de zeci de ani de cercetări.”

La rubrica Mesager a revistei Săptămâna tinerii vor să corespondeze. Aniela Calotă (20 de ani), din Brașov, e interesată de muzică, literatură, poezie, sport, teatru și frumuseți ale naturii. Alexandra Dragu (33 de ani) din București vrea să corespondeze pe teme muzicale (ABBA), drumeție, natură, teatru iar Ovidiu Romeo Ciobotaru (21 de ani) din Mileanca, județul Botoșani oferă reviste de muzică, postere cu M. Jackson, Prince, Sandra, Madonna, Modern Talking, Platini, Maradone și Pele. Emil Baltă (21 de ani) din Roman e interesat de cercetări subacvatice, enigmele oceanului planetar, deltaplanorism și înot. Daniel Spiridon (19 ani) din Craiova e interesat de muzică (punk și new wave). Iar Dan Antonenco (26 de ani) din Suceava solicită fotografii, afișe, postere, reviste, cărți, insigne, brelocuri cu soliști de muzică ușoară, articole despre echipa de fotbal CSM Suceava, planorism, schi, patinaj, hochei și pescuit.

Virgil Lazăr ne informează, în România liberă, că în comuna Jucu din județul Cluj, cu ocazia „Lunii cărții la sate” a avut loc „o acțiune complexă de răspândire a cunoștințelor științifice la care au participat țărani cooperatori, specialiști în agricultură și cadre tehnice din localitate. În cadrul ei, locuitorii din comună s-au întîlnit cu cadre didactice universitate, cu care au avut un dialog fructuos pe tema `Știința și tehnica în sprijinul realizării imperativelor Noii Revoluții Agrare`.” Pentru a-i stimula intelectual pe țărani a fost organizată cu acest prilej și o expoziție de carte social-politică și cu tematică științifică din domeniul agriculturii „(...) A fost o întâlnire utilă care a oferit participanților noi cunoștințe privind tehnologiile avansate din sfera culturii plantelor și creșterii animalelor,” conchide ziaristul.

Radu Piciu constată, în paginile Românei libere, că ordinea și disciplina sunt „condiții hotărâtoare pentru obținerea unor producții ridicate în zootehnie”. A fost necesar să viziteze mai multe ferme de zootehnie din Maramureș pentru a ajunge la această concluzie. La CAP Groși, de pildă, „zootehnia ocupă un loc privilegiat, iar rezultatele obținute situează (...) unitatea printre fruntași”, aceste performanțe datorându-se, în primul rând, „grijii pe care o acordă acestui sector conducerea unității, profesionalismului și dragostei pentru animale a îngrijitorilor.” Nu e ușor să iubești „600 capete de bovine” cărora trebuie să le dea zilnic fân, siloz de trifoi, grosiere, tărâțe, rații bine măsurate, cântărite și împărțite pe categorii de vârstă. „Ordinea și curățenia care domnesc în ferme, de la parcul de furaje și adăposturi până la vestiarele muncitorilor și lăptăria îmbrăcată în faianță spun totul despre modul în care se implică în probleme sectorului conducerea unității” și despre simțul de responsabilitate al îngrijitorilor. De partea cealaltă a laudelor se află CAP-ul Săcălășeni, unde producția e în scădere, „deși anul trecut aici s-au investit importante fonduri pentru modernizarea adăposturilor.” Cauza ar fi „lipsa de disciplină și ordine în activitatea acestui important sector.” Stocurile de furaje s-au împuținat și asigură doar necesarul de întreținere nu și cel pentru producție. „Furaje puține, de calitate slabă, gospodărite fără prea mare grijă - o mare parte din paiele depozitate în parc au fost depreciate de intemperii - îngrijitorii care se schimbă mereu, lipsa unei supravegheri permanente din parte conducerii (...) nu puteau rămâne fără urmări.” E drept, cooperativa nu prea are de unde să ia furajele, pajiștile sunt anemice și nu prea întinse, dar, își dă cu părerea ziaristul, ar fi trebuit să planteze sfeclă furajeră și alte plante bogate în unități nutritive. De fapt, îndeplinirea și depășirea planului nu se poate face „decât cu implicarea mai activă a conducerilor unităților, a consiliilor populare, a conducerii consiliilor agroindustriale în activitatea de redresare a acelor ferme zootehnice ale căror rezultate sunt încă departe de posibilitățile reale.”

Suplimentul literar-artistic al Scânteii tineretului începe cu articolul „Angajare revoluționară” care evidențiază „hotărîrea fermă a tinerei generații de a se implica în mod creator în devenirea socialistă a patriei, sub semnul marilor aniversări și evenimente politice ale acestui an: a 45-a aniversare a victoriei revoluției de eliberare socială și națională, antifascistă și antiimperialistă și Congresul al XIV-al partidului.”

La televiziune primul tronson de emisiune începe la ora 13 cu Telex, urmat de La sfârșit de săptămână (color) apoi la 14.45 Săptămâna politică și, un sfert de oră mai târziu, închiderea programului care se redeschide la 19.00 cu Telejurnalul apoi la 19.25 Sub tricolor, sub roșu steag. Versuri patriotice, revoluționare (color). La 19.40 Teleenciclopedia iar la 20.10 emisiunea Melodii, melodii (color). Urmează filmul artistic Dansul întrerupt, apoi la 22.20 un Telejurnal de zece minute. Închiderea programului.

La Operă, Nabucco. La Teatrul de Operetă, Leonard. La Teatrul Național, în Sala Mare, reprezentație cu Harap Alb, în Sala Amfiteatru, Drumul singurătății iar la Atelier: Farul și domnul Valentino. Pe scenă sălii Schitu Măgureanu a teatrul Lucia Sturdza Bulandra, Privind în jur cu ochi fără lumină iar la sala Grădina Icoanei: A treia țeapă. Teatrul Mic are reprezentație cu O femeie drăguță cu o floare și ferestre spre Nord. La Nottara, Karamazovii și EX iar la Giulești (Majestic) Să nu-ți faci prăvălie cu scară.

XS
SM
MD
LG