Sâmbătă 18 martie 1989

Soarele răsare la ora 6.23 și apune la ora 18.25. Vremea e caldă mai ales în regiunile sudice. Cerul va fi temporar noros în jumătatea de nord a țării și variabil în rest, mai ales senin. Pe alocuri în nord și nord-est va ploua slab. Vântul suflă slab până la moderat. Noaptea și dimineața pe alocuri va fi ceață. Minimele nocturne se situează între zero și 10 grade, mai scăzute în depresiunile intramontane iar maximele pe timp de zi se situează între 12 și 22 de grade.

Presa partidului continuă avertismentele la adresa celor care încalcă legile și disciplina. De astă dată, România liberă publică pe prima pagină amenințările Consiliului Politic Executiv. „Respectarea și apărarea fermă a legalității socialiste, se spune în textul anonim, [sunt] îndatorirea patriotică de înaltă răspundere a fiecărui cetățean al țării.” Textul urmează de aproape logica partidului, invocând „unitatea de voință și acțiune”, „climatul de înaltă responsabilitate patriotică și civică.” Apoi spune că poporul este deținătorul puterii în stat, „stăpân deplin al avuției naționale și făuritor al acesteia” și tocmai de aceea este necesară respectarea „strictă a legilor țării, a actelor normative care exprimă în fapt voința sa, interesele sale vitale în conformitate cu generosul princiu al construirii socialismului cu poporul și pentru popor.” Toate deciziile, continuă articolul, au ca far călăuzitor Constituția („marea Cartă a drepturilor și îndatoririlor fundamentale ale tuturor cetățenilor țării”) în care se spune clar că PCR este forța politică conducătoare a întregii societăți, „centru vital al întregii noastre națiuni socialiste.” Cu alte cuvinte, cei care critică partidul, critică statul, prin urmare poporul și atacă națiunea în centrii ei vitali, deci sunt extrem de periculoși și trebuie anihilați: „(...) respectarea generală a legilor țării se înscrie ca o obligație generală esențială” astfel că „toți oamenii muncii (...) trebuie să vegheze cu fermitate la apărarea ordinii noastre de stat și de drept, la respectarea strică a legalității socialiste, la păstrarea secretului de stat, condamnând orice încălcare sau abatere de la normele legale și etice care guvernează societatea românească” pentru că faptele antisociale, în special cele care subminează „interesele statului” declanșează „aplicarea fermă a legilor țării, pedepsirea severă de către organele de justiție a tuturor celor vinovați de încălcarea legii.” Mai cu seamă apărarea secretului de stat „implică exigențe maxime, indiferent de specificul locului de muncă, de conținutul datelor sau informațiilor cu caracter secret.” Păstrarea secretului este o măsură a fidelității față de patrie și popor „iar încălcarea ei, fie din neglijență sau neatenție, fie din pălăvrăgeală sau necontrolare a comportamentului în raporturile cu alte persoane, fie din exces și rea înțelegere a solicitudinii față de unii parteneri străini sau din orgolioasă etalare a competenței poate fi la fel de primejdioasă ca și trădarea.” De aceea trebuie întărită vigilența și îndesite prelucrările legilor și principiilor socialiste și intensificată activitatea politico-educativă „în rândul tuturor cetățenilor patriei.” Apoi, pe un ton liric, de imn patriotic, amintește că în anul respectiv, anul Congresului XIV și al patruzeci și cincilea de la 23 August, „sentimentul dragostei de țară, al datoriei de a apăra marile sale valori materiale și spirituale dobândește noi și ample dimensiuni, adânci semnificații.” Articolul pare scris în Cabinetul 1 în vreme ce Cabinetul 2 pare să se fi ocupat de impresia artistică.

Are loc ședința Comitetului Politic Executiv care stabilește că toată lumea o duce mai bine ca în 1987, mai cu seamă economia a cărei avuție națională a crescut cu 4,4% față de anul de referință, dar că, deși s-au obținut progrese însemnate, „ele nu sunt în conformitate cu prevederile planului cincinal.” Conducerea de partid și de stat este nemulțumită de sectorul financiar bancar și de viceprim-ministrul care coordona sectorul, de ministrul de finanțe, de guvernatorul Băncii naționale și de președintele Băncii pentru agricultură și industrie „ce se fac vinovați de grave încălcări ale prevederilor legale în ce privelte acordarea de credite, lichidarea pierderilor din activitatea unităților economice și de neîndeplinirea atribuțiilor și răspunderilor se le reveeanu în buna organizare și desfășurare a activităților economico-financiare” etc.etc. Drept urmare, Nicolae Ceaușescu i-a eliberat prin decret prezidențial din funcție pe Neculai Ibănescu (viceprim-ministru), Gheorghe Paraschiv (ministru al Finanțelor), Florea Dumitrescu (guvernator al Băncii Naționale a RSR) și Nicolae Eremia (președinte al Băncii pentru Agricultură și Industrie Alimentară). De asemenea, CPEX decide „având în vedere creditele nerambursate foarte mari ale unor cooperative agricole de producție, pe baza propunerilor secretarului general al Partidului,” să aprobe „ anularea tuturor creditelor coperativelor agricole de producție contractate până în anul 1981. În același timp s-a stabilit ca, pentru unele cooperative cu situații financiare mai grele, să fie anulate creditele contractate inclusiv până în anul 1985, iar pentru altele o reeșalonare corespunzătoare a restituirii tuturor creditelor contractate până în 1985. În acest fel, cooperativele agricole de producție vor beneficia de o reducere a creditelor de circa 80 de miliarde de lei.”

Scânteia (prin Constantin Varvara și Mihai Vișoiu) vrea să le facă dreptate acelor organizatori de partid președinți ai consiliilor unice agroindustriale din județul Ialomița pentru a stabili „rolul organizatorului de partid în mobilizarea lucrătorilor de pe ogoare. Cei doi ziariști au consemnat „opinii asupra preocupărilor de ansambul” de la Comitetul județean de partid Ialomița. Gheorghe Nica, de la Andrășești, spune că și-a propus să se ocupe „insistent de mecanizatori.” Cu atât mai mult cu cât stația de mecanizatori din comună este tânără și se confruntă cu probleme. „Convingerea mea, spune politrucul-cooperatist, (...) că organizatorul de partid trebuie să aibă(...) o imagine limpede asupra principalelor obiective pe care și le-a propus biroul de coordonare.” S-a stabilit acolo ca „fiecare metru pătrat din perimetrul localităților și centrelor gospodărești” să fie cultivat, atunci așa să fie. S-a stabilit folosirea la maxim a resurselor materiale și a forței umane și mecanice existente pentru irigații? S-o folosească. Organizatorul de partid trebuie să stea cu gura pe oameni, să-i stimuleze, să-i pună la muncă. „A munci cu oamenii înseamnă a-i determina, în modul cel mai concret posibil, să se implice cu toată capacitatea lor în înfăptuirea acestor sarcini.” De aceea trebuie „să apelăm mai mult la metodele muncii politice, spune Marin Bratu, șef la Condeești. Mai presus de orice, organizatorul de partid și ceilalți membri ai biroului de coordonare trebuie „să urmărească întărirea capacității politico-organizatorice a organelor și organizațiilor de partid” căci acestea sunt cele care trebuie să rezolve „prin forțele lor proprii, (...) problemele cu care se confruntă, să asigure aplicarea fermă a prevederilor legale.” Dă exemplul fermei legumicole de la CAP Coșereni unde, după ce s-au înregistrat nereguli „comuniștii organizației de bază au fost aceia care au luat măsuri pentru a îndrepta lucrurile pe un făgaș normal.”

Constantin Priescu face, în Scânteia, o tipologie a comuniștilor în ipostaza de promotori ai modernității. A participat și el la plenare județene unde se prelucrează Expunerea lui Ceaușescu din noiembrie 1988 și își pune întrebări existențiale: care este „aportul concret al fiecăruia din cei 5000 de ingineri-comuniști câți își desfășoară activitatea în județul nostru, la înfăptuirea programelor de organizare științifică și modernizare a proceselor de producție?” Nu știm care e județul dar pare a fi o preocupare generală. „Modernizarea producției reprezintă (...) obiectivul fundamental al întregii strategii de dezvoltare calitativ-intensivă a economiei naționale.” Iar comuniștii trebuie să acționeze „cu spirit revoluționar, cu îndrăzneală pentru cunoașterea continuă a tot ceea ce este nou.” Așadar inginerii-comuniști sunt în plutonul fruntaș iar activitatea organelor și organizațiilor de partid cu această importantă categorie de comuniști - specialiștii - care are în prezent o pondere însemnată în economia noastră se cere gândită într-un spirit nou - al cultivării îndrăznelii pentru cunoașterea și aplicarea progresului tehnic, pentru combaterea cu toată fermitatea a tot ceea ce este vechi și perimat.”

De aceea trebuie educați tinerii în spirit comunist aflăm din Scânteia. Metode sunt felurite. În județul Covasna, metoda preferată este ca fiecare cadru de partid care a îndeplinit în tinerețe funcții de conducere în UTC „să răspundă direct și permanent de îndrumarea câte unei organizații UTC.” Este o metodă de succes, ni se spune, „comunistul respectiv ducându-se cu o emoție lesne de înțeles într-un mediu care l-a format, care i-a fost atât de drag și care îl leagă de propria tinerețe.” De asemenea, la Iași, „fiecare cadru didactic membru de partid se ocupă personal de un număr de studenți, nominalizați în funcție de specialitate de preocupările comune.” Ziaristul stă de vorbă cu niște activiști. Traian Maghiar, secretar PCR la Lonea spune că îi mobilizează pe tineri să depășească planul, pentru a înfăptui angajamentul „luat de colectivul nostru de muncă în întrecerea socialistă între toți minerii țării.” Ana Timofte, secretar PCR la Întreprinderea de confecții Botoșani spune că în fabrică sunt peste o mie de tineri și mai toți au „o înaltă conștiință muncitorească, se preocupă de continua ridicare a nivelului de pregătire profesională.(...)Faptul că anul trecut 155 dintre ei nu și-au realizat normele de producție a constituit pentru comitetul de partid o problemă deosebită.” S-au luat măsuri concrete și drastice. Toți cei 450 de tineri nou angajați au fost cuprinși în cursurile politehnicii muncitoreșt. Apoi de două ori pe săptămână, cei 155 de codași au participat câte două ore, după programul de muncă, la cursuri intensive de perfecționare. Apoi fiecare a fost repartizat „pe lângă comuniști cu vechime în muncă și cu aptitudini de pedagogi, cucerind astfel treaptă cu treaptă îndemânarea necesară pentru execuția diferitelor produse.” Concluzia? Activitatea tinerilor trebuie îndrumată de oameni cu mai multă experiență „să le arate cum să muncească și cum să-și soluționeze problemele.” E modalitatea prin care munca de îndrumare a organizațiilor de tineret cuceri „noi trepte de calitate și eficiență” „Așa cum cere conducerea partidului, așa cum impun necesitățile etapei actuale!”

Și primărița din Jilava, Ileana Vișu, aflată la a treia legislatură, se ocupă cu monitorizare: ea monitorizează grajdurile CAP-ului unde se duce zilnic, roasă de grija oamenilor și animalelor. „Pentru astfel de oameni, îi spune ea lui Petre Cristea, ziarist la Scânteia, merită să te zbați. Avem grijă să rezolvăm toate nevoile lor și ale familiilor lor.” Ea spune că deși s-a înțeles cu șeful CAP-ului să fie prezenți prin rotație în mijlocul vacilor, „de multă vreme această înțelegere nu mai este respectată. Ne întâlnim zilnic, la primele ore ale dimineții, pe linia grajdului.” Sunt preocupați de animale, de rasa lor, de hrană, dar și mai mult de oamenii „care muncesc cu animalele.” Și-au propus să depășească producția din anul precedent. „Avem posibilități încă mari, pentru că, în afara animalelor cu un potențial mare biologic, avem și oameni foarte buni, adevărați meseriași de valoare.” Cu certitudine CAP Jilava face parte din categoria cooperativelor ale căror datorii nu au fost șterse prin decizia CPEx. Petre Cristea încheie mobilizator: producția e bună dar oamenii „nu sunt pe deplin mulțumiți cu ceea ce au făcut. Știu că au rezerve încă nefolosite pentru ca producția de lapte să depășească 5500 de litri pentru fiecare vacă. O spun cu sinceritatea oamenilor care își respectă munca pe care o fac.”

Mircea Zaciu spune în Jurnalul său că a auzit, în fine, la emisiunea de dimineață a Europei Libere interviul lui Mircea Dinescu. „În răstimpuri râdeam singur de formulările lui pline de spirit, dar la urmă, și mai ales fraza finală, mi-a stârnit un plâns brusc. Am simțit literalmente lacrimi urcându-mi în ochi.” Apoi citște Scânteia: ”Neliniști. Fraze din Scânteia care amenință vag, dar urât. Un val de represiune, sub pretextul „trădării”, „spionajului” și altele asemenea, poate atinge în primul și în primul rând intelectualitatea, scriitorimea.

I. D. Sârbu scrie, comentând numirea lui Ante Marcovici în fruntea guvernului iugoslav: „Foarte curios, în țările vecine (norocoase) au loc schimbări tot mai dese și mai mari. Dar toate aceste schimbări nu urmăresc decât ca să evite, cu orice preț, SCHIMBAREA. Se declară falimentul ideologiei, politicii, planului. Foame și atotprăbușirea bat la ușă. Se prăbușesc miturile rând pe rând, se trezensc naționalitățile și indivizii. Se constată că lupta de clasă a fost înlocuită de lupta înlăuntrul castei, abia cu lupa se mai găsesc citate ale clasicilor care să fie valabile. Și totuși... comuniștii-templieri rămân la putere, renunțând la trecut și viitor, la orice, în afară de acest mit-dogmă „rolul conducător al Partidului”: (Îmi vine în minte o pictură-fabulă a lui Breugel, cu un șir de cerșetori conduși de un orb. Spre prăpastie.)

La televizor programul începe la ora 13 cu Telex. Apoi, de la 13.05 La sfârșit de săptămână (color), La 14.45, Săptămâna politică. La 15 programul se închide și se deschide la 19 cu Telejurnalul. Apoi, la 19.20, Sub tricolor, sub roșu steag. Versuri patriotice, revoluționare (color). La ora 19.30 se transmite emisiunea Teleenciclopedia iar la 20.00 Studioul șlagărelor. La 20.30 Film artistic (color) Perseverența. La ora 22.05, Telejurnal. La 22.15, Romanțe (color) și la 22.30 se închide programul.