Linkuri accesibilitate

Buletin de știri 19 iulie 1989


Nicolae Ceauşescu şi Elena Ceauşescu la Neptun, reședința de vară a conducerii de partid, cu un grup de participanţi la Festivalul Internaţional „Copiii lumii doresc pacea” (20.VII.1979). Fototeca online a comunismului românesc; cota: 106/1979

Miercuri 19 iulie 1989

Soarele răsare la ora 5.49 și apune la ora 20.54. Se încălzește treptat, cu toate acestea vremea e încă răcoroasă. Cerul variabil, mai mult noros în centrul și estul țării. Averse de ploaie însoțite de descărcări elecrirce, în nord, centru și sud. Cad averse și izolat în restul țării, mai ales după-amiază. Temperaturile maxime sunt cuprinse între 20 și 30 de grade iar cele minime (în general) între 8 și 18 grade.

Încep să bată clopotele pentru a 24-a aniversare a Congresului IX al PCR. Acesta s-a desfășurat între 19 și 24 iulie 1965. „Ani de pace și de aur, ani de făurire/ În cea mai deplină omenie/Ani sculptați în istorie/ Cu tâmpla și cu zborul spre comunism,/Ani de libertate iluminată/ De marele Partid Comunist Român,/ Voi sunteți măsura din clipă spre care/ Ctitoria marelui întemeietor/NICOLAE CEAUȘESCU/ Viața patriei e însăși viața Eroului/ Sensul devenirii noastre” etc.etc. așa sună imnul publicat pe prima pagină a României libere. Sau după cum stihuiește, în Scânteia, Corneliu Șerban: „Un țel ne este mai presus de toate/ și-o împlinire-i de cinstit anume: că omul este OM în libertate/ și ni se știe demnitatea-n lume. (…) Cu fruntea sus pășim, rostind deschis/ temeiul nostru de stăpâni în țară,/ purând în piept lumina unui vis,/ mereu vegheat în vatra milenară.” Iar în Scânteia tineretului, Virgil Tuican versifică și el pe un ton de nu știi dacă e serios sau parodic: „Este partidul nostru izvor pornit din piatră/ Coloană infinită cu ceas solar și demn./În fruntea lui se află, pe strămoșeasca vatră/ Eroul Ceaușescu, ctitor spre culmi și-ndemn.// Este partidul nostru o românească vrere/ În drumul de lumină al patriei de pâine/ Stindard al demnității care ne dă putere/ Să împlinim în faptă un vis purtat în mâine.”

Scânteia nu expediază subiectul. Zăbovește enumerând mărețele împliniri din Epoca Nicolae Ceaușescu din industrie și agricultură pentru a demonstra că orientările și dispozițiile Eroului între eroii neamului au confirmat că agricultura socialistă este superioară oricărei alteia. La fel și „forța creatoare a țărănimi noastre cooperatiste, a tuturor oamenilor muncii de la sate, adevărații realizatori ai marilor succes din agricultură.” Cum sr fi putut sta industria altfel? Ceaușescu este citat cu litere de-o șchiopă în capul paginii de realizări: „Politica de industrializare promovată cu consecvență de partid s-a dovedit factorul hotărâtor al creșterii și stabilității economiei...” Și demonstrează cu infograme că producția industrială a crescut față de 1945 de „peste” 151 de ori iar agricultura de peste zece ori. Mai ales după Congresul IX. Cine putea contrazice partidul?

Diverși intelectuali de partid și de stat sunt puși să explice de ce revoluția a intrat într-o nouă epocă după Congresul IX. Conf. Univ. dr. Gheorghe Răboacă care profesează la Academia de Studii Social-Politice de pe lângă CC spune că, după Congresul cu pricina, „politica partidului și a statului nostru a fost concepută să asigure (…) ridicarea continuă a nivelului de trai al populației (…)” și pentru că economia s-a dezvoltat a fost posibilă „acoperirea superioară a cererilor de consum ale populației, dar și înfăptuirea unui vast program de construcții de locuințe, de sistematizare și modernizare a localităților, de extindere a bazei materiale” etc. etc. Universitarul politruc promite că, și pe viitor, odată cu creșterea economiei, vor crește și retribuțiile și celelalte venituri din muncă acestea având rolul de „a crește interesul fiecărui om față de rezultatele muncii.” După congresul din toamnă, promite și Nicolae Niță, de la Ministerul Muncii: productivitatea muncii va spori cu 25-30% iar retribuția medie reală va crește cu 5-8 %. Să tot fii om nou. Căci, dacă Congresul IX a fost începutul revoluției, Congresul XIV promite să fie apogeul ei.

Luminița Roșca, gazetară la Scânteia tineretului, stă de vorbă cu Dan Luțai, secretar UTC la Întreprinderea de construcții de mașini Caransebeș ca să afle de ce disciplina muncii este o dimensiune vitală a disciplinei vieții de organizație. Îl ia pe ocolite și-l întreabă cum sunt stimulați uteciștii sârguincioși? În primul rând primesc diplome și premii. Apopi prin organizarea unor excursii pentru participanții la concursurile pe întreprindere, îi popularizează pe finaliști la gazetele din secție și la panului întrecerii uteciste. Cei care câștigă fazele județene sau care ocupă locuri fruntașe în aceste faze primesc o stimulare „mai substanțială din fondul de 2% al întreprinderii.” Așadar, (se) întreabă gazetara, pe lângă premii și gratificații, cum se mai păstrează ordinea și disciplina la locul de muncă și care e rolul organizației UTC? Șeful UTC crede că importante sunt combativitatea, spiritul de răspundere și „nu în ultimul rând”, exemplul personal al membrilor biroului UTC. Dacă aceștia dau dovadă de vigilență și sancționează prompt abaterile tinerilor („absențe nemotivate, rebuturi în activitatea profesională, neparticiparea la acțiunile organizației UTC”) prin punerea lor în discuția organizației, să-i pună să-și ia „angamente constructive la adunările generale”, să popularizeze abaterile „prin mijloacele de propagandă vizuală” atunci disciplina se întărește. La fel și productivitatea și combativitatea.

Arhitectul Gheorghe Leahu trece prin momente de depresie: „Din ce în ce nu mai am chef să scriu despre blestemata de viață dublă pe care-o ducem cei mai mulți. De o parte, înjosirea tuturor pentru a suporta minciuna, disprețul față de un popor întreg, umilința, pe de altă parte adularea fără limită, epitetele, superlativele a ceea ce ni se prezintă pe toate canalele oficiale drept epocă de aur.” Susține că s-a săturat de unanimitățile care ascund în fapt „lipsa totală de opiniei a întregii rețele de conducere.” Mai spune că festivismul îi făcea pe politruci și, implicit, pe românii de rând, să nu mai vadă evenimentele importante ale lumii (bicentenarul Revoluției Franceze, de pildă). „Toate programele TV, radio, presa ne copleștesc cu aceeași adulație necontenită, uriașă, în valuri ce nu se mai termină. Se inventează, se scormonesc aniversări în jurul cărora se fac programe de osanale cu mii de oameni cântând laude în piețe, în câmpuri, pe dealuri, sub invariabilul portret uriaș folosit ca fundal la orice spectacol de acest gen.” Apoi spune că „El și ea au plecat la mare, la Neptun. În ziare, niciun cuvânt. Ca în fiecare an, se odihnesc o lună la mare, o lună la munte, o lună în vizite în lume” și constată amar că după plecarea lor, slugile zeloase au început să desfacă și să refac drumurile unde convoiul prezidențial s-a clătinat dând în gropile de pe drumuri. „Ne-am obișnuit: în fiecare an, atunci când ei lipsesc, sunt concentrate toate forțele pentru astupat ceea ce i-ar putea deranja sau înfuria cumplit, dacă ar fi aici.”

În județul Vaslui s-a organizat sub numele de „Organizare – modernizare – eficiență” un complex ciclu de acțiuni cultural-științifice și de propagandă tehnică „inițiate în scopul stimulării, promovării și aplicării în producție a cercetării științifice, înfăpturii la termenele stabilite a măsurilor din programele de modernizare și ridicării eficienței întregii activități economice.” Organizatorii spun că aceste manifestări sunt eficiente pentru că, de la începutul anului, aplicând măsurile discutate prin ședințe și consultări, au fost economite 27 de milioane de lei și producția-marfă a crescut cu 140 de milioane de lei. Cele mai importante câștiguri au fost realizare de întreprinderile de mateiale izolatoare și mecanică din Vaslui, de rulmenți și produse abrazive Abrom, de întreprinderea de material complex și fabrica de încălțăminte Hușana din Huși.

În portul Constanța, desfășurat pe 10 km de țărm, se apropie de încheiere lucrările de modernizare (noi acvatorii, dane și platforme de depozitare și transfer pentru mărfuri). Guvernul comunist se laudă că este printre primele 10 mari porturi ale lumii. Noile lucrări, spune Agerpres, sunt dedicate zilei de 23 august. De pildă cele două instalații de 50t/forță pentru descărcarea navelor transportoare de minereu de fier de mare tonaj (150 de mii - 200 de mii tdw), o platformă , un depozit pentru un milion de tone de minereu etc. În mare măsură lucrările încercau să integreze în fluxul de transport și procesare a cargourilor Canalul Dunăre-Marea Neagră. Se construiau în acest scop benzi transportoare, dane și platforme portuare în portul liber, aflat în imediata vecinătate a canalului. Acest obiectiv urma să însumeze 2500 de hectare cu cheiuri, diguri și dane, pentru acostarea navelor cu capacitate de 165 de mii tdw, căi ferate de 180 km, artere rutiere de 200 km în total, cu spații de depozitare de aproape două milioane de metri pătrați „ pe măsura dezvoltării impetuoase a economiei noastre naționale, a participării tot mai intense a României la schimbul mondial de valori materiale”.

Ceaușescu îi scrie o lungă telegramă lui Daniel Ortega Saavedra, șeful Frontului Sandinist de Eliberare națională din Nicaragua, pentru a-l felicita cu ocazia celei de-a zecea aniversări a „victoriei revoluției populare sandiniste”. Îi spune că PCR și România socialistă sunt solidari cu revoluția din Nicaragua și „au sprijinit și sprijină activ lupta dreaptă a poporului nicaraguan împotriva dominației imperialiste, pentru apărarea independenței și suveranității naționale, pentru a-și făuri o viață nouă, liberă și demnă.”

Agerpres informează că la Moscova Sovietul Suprem URSS încheia dezbaterile pentru noul guvern unional. Președintele Consiliului de miniștri, Nikolai Rîjkov, a spus că e importantă întărirea tot mai mare a disciplinei, a organizării și ordinii în toate sferele economiei și în societatea în ansamblu. Obiectivele guvernului: dezvoltarea agriculturii, realizarea planului pe anul 1990 și elaborarea celui pentru cincinalul 1991-1995. În noul guvern, E. Șevarnadze este ministru de externe, V. Bakutin de interne, D. Iazov, ministrul Apărării (ultimul mareșal sovietic, cel care în timpul putsch-ului din august 1991 a fost membru al Comitetului de urgență, fiind apoi dat afară și închis de Gorbaciov., A fost achitat pe vremea lui Elțîn. În martie 2019 a fost judecat și condamnat in absentia pentru crime de război în Lituania).

La Rotonda Scriitorilor din Grădina Cișmigiu, Teatrul Mic joacă spectacolul de sunet și lumină Cântăm România de azi. Teatrul evreiesc de stat a pus în scenă în sala Majestic a Teatrului Giulești Cum se cuceresc femeile. La Teatrul Țăndărică pe scenă Hai copii a joc. În rotonda Ateneului Român, Laureați ai Festivalului Național Cântarea României: Dana Borșan (pian). La Ansamblul artistic Rapsodia Română, Meridiane folclorice.

În cinematografe rulează Floarea de gheață; Secretul armei secrete; Maria și marea; Noiembrie, ultimul bal; Viața ca o poveste; Alo, aterizează străbunica; De la literatură la film.

La televizor după Telejurnalul de la ora 19 urmează, la 19.25, Congresul al IX-lea – început de nouă epocă revoluționară. Ample deschideri pentru soluționarea științifică a problemelor perfecționării orânduirii socialiste, pentru descătușarea energiilor creatoare ale poporului. La 19.45, Lumină peste țară la al IX-lea Congres. Spectacol literar-muzical-coregrafic. La 20.20 Tezele pentru Scongresul al XIV-lea al partidului – magistrală sinteză a dezvoltării istorice a României, a prezentului și viitorului socialist și comunist al patriei. Creșterea tot mai puternică a rolului conducător al partidului – centru vital al întregii noastre națiuni. La 20.40, Din marea carte a patriei. În oglinda Dâmboviței. La 20.55 Congresul marilor înnoiri. Dezvoltarea continuă, intensivă a forțelor de producție, ridicarea nivbelului general de covilizație și bunăstare al întregii națiuni – obiective fundamentale ale programului de edificare a noii societăți. La 21.15, Mândria de a fi cetățean al României socialiste. La cotele performanței. La 21.20, Înalta răspundere patriotică, revoluționară a tineretului pentru viitorul României. Programul se închide după Telejurnalul de noapte de la ora 21.50.

Facebook Forum

Multimedia

5 lucruri despre Auschwitz
Așteptați
Embed

Nici o sursă media

0:00 0:01:58 0:00
Mai mult
19.12.89 - Actualitatea românească: Ediție specială (II)
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:39:57 0:00
1989
Latest episode
19.12.89 - Actualitatea românească: Ediție specială (II)
1989
XS
SM
MD
LG