Linkuri accesibilitate

Buletin de știri 2 iunie 1989


16 mai 1970. Nicolae Ceauşescu în mijlocul cetăţenilor de la Satu Mare, pe timpul inundaţiilor. Sursa: Fototeca online a comunismului românesc, cota: 1/1970

Vineri 2 iunie 1989

Soarele răsare la ora 5.34 și apune la ora 20.53. Vremea se încălzește iar cerul este variabil. Cad ploi cu caracter de aversă însoțite de descărcări electrice în nord, în zona Clujului. Maximele termice ale zilei se încadrează între 22 și 32 de grade iar minimele se situează între 10 și 18 grade. Vântul va avea intensificări în vest și est din sector su-estic ajungând la 35-45 km/h.

Agenţia France Presse publică o scrisoare a dizidentei Doina Cornea în care aceasta protestează faţă de sistematizarea satelor din România şi, deopotrivă, îi susţine pe oamenii de cultură (Mircea Dinescu, Dan Deșliu etc.) care îşi exprimaseră opinii critice faţă de regimul comunist.

Îl cunoaște toată lumea, de la tânăr la vârstnic, i se adresează cu încredere...

Cine erau deputații și care erau atribuțiile lor, se întreabă Radu Piciu în România liberă? De exemplu, în Satu Mare, „Orașul florilor” cum îl botează gazetarul, localitate care trece „printr-un amplu proces de dezvoltare și modernizare,” cu un nou centru civic construit „într-o viziune arhitecturală originală”, dominat de impozantul sediul politico-administrativ, Centrul de creație și cultură socialistă Cântarea României al sindicatelor, un magazin universal, noi blocuri etc. toate și altele nevăzute gestionate de „ deputații orașului, învestiți nu numai cu încredere dar și cu răspunderi majore față de cei ce le-au încredințat mandatul municipal.” Cei mai mulți – bine, e de părere Petru Sigheti care este prim vicepreședinte al Consiliului popular municipal. În oraș sunt 53 de circumscripții iar faptul că orașul „s-a situat pe primul loc între toate localitățile din țară și a primit Ordinul muncii clasa I demonstrează că deputații își fac datoria. „O distincție cu care ne mândrim ea însemnând recunoașterea și aprecierea muncii noastre, a rezultatelor obținute în îndeplinirea planului în profil teritorial, de care în fond tot noi beneficiem în mod direct dar ne obligă în același timp să ne perfecționăm metodele și stilul de muncă” pentru că deputații, care muncesc cot la cot cu oamenii pe care-i scot la muncă patriotică, sunt și ei oameni și sunt sortiți greșelilor. Ca să fie eficienți, deputații își formează echipe de 11 până la 15 membri din sânul comunității. Mai este ajutat și de comitetele asociațiilor de locatari „cu care ține o legătură directă”, adică vreo patru sute de asociații. Circumscripțiile în sine au fost organizate pe cartiere în opt comandamente de fiecare răspunzând un membru al Biroului comitetului municipal de partid sau al Comitetului executiv al consiliului popular. În felul acesta informația circulă mult mai repede.Tot așa se decid și acțiunile concrete care trebuie întreprinse „și în a căror materializare sunt antrenați toți locuitorii municipiului.” Un deputat face drumuri aproape zilnice prin cartier și-și iscodește oamenii ca să afle ce mai e nou, ce mai preocupă comunitatea. „ Îl cunoaște toată lumea, de la tânăr la vârstnic, i se adresează cu încredere, astfel că sunt puține problemele concetățenilor săi pe care să nu le cunoască...” Dar care sunt preocupările unui deputat? După spusele lui Ioan Săveanu, deputat și el, în acea primăvară i-a scos după orele de producție pe muncitorii de la Întreprinderea de piese de schimb și utilaj pentru industria chimică, Întreprinderea de prelucrarea a lemnului 1 Mai și altele, la munci de întreținere a spațiului public din cartier. Au plantat mii de arbori și arbuști, au amenajat spații veri, noi locuri de joacă pentru copii și au modernizat piața agroalimentară Someșul. „Fiind cetățeni ai municipiului ne ne-am limitat doar la circumscripție,prin contribuția în bani și muncă participăm efectiv și la realizarea altor obiective de interes public, cum sunt sistematizarea pe verticală a zonei Podul Nou, modernizarea și dotarea în continuare a zonei de agrement Someș.” Dar pe lângă aceste îndeletniciri, deputatul culege în cadrul adunărilor obștești, adică la întâlnirea cu cetățenii, inițiativele sociale ale acestora și se îngrijește să fie duse la bun sfârșit. Îi împinge pe oameni de la spate să colecteze materiale refolosibile, fier vechi, textile și mai ales hârtie, să participe la acțiuni educative, să întrețină fondul locativ sau să îmbunătățească aprovizionarea cu apă menajeră. „Deputații își aduc o contribuție cât se poate de concretă la rezolvarea problemelor cotidiene ale celor care i-au ales, la realizarea programelor în profil teritorial, la o gospodărire cât mai bună și la înfrumusețarea localității. Pe scurt este activistul care inspiră, convinge, mână comunitatea în întrecerea socialistă pe un loc fruntaș „în acest an bogat în mărețe și semnificative evenimente politice.”

Muncitorii-intelectuali cu 12 clase

Educația din Prahova fabrică pe bandă rulantă oameni ai muncii. Între 1965 și 1988 au ieșit de pe băncile școlilor peste 25 de mii de absolvenți care au ajuns angajați de bază în întreprinderile productive dintre aceștia cinci sute fiind absolvenți ai învățământului superior. De aceea, inspectoratul și cadrele didactice din județ se zbat să asigure toate condițiile „pentru trecerea la învățământul de 12 ani, pentru cuprinderea încă din anul de învățământ 1989-1990 a 94% din elevii clasei a IX-a în licee cu profil industrial, agroindustrial, silvic și economic și 6% în licee cu profil sanitar și neindustrial,” după cum spune Veronica Mănescu, inspector general adjunct al Inspectoratului Prahova. Pot și vor să asigure absolvenților de zece clase din învățământul profesional, să urmeze, în același timp și învățământul liceal seral și „să-și ridice nivelul de pregătire profesională, tehnico-științifică și de cultură generală.” În Prahova, se laudă șefa de la inspectorat, fiecare al patrulea locuitor este cuprins într-o formă de învățământ. Este o formă a educației integrate de tip comunist care se sprijină pe triada învățământ, cercetare, producție. „S-a ajuns în prezent la o bogată experiență în acest domeniu în toate județele țării”, spune inspectoarea prahoveană, care susține că, pentru că au aplicat „cu rigoare politica economică științifică a partidului și statului nostru, sarcinile și orientările trasate de secretarul general al partidului, au dobândit o dezvoltare economică puternică, echilibrată” Inspectoarea spune că ar fi bine dacă programele școlare ar mai fi scuturate de balast „de anumite amănunte depășite, să cuprindă doar noutățile” din materiile fundamentale din curriculă pentru a deveni mai utile: adică școala să fie mai expeditivă, să se învețe mai puțin, mai repede. De fapt, scopul articolului era să motiveze decizia de a se trece la un învățământ obligatoriu de 12 ani, anunțată de Ceaușescu nu cu mult timp în urmă. Inspectoarea răspunde cu bucurie chemării partidului: „Prin acest act revoluționar se asigură creșterea aportului școlii la edificarea României socialiste moderne, la înfăptuirea obiectivului strategic fundamental stabilit de Congresul al XIII-lea al PRC privind trecerea României în rândul țărilor cu nivel mediu de dezvoltare.” Unde mai pui că absolvenții de 10 clase de la școlile industriale își puteau astfel continua educația la seral, „semn al caracterului democratic, echitabil și umanist al învățământului nostru.” Toată lumea va avea liceul ceea ce va un pas mai înainte către societatea multilateral dezvoltată pentru că „muncitorul absolvent de liceu se caracterizează printr-o disponibilitate profesională mai complexă, dispune de cultură tehnică și științifică necesară pentru rezolvarea operativă și optimă a problemelor cu care se va confrunta în procesul muncii ceea ce atestă eforturile educative ale școlii noastre de astăzi pentru buna pregătire a specialistului de mâine.” Fabrica de oameni noi își perfecționa metodele.

Florica Ichim, de la România liberă, a stat entuziasmată câteva zile printre artiștii Bacăului, unde, împlinirea a patru ani de existență a teatrului Bacovia a coincis „cu decernarea premiilor revistei Ateneu, cu vizionarea de spectacole teatrale în interpretarea actorilor profesioniști, dar și a amatorilor de la Teatrul popular din orașul Gheorghe Gheorghiu Dej, cu fructuoase discuții pe marginea reprezentațiilor, într-o reuniune cultural-artistică având ca temă Patriotismul și umanismul revoluționar – trăsături ale literaturii și artei noastre socialiste, sub egida Festivalului național Cântarea României. ” Totul a fost bine și frumos, în cea mai bună și frumoasă dintre lumi, cea comunistă. Și ce ar fi putut fi o încununare mai potrivită a acestei sărbători decât premiile revistei Ateneu, acordate de un juriu condus de artistul poporului Radu Beligan unor personalități care au contribuit la promovarea autenticelor valori ale culturii românești? Printre aceștia, dramaturgul D.R. Popescu, șeful Uniunii scriitorilor care primea în acele zile proteste față de tratamentul aplicat de poliție și securitate unor creatori disidenți care fuseseră marginalizați. Lui i se alăturau Valeriu Râpeanu, director la Editura Eminescu și, după Revoluție, ajuns conferențiar universitar doctor la Facultatea de jurnalism de la Universitatea Spiru Haret, Ion Zamfirescu, Virgil Brădățeanu, Valentin Silvestru, Marian Popescu și Ileana Berlogea.

Ileana Berlogea a asistat la concursul de film documentar Contemporania care s-a desfășurat la Târgoviște. Evenimentul a fost organizat de Comitetul de cultură și educație socialistă din municipiu, Consiliul județean al sindicatelor iar pe ecran au fost proiectate nu doar filmele studioului Alexandru Sahia, ci și filmele realizate de studiourile Ministerelor de interne și al apărării naționale, dar și filme de amatori pentru că a existat și o secțiune rezervată cinecluburilor din țară. Ileana Berlogea remarca în primul rând „arzătoarea pasiune cu care cineaștii noștri profesioniști și amatori răspund sarcinii de a fi prezenți în actualitate, surprinzând cele mai stringente și importante preocupări ale omului de azi, transformările uriașe care au loc în țara noastră, construcțiile ridicate pe întreaga suprafață a patriei, schimbările fundamentale din viața și existența omului contemporan.” Găsește emoționante pelicule ca „Revoluția agrară – istorie și orizonturi”, documentar regizat de Eugen Mandric pe scenariul lui Emil Mandric sau „Râul Mare-Retezat, minuni în Țara Hațegului”, scenariu și regie Eugen Gheorghiu (ambele premiate ex aequo la categoria filmelor consacrate construcției socialiste). Dar a văzut și alte filme „cu sensibilitate și dragoste față de eroismul tuturor celor care au luptat în trecut pentru libertatea națională și socială a poporului nostru” cum ar fi „Pagini din cronica Marii Uniri”, scenariu și regia Pompiliu Gâlmeanu, film care a luat trofeul Contemporania; Revoluția salvează națiunea (regia Dumitru Seceleanu, scenariu Constantin Ucrain) care a obținut premiul pentru film cu temă din istoria patriei. Ileana Berlogea spune că nicicând nu s-a desprins ca în actuala ediție a Contemporaniei „raportul dialectic, interesant, original între spiritul de observație, documentația exactă, științifică, obiectivă și contribuția subiectivă, cantitatea de artă și emoție specifică filmului documentar românesc.” Creatorii de film documentar nu sunt doar riguroși dar și sufletiști și acest fapt „se remarcă în selecția evenimentelor, faptelor, aspectelor filmate, dar mai ales în atenția acordată oamenilor, făuritorii tuturor valorilor civilizației noastre socialiste. Pe scurt, festivalul a fost o reușită care a pus în evidență sensibilitatea creatorilor de film documentar la contemporaneitate dar și apariția „unui public pasionat de acest gen cinematografic, prezent în sala de spectacol cu entuziasm și căldură, sensibil la mesajul său patriotic și etic, urmărind cu interes real realizările cineaștilor noștri” pe scurt o manifestare utilă tuturor.

Mircea Zaciu descrie tribulațiile prin care trebuie să treacă pentru a obține o viză să-și vadă familia în Germania. „Dimineață ploioasă, timp rece. Merg la rectorat după aviz. În sala Senatului, televizorul deschis, se aude vocea monotonă și obosită a șefului, nou discurs, dar vocalele ies la interval de câteva secunde, ca din gura unui suferind. Un om ce se sufocă. Secretarul Iureș nu știe la ce adunare vorbește omul, la o adunare oarecare, face mereu câte una, zie, ridicând din umeri. Îmi întinde o hârtie oficială, mă felicită și adaugă: să dea Dumnezeu să fie ultima... Ies oarecum perplex de replica lui: ultima, adică să nu mai am nevoie de încă vreun aviz pentru plecare? Ori ultima în sensul că voi rămâne și n-o să mai am niciodată nevoie de așa ceva? Dar nu ultima, fiindcă în curând toate se vor răsturna? Intrigat. Pe urmă renunț să analizez ce voia să insinueze omul meu, dacă era sincer ori mă provoca, dacă era simpatie în gândul lui, ori maliție, ori o reflecție generală?

Daniel Dumitrescu (cat. semiușoară) și Rudel Obreja (cat. mijlocie mică) au câștigat meciurile susținute în sferturile de finală din cadrul Campionatelor europene de box, calificându-se, prin urmare, în semifinale.

La bazinul Dinamo din București începe turneul internațional de polo pe apă pentru juniori „Cupa Carpați” la care participă selecționatele Bulgariei, Cehoslovaciei, Poloniei, R.D.Germane, Turciei și României.

Moare Traian Gârba, fost ambasador în Mongolia și prim-secretar la Suceava, președintele Uniunii Naționale a Cooperativelor Agricole de Producție, vicepreședinte al Consiliului Central de Coordonare a activității organizațiilor cooperatiste.

De vânzare: „Crizanteme, butași înrădăcinați extratimpurii, semitimpurii și târzii, toate culorile, bulbi de lalele extratimpurii și bulbi vând autorizat Constantinescu-Otopeni”; „Sufragerie și dormitor elegante, furnir nuc, bibliotecă, serviciu masă, serviciu cafea, pahare”; „Sufragerie, dormitor, fotolii, îmbrăcăminte, încălțăminte, blănuri, mașină cusut electrică”; „Magnetofon Kashtan, rochie albă ocazie, model deosebit, nr. 44, mașină cusut electrică, căruț și țarc pentru copii”; „Televizor Olt 211 nou, jocuri electronice Atari 2600, radio ceas Cronos, circuit mașinuță, curse telecomandă, tacâmuri deosebite, obiecte decorative, cristaluri, spoiler și eleron spate Dacia 1300 speciale, volan Oltcit, Mobra perfectă stare”; „Videorecorder Yoko telecomandă infraroșii, arzător intraroșii cu butelie, apartament confort unu îmbunătățit, cu telefon, etaj X, Prelungirea Ghencea”; „Rochie seară deosebită, bibliotecă, rafturi cărți, pat dublu, recamier, televizor Național, cuiere, vase aromă, rachete tenis, stilouri, obiecte casnice”; „Cameră zi multifuncțională, masă, scaune, mașină spălat Gorenj, Aparat filmat Zoom electric, magnetofon Philips 3555, radiant infraroșu gaze, covor oltenesc 2x4,7, obiecte casnice.”

Se cumpără: „Cort izoterm deosebit (3-4 persoane), rachetă tenis deosebită, butelie aragaz”; „Monitor sau TV color defecte, storcător fructe și mașină de cusut moderne, video digital”

La televizor programul începe la ora 19.00 cu Telejurnalul. Apoi, la 19.25, Idei în acțiune (color). Consiliul oamenilor muncii – angajat ferm în soluționarea problemelor producției. La 19.45, România în lume. Documentar (color). La 20.05, Tezele și orientările formulate de tovarășul Nicolae Ceaușescu – program de muncă și acțiune revoluționară. Autofinanțarea – principiu economic care asigură o activitate eficientă a întreprinderilor. 20.25, Copiii cântă patria și partidul (color). Program literar-muzical-coregrafic. La 20.45, Învățământ – cercetare- producție (color). Deprinderi de învățătură, de muncă, formate în anii de școală. La 21.05, Univers, materie, viață (color). Emisiune de educație materialist-științifică. Istoria pământului. Episodul XI. La 21.35, Bijuterii muzicale |(color) iar la 21.50, Telejurnal. La 22.00 programul se închide.

La Filarmonica George Enescu, Tribuna tinerilor soliști. Orchestra Liceului de artă George Enescu. Dirijor: Nicolae Racu. La Opera Română spectacol cu Povestirile lui Hoffmann. La Teatrul de Operetă, Văduva veselă. La Teatrul Național în Sala Mare se joacă A douăsprezecea noapte. În sala Atelier, Un anotimp fără nume iar în sala Atelier, Ultimul set. Teatrul din Arad are reprezentație cu D-ale carnavalului în sala din Schitu Măgureanu a Teatrului Lucia Studza Bulandra. La Teatrul Mic, Cameristele iar la Teatrul Foarte Mic, Bătrâna și hoțul. La Teatrul Nottara, sala Magheru, se joacă Micul infern iar la sala Studio, La un pas de fericire. La Teatrul Giulești, sala Majestic, Regina balului. La Țăndărică continuă Săptămâna teatrelor de păpuși și marionete cu reprezentații ale teatrelor din Botoșani, Sibiu și București. La Studioul de teatru IATC pe afiș Mobilă și durere.

Facebook Forum

Multimedia

Florin Iordache laudă decizia excluderii Anei Birchall din PSD
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:22 0:00
Mai mult
XS
SM
MD
LG