Vineri 20 ianuarie 1989

Soarele răsare la ora 7,46 și apune la ora 17.08. Vremea va fi caldă iar cerul mai mult noros, exceptând sudul țării unde va fi mai degajat. Maximele vor fi între 0 și cinci grade în vestul și în centrul țării și între 5 și 12 grade în rest.

Ștefan Dorgoșan teoretizează pe prima pagină a Scânteii tineretului: „Noua revoluție agrară - la dimensiunile actualelor exigențe ale progresului multilateral al societății noastre socialiste.” „Întărirea proprietății socialiste de stat și cooperatiste, revoluționarea bazei tehnico-materiale și asigurarea cu cadre de specialitate bine pregătite profesional” au dus la schimbări fundamentale în structura socio-economică a satului contemporan,” spune autorul care plasează cu precizie în istorie momentul în care au început aceste prefaceri: Congresul IX al PCR, eveniment care „purtând amprenta gândirii profund revoluționare a tovarășului Nicolae Ceaușescu, a reprezentat un moment crucial în toate domeniile vieții economice, sociale și politice ale țării.”

Modernizarea comunei, o cerință impusă de viață, titrează în România liberă Const. Azoiții. Este o pledoarie pentru demolarea satelor și pornește de la situația din Răcăciuni, jud. Bacău, unde „în peisajul edilitar-gospodăresc au apărut o serie de transformări înnoitoare” Este vorba despre așa-zisa sistematizare a comunei: nota distinctivă „i-a fost conferită de noile locuințe și edificiile social-culturale înălțate”. În ziua când reporterul a ajuns în comună „în zona centrală a așezării, acolo unde se înalță siluetele zvelte ale noilor vlocuri de locuințe, o macara uriașă își rotea brațul puternic, semn că acțiunile inițiate în vederea dezvoltării și modernizării localității se desfășoară fără răgaz.” În 1989 sunt planificate 38 de noi apartamente astfel că numărul familiilor care locuiau la bloc în acea comună se ridică la peste 150. Deputatul Nicolae Orheianu care-l însoțește pe ziarist spune că, în parte, modernizarea vrea să-i și lege pe oameni de sat pentru că pericolul care paște localitatea este depopularea. Vor să înființeze o ciupercărie, să construiască o secție de producție unde să se confecționeze căruțe și alta unde să se industrializeze fructele și legume. „Toate aceste acțiuni, care privesc dezvoltarea și modernizarea localității sunt izvorâte din necesitatea de a fi în pas cu vremea, de a oferi și locuitorilor comunei noastre condiții de muncă și viață superioare, cât mai apropiate de cele de la oraș,” mai spune politrucul.

Laurențiu Olan ne prezintă, în Scânteia tineretului, viața în căminele muncitorești de tineret unde, spune el, se afirmă spiritul gospodăresc al colectivității. „Un cămin muncitoresc pentru tineret, este, însă, înainte de toate, pentru cei care nu și-au întemeiat încă o familie propria lor casă pe care, firesc, încearcă să și-o imagineze așa cum știu, așa cum și-ar dori-o.” Dar nu e chiar așa simplu și nu poate oricine să facă din cămin o „casă, dulce casă”, „există un regulament de funcționare a căminelor muncitorești pentru tineret, există comitete de cămin care veghează la aplicarea lui, există membri ai comitetelor UTC care au ca sarcină expresă urmărirea modului în care se desfășoară viața tinerilor din cămin, care au datoria să intervină pentru rezolvarea unei probleme sau alteia. Aceștia asigură desfășurarea unei vieți civilizate, organizarea „unor acțiuni politico-educative și de educație juridică și sanitară, (cu sprijinul activelor UTC din întreprinderi și al unor cadre de specialitate) precum și a unor seri cultural-distractive, acestea din urmă, însă, cu mai puțin succes, datorită spațiilor inadecvate (așa-zisele cluburi din cămine nedepățin mărimea unei camere de locuit - vina aparținând deci proiectanților acestor construcții).” Un model, spune jurnalistul, este căminul Combinatului de prelucrare a lemnului care l-a impresionat cu „aspectul său exterior” și mai ales cu holul „veritabilă recepție de hotel (...) cu panouri și materiale propagandistice destul de expresive” și cu inscripții artistice „Bine ați venit!” și „Vă dorim o zi plăcută și spor la lucru.”

S. Preda scrie în Scânteia tineretului „Despre creativitate, la modul cel mai concret.” E vorba despre munca specialiștilor în mecanică fină și, cu toate că sunt numeroase întreprinderi în țară, „una singură e Mecanică Fină Sinaia și celebră în toate cele - celebritate care de altfel a depășit cu mult perimetrul limitat și autoadmirativ al orașului. ” Secretul celebrității e creativitatea: specialiștii de acolo au cerut brevet pentru cinci invenții și 25 de inovații în anul 1988. Mesajul este că trebuie să fii tenace ca să fii creativ. : „(...) să fii conștient că nu poți obține performanță adoptând o atitudine imobilă, care să refuze schimbările, plierea rapidă și adpatarea din mers la noi condiții și exigențe de producție. Stimularea creativității nu mai e o abstractă și ipotetică acontare a viitorului, ci modul firesc și cotidian de exprimare a unei producții dinamice și competitive, așa cum este de altfel și cea de la Întreprinderea Mecanică Fină Sinaia.”

Florica Ichim, culturnica ziarului România liberă, ne vorbește tot despre creativitate, în „Valențele formative ale filmului științific.” Ea pornește constatarea că omului modern îi stau la dispoziție zilnic „mii de surse de informare științifică, selecția e dificilă” iar aprofundarea aproape imposibilă. Este sarcina filmelor documentare și autoarea vrea să facă o scurtă trecere în revistă a documentarelor realizate în anul precedent în Studioul de film Alexandru Sahia. Se evidențiază Mircea D. Popescu, care „și-a înscris numele pe genericul a zeci și zeci de filme” dar a fost fidel iubirii dintâi: înregistrarea pe peliculă a noului în cercetarea științifică românească. Filmul Energii pe verticală, de pildă, studiază peste un kilometru de canale înverzite de plante (salată de Nil și zambilă de apă) cultivate pentru depoluarea apelor. Alt documentar remarcat de Florica Ichim este Termografia despre un tip de diagnosticare noninvazivă, neiradiantă și repetabilă experimentat de trei decenii cu oarece succese. Nu poate lipsi un film de propagandă pentru creșterea natalității realizat de Florica Fulgeanu și interpretat de doi actori (Anca Zamfirescu și Dumitru Anghel).„Cu armele persuasiunii îndreptate spre sensibilitatea spectatorilor (filmul) scapă din rigorile genului pentru a fi o caldă pledoarie cu țintă limpede din titlu: Copiii, sensul vieții.

La Cluj au fost inaugurate la Universitatea cultural-științifică 11 cursuri pentru tineri părinți și bunici „menite a-i înarma cu cunoștințe privind creșterea, îngrijirea și educarea copiilor.” Cursurile se numesc sugestiv Sfatul familiei, Școala părinților, Școala tinerelor mame, Școala bunicilor, Școala taților și sunt ținute de cadre universitare de la IMF sau de medici din spitale. Cursurile sunt frecventate de peste 150 de părinți și bunici care, în final, susțin un test practic și teoretic de absolvire.

În Scânteia Maria Cuibuș îndeamnă la un moment de empatie cu cei care produc jucării pentru copii: „știați că multe din aceste bunuri sunt concepute de specialiștii de la Centrul de cercetare științifică și inginerie tehnologică pentru articole casnice din București, care se află undeva pe platforma 23 August?” E treabă dificilă, necesită multe teste pentru că jucăria „nu trebuie privită numai ca obiect de divertisment, ci și ca obiect cu semnificații cultural-educative. Altfel spus, jucăria trebuie să conțină aceleași informații din cărțile, filmele, desenele animate, obiectele de vestimentație destinate copiilor etc. iar prin sunet și culoare să dezvolte afectivitatea copiilor.”Este și motivul pentru care se fac teste peste teste „pentru realizarea unor jucării din materiale textile (din diverse culori, impregnate cu mirosuri plăcute), confecționarea unor păpuși care să simuleze comportamente umane, construirea unor vehicule cosmice modulate cu figurine din patru segmente detașabile.”

Lelia Munteanu scrie despre „Oameni obișnuiți,” la rubrica Însemnări a Scânteii, oficiosul partidului comunist. Are ca pretext vizita făcută nu demult la o grădiniță din Oradea. Acolo a stat de vorbă cu copiii care desenau și spuneau lucruri trăznite. Era lecția despre iarnă și copiii au umplut paginile cu desene de sezon. Și-a amintit de ei spunând că nu vorbește nimeni despre ceea ce învață oamenii maturi de la copii. „Nouă, oamenilor cei de toate zilele, copiii ne sunt marile sărbători,” liricizează ziarista. Apoi conchide: „Constructorii de mâine ai socialismului și comunismului, copiii de astăzi se formează acum în spiritul muncii, al adevărului și dreptății. (...) Sunt însuși semnul încrederii noastre în viitor, semnul optimismului cu care scrutăm timpul spre orizontul mileniului III.”

Televiziunea are în program, după Telejurnalul de la ora 19, emisiunea Tezele și orientările formulate de tovarășul Ceaușescu - program de muncă și acțiune revoluționară.(color) ; România în lume (color); Copiii cântă patria și partidul (color). Program literar-muzical-coregrafic susținut de formații artistice pionierești. Urmează Învățământ-cercetare-producție (color) - A fi contemporanul unei epoci de strălucite împliniri și aspirații - a fi tânăr revoluționar. Urmează Pentru tinerețea și vigoarea națiunii noastre (documentar). Apoi Porțile (color, documentar.) La 21.10 Univers, materie, viață (color) Emisiunea de educație materialist științifică. Din tainele naturii. La 21,35: Pagini simfonice (color) și în cele din urmă, la 21.50, Telejurnalul.

La Slobozia, artiștii au îmbogățit parcurile și Filatura de bumbac cu statuia lui Eminescu, alte lucrări realizate de studenți din promoția anului 1976 ai Institutului de arte plastice, o compoziție sculpturală (Rod bogat) a lui Justin Năstase, busturi de domnitori și mozaicuri de Mihai Bandac.

La teatre se joacă, printre alte piese, Harap-Alb (Teatrul Național, Sala Mare), Drumul singurătății (Teatrul Național, Amfiteatru), Faleza (Teatrul Național, Atelier), Noțiunea de fericire (Bulandra) Floarea de cactus (Nottara, Magheru) și Iva-Diva (Nottara, Studio), Jean, fiul lui Ion (Teatrul Giulești), Profesor dr. Omu (IATC, Casandra)

În topul publicat de Săptămâna, Nicu Alifantis urcă pe primul loc cu Mai lasă-mă. Urmează Cine-mi poate spune al Aurei Urziceanu și Loredana Groza cu Poate dragostea. Sunt urmați de Viața unui vis (Dida Drăgan), Azi (Angela Similea) și Fotografii (Marina Voicu). La secția străină pe primul loc este Milli Vanilli cu Girl You Know It`s True. Apoi Desire (U2) și The Only Way Is Up (Yazz & The Plastic Population). Distincții onorabile: George Michael (Kissing A Fool), Erasure (Little Respect) și Chris de Burgh (Missing You). La muzică populară, Ion Bocșa se instalează în fruntea topului cu Dorul m-o purtat. Apoi Valeria Negri cu Hai la horă, oameni buni și I-auzi cucii cum se-ngână (Angelica Stoican)

În cinematografe rulează Niște băieți grozavi, Evadarea, Cantemir, Călătorie peste mări, Misterele Bucureștilor, Expediția.