Linkuri accesibilitate

Buletin de știri 21 mai 1989


Corul Căminului cultural Hangu, dirijor Teoctist Galinescu, Cântarea României, 1979 – fotografie din colecția Fundației Culturale „Gavriil Galinescu”. Sursa: comunismulinromania.ro (MNIR)

Festivalul „Cântarea României” educă masele că trebuie să se lase inspirate de tezele și orientările de partid și de stat pentru a face artă adevărată.

Duminică 21 mai 1989

Soarele răsare la ora 5.42 și apune la ora 20.42. Vremea se răcește și va fi în general instabilă.Cer variabil, mai mult noros. Cad ploi mai ales averse, pe arii relativ extinse în majoritatea regiunilor, mai frecvent în jumătatea estică unde cantitatea de apă ajunge chiar și la 20 de litri pe metru pătrat. Este posibil să cadă grindină. Vântul suflă slab până la moderat cu intensificări care, în est, pot ajunge la 55 de km/h, iar la munte la 70-90 km/h. Temperaturile minime sunt cuprinse între patru și 12 grade și maxime între 15 și 25 de grade.

Festivalul Național „Cântarea României” a ajuns la faza națională a ediției a șaptea și a reușit de-a lungul anilor să transforme și cea mai mică scânteie artistică în elogiu dedicat patriei, partidului și, în primul rând, conducătorului iubit. Boris Buzilă de la România liberă simte nevoia să facă o sinteză însuflețită a fenomenului. Milioane de români, „oameni de toate categoriile sociale, profesionale și de vârstă și îndeosebi tineri” au fost antrenați „la activitatea de creație materială și spirituală și, implicit, la ridicarea pe o treaptă superioară a nivelului de cultură generală” devenind deopotrivă o matriță spirituală în care toarnă materia primordială a omului nou, modelând noua personalitate. Sunt amatori aparținând colectivelor artistice din căminele culturale, din cluburile sindicale, din cercurile de tinere, armată, cooperație meșteșugărească promovând cu toții în faza superioară a acestei competiții. Festivalul a parcurs până la această dată două etape, cea de masă și cea județeană și se declanșează ultima fază, cea republicană, o fază care se va desfășura până la începutul lunii iulie (din 19 mai până pe 6 iulie, mai exact). Nu este un festival amorf, haotic, el se desfășoară conform unor principii stricte, „în lumina tezelor și orientărilor cuprinse în Expunerea lui Ceaușescu la Plenara din 28-30 noiembrie 1988, etapa județeană fiind „un bun prilej de intensificare a manifestărilor politico-educative și cultural artistice. Reprezentanții sistemului educativ local au acționat mai unitar, sub îndrumarea organelor și organizațiilor de partid, astfel că supravegheate de propagandiști manifestările din cadrul etapelor de până acum ale Festivalului au ajuns să corespundă „într-o tot mai mare măsură necesităților de educare a maselor, a tineretului, în spiritul concepției revoluționare a partidului, asigurând tuturor activităților și spectacolelor un pronunțat caracter militant, novator, angajant în scopul lărgirii orizontului de cunoaște al maselor, de înarmare cu cele mai noi cuceriri ale științei și tehnicii, de participare activă și conștientă a acestora la înfăptuirea sarcinilor economico-sociale în plan teritorial” după cum a prevăzut partidul în programul său. Etapa județeană a fost organizată în peste 400 de centre de concurs din țară (în orașe, municipii, stațiuni balneoclimaterice) în fața unui public „entuziasmat” care a umplut sălile „până la refuz”. Gazetarul remarcă faptul că și repertoriul s-a înnoit, pentru că unele formații se nărăviseră și veneau cu mereu aceleași piese de la o ediție la alta a festivalului. „Au fost puse la dispoziția formațiilor corale și însușite de acestea noi cântece patriotice și revoluționare; noi piese de teatru și versuri cu mesaj patriotic, militant, umanist au fost aduse în scenă de formații teatrale și colective de montaje literar-muzicale, de brigăzi artistice, de teatre populare și muncitorești, de alte genuri de formații.” Pe de altă parte a crescut și vigilența comitetelor județene de cultură și educație socialistă pentru asimilarea folclorului muzical și coregrafic, a tradițiilor și obiceiurilor populare „susceptibile să fie integrate în cultura populară contemporană.” Au mai existat și carențe, unele formații s-au abătut de la indicațiile comitetelor de partid și de cultură, au prezentat folclor „fals, denaturat” dar au fost depistate și înlăturate din concurs. Concursul se desfășoară pe șase genuri artistice și zone geografice (muzică corală, de cameră, operă și operetă; teatru; brigăzi artistice, satiră și umor, estradă, muzică ușoară; coregragie; muzică populară, fanfară; filme). Această fază a pogramat selecția finală în localități fără instituții profesioniste, ca să atragă mai multă lume, să aibă un public mai numeros (și poate mai puțin educat). Artele plastice (arta plastică, populară, fotografică) sunt și ele parte a concursurilor și lucrările laureate vor fi selecționate în București în perioada iunie-iulie. Dar Festivalul Cântarea României premiază și creativitatea tehnico-științifică și pentru aceasta vor fi organizate expoziții republicane pe ramuri și domenii ale economiei „în centrele reprezentative ale ramurii respective.” La finalul etapei se organizează la București „Săptămâna științei și tehnicii românești” în care va fi cuprins și „Salonul național al creației științifice și tehnice.” Pe tot parcursul său, Festivalul se străduiește să promoveze „modalități menite să potențeze la modul optim capacitatea creatoare a maselor, iar în ce privește activitățile cultural-educative un repertoriu cu pronunțat mesaj patriotic, revoluționar, lucrări literar-artistice inspirate din actualitatea socialistă, din istoria patriei, din marile înfăptuiri ale acestor ani.” Mai ales că ediția din 1989 este dedicată lui 23 August 1944 și speră cu toții că „ va răspunde cum se cuvine înaltei meniri a Festivalului ca expresie a geniului creator al poporului, a hotărârii sale de a îmbina munca de edificare socialistă a patriei cu știința, cultura, arta.”

Unde e critică e și autocritică

​După Raportul referitor la unele abateri săvârșite în unități agricole de stat și cooperatiste care au provocat pagube în sectorul zootehnic, document discutat la ședința CPEx al CC de vineri 19 mai, s-a cerut ca orice neglijență care dăunează avutului obștesc să fie dezbătută în consiliile oamenilor muncii, în adunările generale ale „proprietarilor” și, în primă și ultimă instanță, în paginile presei de partid și de stat. Eugeniu Teglaș de la Scânteia se supune înfierând activitatea administrației Complexului de îngrășare a tineretului bovin din Nușfalău, județul Sălaj. Complexul a obținut de-a lungul vremii rezultate tot mai bune însă „când apar în mecanismul răspunderii, chiar și pentru foarte scurt timp, dereglări activitatea are de suferit uneori destul de grav.” Așa s-a întâmplat și aici pentru că nu s-au luat măsuri pentru asigurarea preventivă a pășunatului și asigurarea taberelor de vară, plus unele greșeli din timpul deplasării celor peste 2000 de capete de tineret bovin înapoi, de la tabăra de vară la complex, a fost necesară sacrificarea multor animale. În fapt, moartea bovinelor a fost efectul capriciilor meteorologice care au produs inundații în zona de campare. Comuniștii și oamenii muncii de la Nușfalău au făcut o analiză exigentă a activității deficitare a unor cadre de conducere și activiști de partid din cadrul complexului. Cei prezenți au criticat aspru lupsa de intervenție fermă „pentru mobilizarea operativă a forțelor locale la evacuarea animalelor din zona calamitată”. Paguba ar fi fost mult mai mică spuneau ei, dacă s-ar fi acționat mai operativ și mai bine organizat. Unde e critică e și autocritică. Secretarul de la organizația de bază își pune cenușă în cap spunând că nu a fost suficient de matur și calm, că n-a întreprins cele mai adecvate măsuri. De asemenea Liviu Songot, secretarul comitetului comunal de partid și primar al comunei, spune spășit că „n-am dat dovadă de capacitatea organizatorică cerută în asemenea situații. E un moment de foarte serioasă reflecție atât pentru mine, cât și pentru întreg activul de partid din comună.” A fost și el sancționat dar consideră că pedeapsa este o măsură menită „să determine o cotitură radicală în propria mea activitate (...)” Acest proces-spectacol este tipic pentru comunism: cei considerați vinovați vin în fața publicului, se supun judecății consiliului oamenilor muncii și apoi își fac ei înșiși autocritica. Cu toții, pedepsiți și supraviețuitori, își exprimă apoi „cele mai ales mulțumiri pentru grija pe care o poartă secretarul general al partidului (...) aplicării consecvente a principiilor democrației socialiste, promovării și în asemenea cazuri a dezbaterilor largi, deschise” și se angajează să acționeze „cu toată hotărârea pentru îndeplinirea exemplară a planului” etc.etc. De asemenea, au adoptat un plan pentru îmbunătățirea stilului și metodelor de muncă, și au prelucrat programul-regulament care prevede cu strictețe ce atribuții concrete au lucrătorii din zootehnie, „măsurile ce trebuie luate pentru prevenirea oricăror evenimente care ar putea produce pagube și sacrificări de necesitate.” ceste documente, după cum spune gazetarul de la Scânteia, subliniază „necesitatea creșterii continue a rolului organelor și organizațiilor de partid din unitățile agricole în asigurarea unui climat de înaltă exigență și răspundere, ordine și disciplină, necesitatea ca acestea să manifeste spirit combativ față de orice abatere.”

22 septembrie 1979. Vizită de lucru la CAP Scornicești, județul Olt
22 septembrie 1979. Vizită de lucru la CAP Scornicești, județul Olt

​Cu zece ani în urmă, pe când se sărbătoreau la Scornicești 400 de ani de la prima atestare documentară, Ceaușescu își vizita comuna natală și profetiza: „Trebuie ca într-o perioadă scurtă, să puteți realiza pe deplin această sarcină de a transforma întreaga comună într-o localitate orășenească, agrară, într-un orășel agroindustrial.” În 1989, spune Mihai Grigoroșcuță, în Scânteia, această profeție s-a împlinit, cu deplinul ajutor al profetului: Scorniceștiul este oraș. În 14 ani, valoarea producției industriale a localității a crescut de peste douăzeci de ori. A fost construită și s-a dezvoltat o puternică platformă industrială în care funcționau unități constructoare de mașini, de confecții și de produse alimentare. Producția industrială devenise preeminentă cu 65% din volumul activităților economice, față de doar 20%. Cum ar veni, Scorniceștiul se urbaniza. Făcea parte din primul val de orașe agroindustriale aprobate prin recenta lege de organizare a teritoriului și nu ar fi îndrăznit nimeni să spună ceva de rău despre localitatea preferată a cuplului prezidențial. Cifrele bunăstării sunt amețitoare: spațiul locuibil care revenea fiecărui locuitor era acum de 11 m2 față de doar 3,2 m2 în 1965. Aveau 1800 de abonamente de televiziune și 450 de posturi telefonice la domiciliu, racordate la rețeaua telefonică interurbană. Toate acestea sunt „dimensiuni contemporane ale unui tânăr centru urban care, ca atâtea altele din patria noastră, a înregistrat o ascensiune fără precedent” după Congresul IX. O spune și Ilie Luțu, Eroul al muncii socialiste, unul dintre fondatorii CAP-ului local, care, văzând cum se acumulează „avuția noastră comună” le spunea tuturor: „începem să trăim ca la oraș, vom deveni orășeni, dar nu de orice fel, ci din aceia care vom munci ogoarele, producând recolte bogate.” Cu dubla calitate de țăran și orășean se mândrea, indirect, și Gherghina Brătescu, secretară de partid la Fabrica de confecții. Ea spunea că în fabrică lucrează câteva sute de fete din localitate iar munca lor nu diferă de cea din marea industrie. Ceea ce nu le scutește ca în perioadele de vârf să fie și la munca câmpului. „Prin munca noastră fără preget am transformat-o în ceea ce este astăzi – puternic centru agroindustrial, oraș în care suntem deosebit de mândri că trăim și muncim.” Tot din acest prim lot de localități devenite oraș face parte, printr-un capriciu al sorții, o altă comună prezidențială, Basarabi (actualmente Murfatlar), locul de naștere al lui Traian Băsescu. Orașul avea o suprafață agricolă de 373 de hectare, o populație de aproape 11 mii de oameni și o populație activă de peste opt mii. În agricultură muncesc aproape trei mii de oameni în vreme ce în industrie și îndeletniciri conexe 2600, ceea ce îndreptățea comuna să primească „statutul de oraș – centru agroindustrial.” Și în județul Iași configurația arhitecturală a satelor se schimbă dramatic și continuu. S-au construit noi blocuri de apartamente, școli și grădinițe, dispensare, edificii culturale.În ultimii ani s-au construit la Podu Iloaiei, Belcești, Răducăneni și în alte câteva localități rurale peste 2000 de apartamente cărora li se vor mai adăuga o mie în 1989.

Aplicarea cu fermitate a principiului muncii și conducerii colective

​Cât de utile erau scrisorile și reclamațiile făcute la partid? se întreabă Neculai Roșca de la Scânteia. Se pare că erau. Munca de rezolvare a scrisorilor și de ascultare a păsurilor oamenilor „este integrată organic în activitatea generală de partid.” În fapt, partidul își extrage informații prețioase din aceste reclamații și sesizări, informații la care serviciile secrete nu au acces. Periodic sesizările sunt examinate de șefii locali pentru a fi luate măsurile corespunzătoare. Uneori e vorba despre „aplicarea cu mai multă fermitate a principiului muncii și conducerii colective”, despre restabilirea disciplinei muncii și reducerea consumului de materii prime, combustibil și energie. Alteori delațiunile se refereau la lucrările agricole și la fondul funciar. În județul Vrancea, spune gazetarul în unitățile agricole din comunele Urechești, Movilița, Păunești, Fitionești, Slobozia Bradului, Suraia și Milcov s-a descoperit pe baza acestor reclamații că „au fost date în circuitul agricol însemnate suprafețe de teren deținute nestatutar de unii membri cooperatori.” De asemenea, în urma unor astfel de sesizări, s-a constatat „căî mai sunt sesizări privind modul necorespunzător de atribuire a loturilor în folosință ceea ce impune continuarea măsurilor inițiate de comasare în perimetrul cooperativelor agricole a suprafețelor deținute ilegal, pentru înlăturarea abuzurilor și a încălcărilor statutului CAP. O altă concluzie survenită după analizarea cantității de sesizări și reclamații și a soluționării acestora, este aceea că e mai comod pentru toată lumea ca ele să fie rezolvate la fața locului de șefii organizației de partid din unitatea economică respectivă. De pildă scrisorile în care este reclamat comportamentul unor cadre de partid și de stat sunt văzute personale de primul secretar „care decide modul de soluționare, alcătuiește atunci când este cazul colective pentru verificarea sesizărilor, stabilește cine din biroul comitetului județean conduce cercetarea, precum și termenele de soluționare.” Și tot prim-secretarul județean vede rapoartele și stabilește dacă e cazul să fie discutate în biroul comitetului județean. Alte sesizări care se referă la cadre mai mărunte sau la situații anume sunt analizate de secretarii comitetului județean de partid și se poate lăsa cu eliberări din funcții sau transferuri forțate pentru cei considerați vinovați de aceste completuri politice de judecată. Răspunderile secretarilor sunt revizuite de la o lună la alta pentru a se deplasa și organiza audiențe în comunele și unitățile din afara reședinței județului. Tot mai des cuprinsul plângerilor, scrisorilor și delațiunilor este discutat cu personalul muncitor. De pildă de la Slobozia Bradului au sosit mai multe scrisori despre atribuirea ilegală a unor loturi de casă din patrimoniul funciar al CAP-ului. De asemenea petenții au mai reclamat și folosirea nejustificată a pământului, întreținerea necorespunzătoare a culturilor ceea ce a dus la scăderea producției. „Colectivul de activiști de partid și de stat a constatat veridicitatea afirmațiilor” și dată fiind natura reclamațiilor concluziile au fost mai întâi prelucrate de biroul județean de partid și apoi supuse dezbaterii „cu activul de partid din CAP” și, după aceea, „în plenara lărgită a comitetului comunal de partid.” Oamenii s-au spășit, unii au recunoscut, alții au înfierat, „cei vinovați au fost sancționați iar unii dintre ei chiar destituiți pentru abuzurile comise.” E drept că nu peste tot în județul Vrancea funcționează aceeași exigență însă comitetul județean cunoaște aceste lipsuri și acționează „cu consecvență pentru înlăturarea și prevenirea lor, pentru perfecționarea în continuare a activității de soluționare a scrisorilor oamenilor muncii. ” O primă măsură, desigur, este cea a încurajării scrisorilor, sesizărilor și anonimelor.

Yasser Arafat, „președintele Statului Palestina, președintele Comitetului Executiv al Organizației pentru Eliberarea Palestinei”, scrie o telegramă efuzivă prin care îi transmite lui Ceaușescu, partidului, guvernului și poporului român „prieten profunda noastră mulțumire pentru mesajul de felicitare pe care ni l-ați adresat cu ocazia alegerii mele ca președinte al Statului Palestina.” Își asumase, spune el, o mare responsabilitate în momentele decisive de luptă a poporului său împotriva colonialismului și ocupației, „luptă care are nevoie de sprijinul și ajutorul prietenilor.” Speră că românii îi vor și alături ca mereu și reafirmă „hotărârea poporului arab palestinian de a continua lupta sa justă și intifada glorioasă pentru a pune capăt ocupației israeliene și pentru constituirea statului independent cu capitala la Ierusalim.” Îi mulțumește din nou lui Ceaușescu pentru poziția „fermă și principială„ pe care o avea față de „lupta justă a poporului nostru” care urmărea să recapete drepturile sale „inalienabile”, printre care autodeterminarea și crearea unui stat independent „cu capitala la Ierusalim.”

La Campionatele mondiale de popice pentru juniori care se desfășurau la Celje (Iugoslavia) sportiva Liliana Băjenaru a câștigat medalia de aur. Ea s-a clasat pe primul loc în proba individuală cu 1338 de puncte. La Minsk echipele de handbal SKA Minsk și Steaua se confruntă în meciul retur din finala Cupei campionilor europeni. În partida tur jucată la București, campionii României au câștigat cu 30-24. Din echipă nu lipsesc internaționalii Stângă, Dumitru, Ghimeș și Berbece. Apără Tudor Vasile și Adrian Simion. La Valencia se joacă partida de rugby între echipele reprezentative ale Spaniei și României.

La televizor programul începe la ora 11.30 cu emisiunea Lumea copiilor (color). Telefilmoteca de ghiozdan. Cei șase urși și clovnul Cybulka. Producție a studiourilor din R.S. Cehoslovacă. La 12.25, Sub tricolor, la datorie (color). La 12.40, Viața satului (color). La 13.00 Telex. La 13.05 Album duminical (color). La 15.00 programul se închide și este reluat la 19.00 cu Telejurnal. La 19.20 Cântarea României (color) Omagiul țării conducătorului iubit. Emisiune realizată în colaborare cu Consiliul Culturii și Educației Socialiste și cu Comitetul de cultură și educație socialistă al județului Bacău. La 20.25 Film artistic: Înțelegere. La 21.40, În lumina reflectoarelor. Moment coregrafic. La 21.50, Telejurnal. Programul se închide la ora 22.00

Filarmonica George Enescu are dimineața Stagiunea educativă pentru elevi. Suita, Concertul, Simfonia. Orchestra simfonică a Liceului George Enescu. Orchestra de cameră Lyceum. Dirijor și comentator Petru Andriesei. Seara, pe scena Ateneului, Centenar Eminescu. Concert vocal-simfonic. Dirijoc. Petre Sbârcea. Soliști: Gabriel Năstase, Nicolae Andreescu, Monica Teodorescu, Nicolae Raiciu. Maestru de cor: Mihai Diaconescu. La Sala Studio a Ateneului: Treptele afirmării artistice. Maria Magdalena Pițu (pian). La Opera Română, Cosette (matineu); Lacul lebedelor (la 18). La Teatrul de Operetă, Leonard (matineu), Suzana (ora 18). La Teatrul Lucia Sturdza Bulandra (sala Schitu Măgureanu) Secretul familiei Posket (matineu și seara). La sala de la Grădina Icoanei Cântec despre mine însumi (matineu) și Uriașii munților (18). La Teatrul Mic, Amurgul burghez. La Teatrul Foarte Mic, Bărbatul și... femeile (matineu); Bătrâna și hoțul (seara). La Teatrul de Comedie, Când comedia era rege. La Nottara (sala Magheru) Floarea de cactus (matineu), Taifun (18); iar la sala Studio Ciubul (matineu) și Craii de Curtea Veche (seara). La Teatrul Giulești (sala Majestic) Solness, constructorul (matineu), Pescărușul (seara). În foaier, Doamnele domnului Caragiale. La sala Giulești Cocoșelul neascultător (matineu), Bărbierul din Sevilla (15; 18). Ansamblul artistic Rapsodia Română are în programul matinal Micuța Dorothy iar seara Romanța inimii mele (premieră). Studioul de teatru IATC, Prof. dr. Omu.

Pe marile ecrane, O vară cu Mara; Zilele filmului indian: Numele meu e clovnul; Martori dispăruți, De la literatură la film, Burlacul căsătorit, Inimă rece, Fotografiile Sidoniei, Întâlnire amânată, Agentul de legătură nr. 8, Misiune specială, Zece negri mititei; Noi, cei din linia întâi, François Villon.

Facebook Forum

Multimedia

Florin Iordache laudă decizia excluderii Anei Birchall din PSD
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:22 0:00
Mai mult
XS
SM
MD
LG