Linkuri accesibilitate

Buletin de știri 22 februarie 1989


București, Piața Sălăjan, 1988. Pe după mașina de pâine, lumea face coadă „să prindă ceva” (orice) în timp ce propaganda comunistă se laudă că economia românească se apropie de cea a țărilor avansate. Courtesy: Andrei Bîrsan.

Ceaușescu a aterizat cu elicopterul în lanul de porumb pentru a se întâlni cu Eroii Noii Revoluții Agrare.

Miercuri 22 februarie 1989

Soarele răsare la 7.05 și apune la ora 17.54. Meteorologii anunță vreme în general închisă cu un cer noros, mai ales în sud și sud-est. Tot în aceste zone, precipitații, mai ales sub formă de ploaie. Pe regiuni restrânse ploaia se transformă în lapoviță iar la munte în ninsoare. În vestul și centrul țării pe alocuri ceață. În zona montană, vântul poate atinge și o sută de km pe oră. Maximele termice se vor situa între plus două și douăsprezece grade iar minimele se vor situa între minus patru și șase grade.

Elevii de la Liceul agroindustrial din Odobești învață de mici cât de greu se pune un pahar de vin pe masă. Liceul pregătește „cadre pentru unitățile agricole de profil din zonă” și tocmai de aceea, pentru a căpăta o mai temeinică pregătire și cunoaștere a domeniului pentru viitorii viticultori și pentru a menține „o legătură strânsă cu practica productivă” în cadrul liceului s-a creat un lot didactic compartimentat pe culturi: două hectare de vie pe rod, o livadă (1,2ha) și o grădină de legume. De asemenea, mai aflăm din România liberă, a fost înființată o minifermă școlară constând în „zece hectare de vie pe rod, pepinieră, seră și câmp biologic.” Pentru experimente și pentru exploatare casnică.

...recită împreună poezii, gustând din fagurele de miere al limbii lui Eminescu

Coman Șova ne explică în România liberă ce înseamnă descoperirea vocației pentru muncă din fragedă pruncie. „În multe școli, licee, facultăți se pot întâlni tineri care situează începuturile pasiunii lor pentru meseria aleasă în cea mai fragedă copilărie și chiar unele succese pe linia formării pentru profesiunea aleasă.” Ziaristul descoperă mai multe învățătoare venite la perfecționare, absolvente ale Liceului pedagogic Gheorghe Șincai din Blaj, care și-au dorit de pe când erau copile să fie învățătoare în creierii munților. Învățătoarea Claudia Vlad, de pildă, a fost repartizată în satul Mărgineni-Săliște „în creștetul munților, ne spune - iar acolo tot ce a învățat la școală, tot ce a văzut cu ochii minții în timpul orelor de limbă și literatură română ținute de prof. Ion Buzași, toată frumusețea simțămintelor transmise de profesorii școlii a încercat să le transmită (...) elevilor în clasa ei cu predare simultană. În orele de limbă română, recită împreună poezii, gustând din fagurele de miere al limbii lui Eminescu, fac excursii și pe unde ajung tot ce văd și aud se transformă în cunoștințe, în sentimente alese.” Ce mai, pentru tânăra învățătoare, elevii de la Mărgineni (șapte în total) sunt familia ei. Învățătoarea Cecilia Georgescu, de la Școala generală 3 din Blaj știe și ea că „misiunea unui dascăl este aceea de a trezi sentimentele frumoase în sufletul copiilor,” „de a-i învăța să fie harnici, demni, destoinici fii ai țării lor” Căci, se știe, învățătorii sunt „cei dintâi modelatori ai mlădițelor tinere”, ei le inspiră respect pentru tot ce e românesc, „vorbindu-le și dovedindu-le prin exemplul istoriei noastre, al tuturor celor ce muncesc și creează forța constructivă a iubirii de patrie, a muncii, cizelarea pe care ți-o dă orizontul larg de cunoaștere” și alte asemenea. Cum ar putea fi altfel, de vreme ce, ne spune Coman Șova, „ o sursă principală de educație revoluționară și patriotică pot fi chiar conținuturile lecțiilor de la toate disciplinele.” Dar mai presus de toate „încorporarea în lecție a documentelor și orientărilor secretarului general al partidului (...) a îndemnurilor sale repetate la întrecere în domeniile științei și culturii” îi poate stimula creativ și fundamental pe copii. Căci „numai activitatea concretă, creativă, competentă, punerea umărului alături de ceilalți înseamnă angajare revoluționară. Și numai printr-o asemenea conduită se verifică, se afirmă calitatea umană, eficiența educației într-o citadelă a formării tinerelor generații de educatori.” E, desigur, un îndemn pentru absolvenții de studii superioare să-și accepte soarta și să se ducă acolo unde-i mână repartițiile de la finalul facultății.

Din Scânteia tineretului aflăm că 500 de tineri de la Întreprinderea de Mașini Unelte, acționând sub deviza „Calitatea - o problemă de demnitate și patriotism”, s-au angajat să termine cu două zile mai repede montarea a zece mașini unelte de tipuri diferite, iar eficiența economică a acțiunii e estimată la 150 000 de lei. La Constanța trei sute de tineri de la Întreprinderea de Construcții Navale au terminat de asamblat și montat instalațiile de pe un mineralier de 165 tdw. La Întreprinderea Mecanică Bistrița, 70 de tineri fac 550 de ore suplimentare pentru a executa piese și subansamble de mecanică fină pentru motoare electrice „precum și platouri pentru export RDG în valoare de 120 000 de lei.” La Buzău 1800 de tineri participă la acțiunile care au loc în această perioadă sub deviza „Producția fizică - eficiența muncii noastre.” La Râmnicu Sărat, de pildă, 175 de tineri vor realiza 1300 de piese turnate din fontă iar la Întreprinderea de Utilaj Tehnologic 210 tineri vor realiza un compensator, 2 bucăți propane și patru bucăți coturi în valoare de 20 000 de lei. La Arad, stimulați de tezele și orientările partidului, peste 170 de tineri au realizat, în cadrul unei „Săptămâni record în producție” patru vagoane și patru osii destinate exportului în valoare de 150 000 de lei.

Iar după muncă, distracție. Biroul de turism pentru tineret îi invită pe tinerii dâmbovițeni să participe la acțiunile organizate în principalele orașe din județ. „Pe primul plan se vor situa simpozioanele având ca temă zonele turistice ale acestor orașe și turismul pentru tinere. De asemenea, vor putea fi vizitate o serie de expoziții de carte și fotografie pe teme turistice și se vor organiza proiecții de diapozitive.” La Gura Humorului oamenii muncii se relaxează la Casa de cultură și educație socialistă „Cântarea României.” Au de unde alege distracțiile. „Dacă expunerea Formarea statului național unitar român - rodul voinței întregului popor, urmată de lansarea cărții România și Societatea Națiunilor între 1919-1929 de Mihai Iacobescu, simpozionul Unitatea națională - ideal de veacuri al tuturor românilor și proiecția diapozitivelor Ctitorii ale Epocii Nicolae Ceaușescu s-au desfășurat la sediu, alte numeroase acțiuni educative au avut loc în unități economice și instituții,” aflăm de la Sava Bejinariu corespondentul Scânteii. La Centrul de distribuție a energiei electrice, de pildă, a avut loc simpozionul Opera și activitatea tovarășului Nicolae Ceaușescu, strălucită contribuție la dezvoltarea creatoare a socialismului în România, la secția de producție industrială și prestări servicii a Cooperativei meșteșugărești Solidaritatea a avut loc masa rotundă Dragostea de patrie reflectată în marile fapte eroice din istoria neamului iar la Școala nr. 1, dezbaterea Patriotismul în opera și activitatea marilor scriitori.

Ziaristul Ion Andreiță de la România liberă spune că, pentru țăranii din Smirna, crescători de taurine și agricultori de rasă, cooperatori distinși de două ori cu titlul de Erou al Muncii Socialiste, de patru ori cu Ordinul Muncii clasa I, cu Ordinul Meritul Agricol clasa I și cu peste 50 de diplome, momentul întâlnirii cu istoria a fost cel în care i-a vizitat Nicolae Ceaușescu. Firește, rezultatele excepționale ale acestei cooperative nu ar fi fost posibile fără un om de excepție: inginerul Vasile Berbecel, „fiu al acestui sat, el însuși distins cu înaltul titlu de Erou al Muncii Socialiste.” Berbecel a avansat în organigramă, ajungînd chiar secretar cu probleme agrare al Comitetului județean de partid și le-a făcut loc altor tineri merituoși care „au continuat să pună, alături de consătenii lor, umărul și mintea la bunul mers al casei muncii lor.” În 1989 președintă de CAP era economista Maria Georgescu care-și amintește cu emoție cum a aterizat elicopterul prezidențial în lanul de porumb. Era 27 august 1987. „Tovarășul Nicolae Ceaușescu a cercetat starea de vegetație a lanului, apreciind că aveam toate condițiile să obținem rezultate deosebite, urându-ne să câștigăm înaltul titlu de Erou al Noii Revoluții Agrare.” După vizita aceasta, s-au simțit „călăuziți de orientările secretarului general al partidului”, astfel că au depășit planurile și au spart normele la sfeclă, grâu, floarea soarelui și porumb, performanțe „care ne îndreptățesc să aspirăm la înaltul titlu de Erou al Noii Revoluții Agrare.” Când i-au dat lui Ceaușescu un dărab de pîine din grâul de pe tarla, acesta le-a spus „La cei care au obținut recolte mari și pâinea e mai mare și mai bună”, vorbe care „ne îndeamnă la noi și sporite eforturi de calitate, în concordanță cu cerințele noii revoluții agrare pe care o înfăptuim.” Dacă vă imaginați că inginerul agronom Berbecel făcuse altfel cât a fost șef pe tarla decât economista Georgescu vă înșelați. Întrebat de ziarist care este secretul succesului fermei din Smirna el i-a răspuns: „Aplicând cu fermitate hotărârile Congresului XIII și Conferinței Naționale ale partidului, bucurându-ne de sprijinul permanent pe care secretarul general al partidului (...) îl acordă județului nostru (...), beneficiind de îndrumările de înaltă competență ale tovarășei Elena Ceaușescu privind înfăptuirea marilor programe de dezvoltare economico-sociale, introducerea în producție a celor mai noi cuceriri ale științei și tehnicii agricole, oamenii ogoarelor din Ialomița au încheiat anul 1988 cu rezultate bune notabile.” Nu notabile, ci istorice pentru că au fost depășite în tot județul toate recordurile și nu mai puțin de 27 de unități agricole de stat și cooperatiste sunt pe punctul să devină Eroi (eroine?) ai/ale Noii Revoluții Agrare. După Revoluție, CAP-ul din Smirna a devenit Societatea comercială Ceres și șeful ei a fost, până în 2016, Vasile Berbecel.

La zecile de mii de apartamente și case noi, trebuie tot atâtea paturi conjugale, vitrine pentru bibelouri și servante de pus televizorul cu peștișor de sticlă astfel că Centrala de prelucrare a lemnului a dat dispoziție să se facă mobilă pentru noii locatari. Virgiliu Bocăneală, șef de serviciu comercial din Ministerul Industrializării Lemnului și Materialelor de Construcții, într-o discuție lapidară cu Mircea Scripcă de la România liberă, spune că fondul de mobilier contractat este diversificat, „menit să satisfacă exigențele sporite ale cumpărătorilor.” Sunt tipuri mai noi sau mai vechi de mobilier, în funcție de preferințele clienților. Însă nu gustul acestora a influențat în primul rând trendurile în designul interior tovărășesc: „La realizarea producției de mobilă stau la bază importantele orientări date de conducerea superioară de partid și de stat privind mai buna valorificare a masei lemnoase, cu deosebire a unor specii lemnoase indigene cum sunt frasinul, mesteacănul, paltinul, diminuarea mai accentuală a consumurilor de materii prime și materiale, mai buna dimensionare a mobilei, în concordanță cu spațiile din noile blocuri, lărgirea și diversificarea sortimentelor de mobilier.” Așa au apărut programul de mobilier „Prima” produs la Pipera și alcătuit din dormitor și cameră-studio, cameră de zi, cameră de tineret, bibliotecă. Are furnir de mahon mat, în culori degrade. La fel și programele de mobilier „Emil” realizat la Arta mobilei sau „Filip”, produs de Centrul de prelucrarea lemnului Bacău și altele. Dar unii vor lux nu doar utilitate în apartamentele lor muncitorești așa că preferă, „elegantul dormitor Aurora, produs la Bacău, sau dormitorul Felicia R realizat la Brăila, cu furnir de rășinoase în culori deschise” și, cel mai apreciat, dormitorul Alexandria produs la Galați, pentru că este în concordanță cu spațiile din noile blocuri. Și, pentru că o parte din mobilă ajungea dezmembrată sau descompletată la beneficiari, Virgil Bocăneală spune că „în acest an se va introduce un nou tip de ambalaj pentru mobilă, cu rezistență sporită la transport. La această măsură, adăugăm noi (i.e. Mircea Scripcă), este necesară mai multă preocupare din partea întreprinderii producătoare, astfel ca expedierea mobilei să se facă integral, neomițându-se cristalele, oglinzile sau rafturile așa cum s-a întâmplat, în anumite cazuri, în anul precedent.”

La televizor după Telejurnalul de la 19 urmează la 19.25 Tezele și orientările formulate de tovarășul Nicolae Ceaușescu - programul de muncă și acțiune revoluționară (color) Poziție clară, consecventă în aplicarea creatoare a principiilor socialismului științific. La 19.50 Industria - programe prioritare. Export, calitate, competitivitate. La 20.10 Trăim decenii de împliniri mărețe. Emisiunea literar-muzical-coregrafică (color). La 20.40 documentarul Constructorii (color). La 21.00, Din marea carte a patriei (color) Loviștea, ținut carpatin al Unirii. La 21.20 Înaltă răspundere patriotică, revoluționară a tineretului pentru viitorul României (color). Treptele împlinirii satului românesc. La 21.40 Te cântăm, iubită țară! (color) La 21.50 Telejurnalul și, zece minute mai târziu, închiderea programului.

La Opera Română reprezentație cu Trubadurul. La Operetă e Mamzelle Nitouche.

Teatrul Național are reprezentație cu Ioneștii la Sala Mare, Vassa Jeleznova (Amfiteatru) și Jocul ielelor (Atelier). Teatrul Bulandra are pe afiș Noțiunea de fericire. La Nottara se joacă Dansul morții (sala Magheru) iar la Teatrul Mic, Astă-seară stau acasă. La Teatrul Foarte Mic se joacă Lewis și Alice. La Teatrul Ion Creangă, Uite-l nu e. La Teatrul C.Tănase spectacol cu Savoy, Savoy și Cavalcada râsului.

Multimedia

Florin Iordache laudă decizia excluderii Anei Birchall din PSD
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:22 0:00
Mai mult
XS
SM
MD
LG