Marți 23 mai 1989

Soarele răsare la ora 5.41 și apune la ora 20.45. Vremea e răcoroasă, mai ales în nord și în centrul țării. Cerul variabil, mai mult noros. Vor cădea ploi sub formă de averse în sud, est, pe alocuri în centrul țării și izolat în rest. Cantitățile de apă ating și 20 de litri pe metru pătrat. Ala munte precipitații mai ales sub formă de lapoviță și ninsoare. Temperaturile maxie se vor încadra în general între 14 și 22 de grade, iar minimele termice se vor situa între patru și 12 grade, mai scăzute în zonele depresionare intramontane unde se situează în jur de zero grade. Dimineața se produce pe alocuri ceață atât în vestul și centrul țării, cât și la munte.

A început a șaptea ediție republicană a Festivalului Cântarea României „pentru colectivele artistice din sistemul așezămintelor culturale, sindicatelor, tineretului, armatei și cooperației meșteșugărești, promovate la nivelul întrecerilor pe consilii unice agroindustriale, orașe și municipii, informează Agerpres. Ediția republicană pentru formațiile studențești, pionierești și școlare se încheiase cu câteva zile înainte. Etapa aceasta va dura până pe iulie și va cuprinde spectacole de teatru, montaje literar-muzicale, recitaluri de poezie, concerte corale, camerale, de muzică populară și ușoară, reprezentații de balet și dans tematic. „Creația artistică de masă (literară, muzicală, cinematografică) ce figurează în repertoriul formațiilor promovate în actuala etapă a festivalului, se reparcă prin caracterul său de noutate, ponderea deținând-o lucrările originale inspirate din prefacerile structurale ale României în Epoca Nicolae Ceaușescu.”

​

Ceaușescu și-a invitat la dineu cel mai fervent nou fan, Joaquim Alberto Chissano, președintele Republicii Populare Mozambic. Este o vizită anunțată pe primele pagini ale ziarelor și i se acordă nu doar spațiu tipografic, dar și protocolar de excepție. Chissano putea scrie articole de fond pentru Scânteia, așa de extaziat era în fața politicilor lui Ceaușescu. În toastul rostit la dineu, Chissano aproape că nu găsește superlative mai convingătoare față de admirația pentru plata integrală a datoriei externe care „în afară de reflectarea marii capacități de sacrificiu și abnegație, relevă un înalt grad de organizare științifică muncii și o ridicată maturitate politică a poporului român.” Apoi Chissano laudă deopotrivă „miracolul economic românesc”, creșterea economică accelerată, revoluția agrară, nivelul de trai și bunăstarea tuturor cetățenilor români, „victorii de invidiat care eliberează forțele productive, lărgesc orizontul economic național și pregătesc terenul pentru o dezvoltare durabilă.” Chissano a fost mai degrabă politicos. Era al doilea președinte al țării sale după declararea independenței față de Portugalia și e considerat un erou pozitiv al istoriei recente a Mozambicului. Astfel că e posibil ca tonul patetic și laudativ din paginile ziarelor să se datoreze în parte traducerii și stilizării specialiștilor în propagandă care voiau cu orice chip să scoată în evidență eroismul și unicitatea deciziei lui Ceaușescu de a plăti datoria externă până la ultimul cent chiar de ar fi fost să-și bage țara în comă.

O manifestare „spontană” de susținere a politicii de destindere nucleară a lui Ceaușescu se materializează prin apelurile trimise de organizații și instituții din România socialistă pe adresa guvernelor occidentale. Au fost depuse la ambasadele Republicii Federative Germania, Statelor Unite ale Americii, Canadei și Marii Britanii la București apelurile UGSR, Consiliului Național al Omanilor Muncii, Comitetul Național pentru Apărarea Păcii, a Uniunii tinerilor studenți comuniști, a Organizației Pionierilor, ba chiar și din partea Bisericii Ordoxe, a celei Romano-catolice sau a celei armeano-grigoriene din România. Aceste organizații „dând expresie voinței întregului nostru popor de a trăi într-o lume a păcii, a prieteniei și colaborării” le cer statelor NATO să facă totul ca aceste state să renunțe la dezvoltarea armelor nucleare tactice și la orice măsuri menită să stimuleze cursa înarmărilor.” Această farsă pacifistă este jucată doar la poarta ambasadelor occidentale, nu și la cea a URSS sau a Chinei. În paralele cu aceste apeluri „spontane și independente” Ministerul Afacerilor Externe al RSR a transmis tuturor reprezentanților diplomatici ai țărilor NATO Apelul statelor participante la Tratatul de la Varșovia prin care țărilor Alianței nord-atlantice li se cerea să intensifice eforturile „pentru oprirea cursei înarmărilor și înfăptuirea dezarmării, în primul rând a dezarmării nucleare.” De asemenea, în Apel este reafirmată propunerea făcută de țările semnatare ale Tratatului de la Varșovia de a se organiza negocieri separate cu țările membre ale NATO asupra armamentului nuclear tactic. „Se subliniază, totodată, necesitatea de a nu se mai întreprinde niciun pas care ar putea complica procesul de negociere și ar da un nou impuls cursei înarmărilor, inclusiv sub pretextul modernizării acestuia.”

Coman Șova, de la România liberă, se întreabă care este responsabilitatea socială a educatorului. Cândva, spune jurnalistul, copilul era educat de familie până la șapte ani și căpăta o viziune despre viață mai mult sau mai puțin satisfăcătoare „potrivit cu mediul social de proveniență.” Lucrurile s-au schimbat și copilul este preluat de sistem mult mai devreme iar „funcția educativă a școlii s-a dublat crescându-i în același timp responsabilitatea socială,” o mențiune specială primind rolul și sarcinile educative „ale organizațiilor de tineret, începând cu cea a șoimilor patriei, continuând apoi cu organizația de pionieri și UTC.” De asemenea, trebuie ținut cont și de rolul educativ al mass-media și al celorlalți vectori de educație a tinerilor (cinematograful, teatrul, muzeele). Laurențiu Ștefănescu, profesor din București, spune că modelul profesorului atoateștiutor nu mai merge într-o perioadă în care elevul „devine el însuși un adevărat creator și cercetător în cadrul generos stimulativ oferit de Festivalul Național Cântarea României.” Profesorii trebuie să-și calibreze mesajul educativ în funcție de condițiile familiale și sociale ale copilului, să dea „o importanță deosebită în procesul formării viitorului cetățean, aspectelor legate de comportamentul tânărului în familie, școală și societate.” Sudorul Constantin Popa, de la Întreprinderea mecanică Plopeni, spune că nu faci nimic cu un copil care nu învață de mic ordinea și disciplina. „Nimic nu se poate obține fără aceste condiții esențiale ale reușitei oricărei acțiuni umane”, conchide și gazetarul. Copilul, ni se spune, trebuie controlat să-și respecte programul zilnic de pregătire a lecțiilor, de joacă, de somn, de curățenie, de ordone în cărți, caiete și haine. De asemenea „trebuie stimulat să muncească, după puterile și priceperea lui, în gospodărie, la școală în timpul orelor de instruire practică, la muncă patriotică, în acțiunea de predare a sticlelor și borcanelor goale, a strângerii hârtiei etc.” i-a spus sudorul gazetarului și a conchis ”Eu cred că alfabetul educației este (sic) disciplina și ordinea. Aș mai adăuga doar supravegherea permanentă a părintelui, a educatorului asupra respectării lor cu strictețe.” Una dintre cele mai frecvente greșeli, îi spune primul interlocutor, L. Ștefănescu, este de a-i da pe copii la meditații pentru că asta înseamnă o lenevire a puterii de pătrundere a elevului, o fugă de efort, o subminare a autorității profesorilor din școală. De-o egală importanță este modul în care este administrat timpul liber al copilului. Învățătoarea Aurelia Panazan, din București, spune că vizitarea unui muzeu nu doar că educă elevul dar îi și formează sentimentul patriotic, dar și „vizionarea unui spectacol de teatru și film, audierea unui concert, participarea la acțiuni sportive iată tot atâtea modalități oferite tinerilor de a-și umple timpul liber cu folos. Numai în condițiile de strânsă conlucrare între școală și familie, mergând mână în mână pe același drum se va putea ajunge la obținerea dezideratului major al școlii noastre moderne, formarea tinerelor generații cu un larg orizont de cunoaștere.”

România liberă înfierează lumea capitalului, scriind pe teme de sezon: Copilărie sub semnul privațiunilor. Iar dacă peste tot pe planetă copiii își doresc o copilărie fericită în care să învețe, să se joace, să-și facă planuri viitor (adică una ca în România socialistă, cum ar veni) în țările capitaliste „un număr ridicat de copii sunt nevoiți să muncească încă din cea mai fragedă vârstă.” Și nu, nu este muncă voluntară, patriotică sau activitate practică la școală ca în RSR, ci muncă ilegală, căci, deși există legi care interzic angajarea minorilor, acestea sunt ocolite de patronii „în goană după câștiguri” și de părinții imorali care-și lasă copiii să muncească pe salarii de mizerie. Patronii au o mână de lucru ieftină „putând renunța oricând la ea fără temeri de ripostă din partea sindicatelor, fără a plăti ajutor de șomaj.” Desigur, în RSR unde populația era folosită mereu la muncă forțată, scoasă din producție să culeagă porumbul sau pusă să desfunde rigolele și canalele din orașe discuția despre abuzurile ale patronilor era de parcă ar fi vorbit despre funie în casa spânzuratului. Și totuși, ziarele vorbeau în țara în care copiii se plasau pe primele locuri la sărăcie, condiții proaste de viață și morbiditate, despre sărăcia copiilor occidentali care se duc la culcare cu milioanele încercând să uite de foame, într-o perioadă în care sărăcia și subalimentația (...) au atins nivelurile cele mai dramatice din perioada postbelică.” De asemenea, munca și prostituția copiilor este considerată cea mai gravă formă a sclaviei umane iar în Marea Britanie, scrie România liberă, lucrează aproape două milioane de copii ca să câștige bani pentru a-și întreține familiile. Iar în Franța situația învățământului era dezastruoasă: mulți elevi în clase, greve, manifestații și acțiuni protestatare. „Adesea, starea jalnică a localurilor, plafoanele care stau să se prăbușească, mobilierul vechi sau care lipsește pur și simplu întăresc sentimentul unei mizerii generatoare de eșecuri.” De multe ori, citind asemenea texte în presa anilor comuniști e greu să-ți dai seama dacă nu se referă cumva chiar la situația din blocul comunist și totul nu este decât o formă de exorcism, dată fiind practica generalizată în socialismul ceaușist de abuzare a copiilor care erau supuși nu numai terorismului ideologic, ci și unei continue munci în folosul comunității sub semnul patriotismului și loialității față de stat, partid și conducătorul iubit.

La baschet feminin, Universitatea Cluj Napoca a devenit campioană națională după ce a învins echipa Voința București cu 83-62. Este al zecelea titlu național câștigat de studentele din Cluj. La Valencia, în ultimul meci al acelei ediții a campionatului european, echipa României a învins-o pe cea a Spaniei cu 19 la 16. Campionatul a fost câștigat de echipa Franței care a bătut URSS cu 18 la 16.

Ansamblul artistic Călușul Scornicești Olt anunță scoaterea la concurs a unui post solist vocal și un post solist instrumentist (acordeon). Concursul va avea loc joi 25 mai 1989 orele 12 la incinta Casei de Cultură din orașul Scornicești, județul Olt. Cooperativa Meșteșugarul cu sediul în Buftea, bul. RSR nr 11 încadrează urgent tăbăcari, cizmari, zidari, zugravi, tâmplari și matrițeri calificați cat. 2-6, precum și merceolog principal, desenator artistic și ingineri în ramurile lemn, confecții, tricotaje, marochinărie, încălțăminte. Se caută urgent femeie serioasă, gospodină, internă, pentru îngrijire bolnavă, singură în gospodărie, la Ploiești.

De vânzare: „Stație voci, microfon Shuro, cinel Zildjan 20. Aștept provincia”; „Tobe Tacton complete, stare excepțională”; „Trenuleț 12 mm, magnetofon M 2405, radiocasetofon, costum 48, aparat foto Kodak, măsuță sticlă, ramă oglindă”; „Mobilă albă copii, galerii, miniset, lampadar, jaluzele, ladă balcon, chivetă inox, perdea, veioză, lustre, sanie, cădiță, sac dormit copil, trotinetă, tricicletă”; „Atari computer 64 k, vând convenabil cu literatură bogată”;„Bicicletă Minsk, trusă masaj ultraviolete, scurtă și haină piele, aspirator, faruri Aro, televizor Grigorescu, trusă compas Richter, trusă Rotring, riglă calcul”; „Urgent parc distracții, carusel 50 locuri, lanț zburător, 16 locuri, joc box, vagon dormit.” Se cumpără: „Trabant uzat sau deteriorat”; „Frigider Fram 70 IETI chiar defect”; „Claviatură eventual harmonium sau orgă defecte”.

Uniunea Scriitorilor din RSR anunță stingerea din viață a prozatorului Polacsek Lengyel Joszef , născut la 15 septembrie 1938 la București. A lucrat ca profesor de liceu, apoi redactor la Studioul de radio Cluj și din 1985 până la moarte a fost redactor la revista Utunk. A debutat publicistic în 1963 în Ifjúmunkas și editorial în 1969 cu volumul de povestiri Kígyoút (Drumul șarpelui). Au urmat volumele Labashaz (Casa cu picioare), roman, 1974; Boldogasszony papucsa (Papucii Madonei), roman, 1978; Meztelen pillanat (Momentul adevărului, nuvele, 1981 – Premiul Asociației scriitorilor din Cluj-Napoca); A part (Țărmul), roman, 1982; Bagolyvar (Cetatea bufniței), roman pentru tineret, 1984.

Emisiunea de la televizor începe la 19.00 cu Telejurnalul. Urmează, la 19.25 Să trăim și să muncim în spiritul normelor eticii și echității socialiste (color) Munca, datorie de onoare. La 19.45, Industria – programe prioritare. La 20.05, Teatru TV: Drumul spre fericire, de Dan Tărchilă. Din distribuție: Corado Negreanu, Teodora Mareș, Cristian Sofron, Lucia Burcovschi, Dimitrie Dumitru. Regia artistică: Nae Cosmescu. La 21.15, Idei în acțiune (color) Vocația muncii de înaltă calitate. La 21.35 Din frumusețile patriei (color) Farmecul potecilor siguratice. La 21.50, Telejurnalul de noapte. Programul se închide la 22.00.

La Ateneul Român, Comori camerale. În sala de concerte a Radioteleviziunii Române în Ciclul Muzica românească în contemporaneitate. Lucrări de Diamandi Gheciu. Recital de pian Mirabele Dina. La Opera Română, reprezentație cu Carmen. La Teatrul de Operetă, Maratonul melodiilor. La Teatrul Național, sala Mare, Luna de miere. La Lucia Sturdza Bulandra reprezentație cu Mizantropul. La Nottara (sala din bul. Magheru) Micul infern, iar la Sla Studio Craii de Curtea Veche. La Teatrul Mic, Maidanul cu dragoste. Teatrul Giulești (sala Majestic) este gazda Teatrului Național din Tg. Mureș cu Azilul de noapte iar la Teatrul de Comedie are reprezentație Teatrul evreiesc de stat: Cum se cuceresc femeile. IATC-Studioul de teatru Casandra are reprezentație cu Mobilă și durere. La Teatrul Ion Creangă se joacă Bu Ali. Ansamblul Rapsodia Română prezintă Anotimpuri.

La cinematograf: Maria și marea, O vară cu Mara, Expediția, Fotografiile Sidoniei, Alarmă în Deltă, Biciul fermecat, Comisarul, Zilele filmului indian: Zborul porumbeilor, Dragonul alb, Agentul de legătură nr. 8.