Joi 23 martie 1989
Vremea va fi în general instabilă. Cer variabil, mai mult noros. Se vor semnala ploi, mai consistente în sud unde pe alocuri cantitățile căzute pot depăși 15 l/m2 în 24 de ore. Vîntul va sufla slab până la moderat. Trecător se va intensifica în estul și sud-estul țării. Temperaturile minime se vor situa între zero și zece grade iar cele maxime între opt și 16 grade.
Nicolae Ceaușescu și consoarta, plus o trupă întreagă de aghiotanți și politruci de la cel mai înalt nivel (Bobu, Dincă, Curticeanu, printre ei) au încheiat o vizită de lucru în județul Hunedoara unde s-au întâlnit cu minerii încă profund recunoscători pentru majorarea salariilor și promisiunea unei noi majorări de la 1 august. Despărțirea s-a petrecut pe stadionul din Petroșani unde au fost aduși cu anasâna zeci de mii de persoane pentru a asculta kilometricul „noroc-bun” al primului miner de onoare al țării. S-a scandat Ceaușescu- eroism, România - comunism! Ceaușescu îi laudă dar este obiectiv și spune că, deși lucrurile stau bine în general, „sunt încă o serie de rămâneri în urmă.” Este, însă, convins că restanțele din primele două luni înregistrate în Valea Jiului și în Hunedoara vor putea fi recuperate. Mai ales că și consiliul din Hunedoara și cel din Petroșani și-au luat angajamentul „că vor acționa în așa fel încât să realizeze în cele mai bune condiții planul pe acest an.” Apoi se laudă cu realizările din cei 45 de ani de socialism perioadă în care au fost construite „puternice centre industriale, s-a dezvoltat puternic sectorul minier.” A crescut mult producția de cărbune, dar e loc de mai mult și mai bine. Le spune că e un deceniu greu în viața internațională pentru că „s-au dezvoltat șomajul, mai cu seamă în rândul tineretului, au apărut probleme serioase privind locuințele” și multe alte probleme care au dus la înrăutățirea condițiilor de viață ale maselor populare” și că în ciuda timpurilor grele, România a reușit să se țină deasupra valurilor înaintând spre comunism. Ceaușescu a trecut la început, simbolic, pe la Lupeni unde a aterizat cu elicopterul pe stadionul Minerul. I-a prezentat onorul o formație alcătuită din militari, membri ai gărzilor patriotice și ai detașamentelor de PTAP. Minerii i-au ieșit înainte cu pâine și sare iar șoimii patriei le-au oferit buchete de flori. Apoi a fost la Întreprinderea Lupeni unde iar i-a lăudat pe mineri dar le-a cerut să crească producția de cărbune cocsificabil și să se asigure condițiile necesare pentru ca „minerii Văii Jiului să poată raporta, în cinstea celui de-al XIV-lea Congres al Partidului, realizări cât mai mari.”
Ca să sărbătorească momentul, la Rovinari a fost dat în folosință un spital cuplat cu un dispensar policlinic. Este o unitare sanitară cu 250 de paturi care asigură servicii medicale de specialitate în secții de boli interne, chirurgie, ostetrică-ginecologie și pediatrie. Dispensarul are, la rându-i, secții similare cu cele spitalicești dar și servicii de ORL, oftalmologie și balneo-fizio-terapie.
Marin Oprea de la Scânteia spune și el că industria are nevoie de mai mult cocs și că producția poate spori. Are soluții, că d-aia lucrează în presa centrală. Cauzele întârzierilor și restanțelor de producție sunt nelivrarea ritmică, integrală și în sortimentația necesară a cărămizilor refractare necesare întreținerii și reparării bateriilor de cocsificare. Cărămizile sunt fabricate de Întreprinderea 9 Mai din Turda și ziaristul se duce ca un detectiv la fața locului, să afle ce împiedică producția. A stat de vorbă cu „tovarășii Gabriela Săvan, secretarul comitetului de partid, și inginerul-șef Aurel Ivășcan”, care i-au spus că „bateriile de cocsificare de la Combinatul siderurgic Hunedoara și de la alte combinate” sunt construite sau reparate cu cărămizi silicat care rezistă și peste termenul de garanție. Pe lângă reparații, au început să se construiască noi baterii și au fost nevoie ca producția de cărămizi să crească pentru a acoperi cererea. „Comitetul de partid, consiliul oamenilor muncii au analizat posibilitățile de a sarisface aceste cerințe.” După aceste ședințe, fluxul de producție a cărămizi se va regulariza, cu certitudine.
Tinerii din Întreprinderea de Anvelope din Șimleu Silvaniei au participat la expunerea „Sarcini reieșite din cuvântarea tovarășului Nicolae Ceaușescu la Consfătuirea de lucru de la CC al PCR pe probleme economice din 2-3 martie a.c. privind calitatea și fiabilitatea produselor ca parametri esențiali ai competitivității producției.” La Liceul Pedagogic din Botoșani elevii au participat la dezbaterea pe tema „Concepția Partidului Comunist Român, a secretarului său general, tovarășul Nicolae Ceaușescu, privind rolul și răspunderile literaturii și artei în formarea și modelarea conștiinței umane, Dezvoltarea spiritului militant, patriotic în creația literar-artistică.” De asemenea, la Liceul industrial 2 din Târgu Mureș Comitetul municipal UTC a organizat dezbaterea „Forme și metode folosite de organele și organizațiile UTC pentru educarea moral-cetățenească a tinerilor.” Membrii Cenaclului din Târgu Jiu al Uniunii Artiștilor Plastici au prezentat publicului secvențe „din munca entuziastă a locuitorilor din această parte a țării,(...) nepieritoare imagini din istoria de ieri și de azi a județului Gorj, împliniri mărețe conturate în ultimii ani ai construcției socialiste în patria noastră,” ne informează Ion Elena în paginile Scânteii tineretului căreia i-au atras atenția tablouri intitulate: Amintiri din Târgu Jiu, Miner, Brigadieri, Peisaj de iarnă, Tudor la Padeș, Demonstrația, Eroica și sculptura Cap de muncitor. Semnează pictorii Iosif Keber, Marin Colțan, Gheoghe Plaveți, Corina Fulger, Nicolae Gherghe și sculptorul Dorel Oprescu.
În Costești Argeș transformarea comunei a ajuns aproape de final. În ultimii douăzeci de ani s-au construit aici peste 1400 de apartamente. Lungimea străzilor modernizate a ajuns de la șapte kilometri la 60, „rețeaua de canalizare s-a extins de opt ori, cea de alimentare cu apă de 19 ori, iar rețeaua comercială și a unităților prestatoare de servicii pentru populație este, practic, nouă” ne spun reporterii Scânteii. Aflăm că în comuna Rucăr s-a inaugurat un centru de creație și cultură socialistă Cântarea României, destinat constructorilor care ridică pe râul Dâmbovița o nouă hidrocentrală. Noua construcție are o sală de spectacole, o sală de lectură cu bibliotecă, aparatură de proiecție cinematografică.
Rubricile de sport relatează pe larg despre meciul cu năbădăi dintre eternele rivale Steaua și Dinamo, soldat cu cinci cartonașe galbene și două roșii. Meciul s-a jucat pe stadionul Steaua și s-a încheiat cu victoria gazdelor (scor final 2-1). În Scânteia G. Mitroi e terifiat: scrie despre două echipe care reprezentau două adevărate puteri în stat: armata și miliția. „(...) Au avut loc multe neregularități, scene regretabile, situații care nu au ce căuta pe un teren de sport, cu atât mai puțin când evoluează două fruntașe ale fotbalului național. (...) Arbitrul de centru - Ion Crăciunescu din Rm. Vîlcea, a avut (...) o misiune extrem de dificilă de care - după opinia noastră - s-a achitat cu corectitudine și regulamentar, în ciiuda unor mici erori sau a unor mici îngăduințe. (...) Este de așteptat, se impune, ca atât conducerile celor două cluburi, cât și antrenorii de lot, dar în primul rând jucătorii înșiși, să tragă concluziile cuvenite, astfel încât, peste câteva zile, numeroșii intenaționali de la Steaua și Dinamo să vină la clubul tricolorilor (adică la echipa națională, n. S.Ș.) animați de același gând și de aceeași răspundere, slujind echipa națională cot la cot” etc.etc. Urmau să aibă meciuri cu Italia (la Sibiu) și Grecia (la Atena).„Este aceasta o datorie de onoare a celor două cluburi fruntașe, a valoroșilor lor fotbaliști!”
Cu ocazia aniversării Ligii Arabe, ambasadorii țărilor arabe acreditați la București au oferit o receoție. Au participat Ștefan Andrei, viceprim-ministru, oficiali din Ministerul Afacerilor Externe, reprezentanți ai altor ministere și instituții centrale, oameni de cultură și artă.
În dimineața zilei, la ora nouă, Victor Felea notează în Jurnal: Cerul, de o mare seninătate. Platanul din fața ferestrei e spuzit de muguri delicați și are un aer feciorelnic. Priveliște încântătoare. Sunt bucuros, dar numai la suprafață, Înăuntru, fragilitaTe și incertitudine. De acum, pentru mine, sentimentul plenitudinii e unul pe care n-o să-l mai simt. Vitalitatea mea și-a pierdut surplusul puterilor expansive. Rezervele, câte au mai rămas, sunt numai pentru întreținerea „mecanismelor” de bază, încolo, lentoare și „scârțâieli.”
Iar I.D. Sîrbu, nota chiar în acele zile: „Îmi ascund scrierile, îmi ascund gândurile, îmi ascund automat vorbirea. Adevărul despre mine însumi nu-l știu nici eu. Doar dacă voi reuși să mor discret și anonim, după ce numele meu ( și unele scrieri ale mele) vor fi reabilitate, cineva care va avea răbdarea să parcurgă toate etapele ascunse în articolele (1940-1946), jurnalele, manuscrisele mele de sertar - poate acela să reușească a-mi desena trista și penibila mea siluetă spirituală. Prin structură și primitivă sănătate de primă generație, nu am putut suporta nici ședințele, nici oportunismul de carieră. M-am autoratat din timp - preferând să pierd cu capul sus decât să fiu dat afară cu inevitabilele picioare în fund și tinichele de coadă. Dar acum gândindu-mă cu mai puțină severitate și intransigență la destinul stupid al generației mele, nu pot să nu admit că, aproape pentru fiecare dintre contemporanii mei colegi și prieteni (...) la un moment dat s-a pus următoarea gravă întrebare: până la ce limită am voie să mint, să mă prefac, să joc teatru; până la ce limită am voie să trădez, să murdăresc, să păcătuiesc (față de mine însumi, față de poporul meu, față de istorie, valori, Dumnezeu); până la ce limită am voie să cobor în scrierile mele, în discursul meu, în stilul meu de viață publică (sau particulară).”
La televizor, programul începe la ora 19 cu Telejurnalul. Apoi, la 19.25 emisiunea Agricultura - programe prioritare. La 19.45 File de glorioasă istorie. Tezaure arheologice.Documentar (color) La 20.05 Laureați ai Festivalului național Cântarea României (color) La 20.35 Documentarul Secvențe pakistaneze. La 20.50 Film artistic: Valea Mândră. La 21.50 Telejurnalul. Programul se încheie la ora 22.
Filarmonica George Enescu: Seară de sonate. Liviu Prunaru - vioară, Orsolya Koreh, pian (Bach, Mozart, Beethoven) la Ateneul Român, sala Studio. Concert vocal-simfonic, dirijor Iosif Conta. Soliști Ruxandra Donose, Ștefăniță Lașcu, Pompei Hărășteanu.
La Opera Română, Giselle. La Teatrul de Operetă, Suzana.
Teatrul Național a programat Furtuna, spectacol prezentat de compania engleză Cheek by Jowl, în Sala Mare și Idolul și Ion Anapoda, în Sala Atelier. La Teatrul Bulandra reprezentație cu Secretul familiei Posket (sala din Schitu Măgureanu) și Câinele grădinarului în sala de la Grădina Icoanei. La Teatrul de Comedie e pe afiș Slugă la doi stăpâni iar la Teatrul Mic, Astă-seară stau acasă. La Nottara se joacă Livada cu vișini (în sala Magheru) și Complotul miliardarilor (în sala Studio). La Giulești Amadeus (sala Majestic) și Milionarul sărac (sala Giulești). La Ansamblul Rapsodia se joacă Micuța Dorothy (la ora 15) și Spectacol extraordinar de cântece și dansuri (la 18)
