Vineri 24 februarie 1989

Soarele răsare la ora 7.01 și apune la ora 17.56. Meteorologii spun că vremea va fi caldă cu cerul parțial noros. Izolat, în vest și sud-vest, ploi slabe. Vântul va sufla slab până la moderat și ceva mai puternic prin zone din vest și est. Temperaturile maxime cuprinse între 5 și 15 grade, pe alocuri mai ridicate, temperaturile minime între minus patru și șase grade.

P.Tălmaciu ne spune în Scânteia tineretului povestea de succes bucureștean a unei familii din Valea Jiului. E vorba despre Ana venită aici din comuna Tăcuta,Vaslui, și Nelu, venit din Bârlad. El s-a tot plimbat prin Valea Jiului după cum l-au distribuit șefii și nevoia de muncă, iar ea l-a urmat tăcută. „Tineri, cu putere de muncă, cu dorința de a avea o familie trainică, soții Ganea nu au simțit că le-ar fi venit greu să realizeze acest lucru, chiar dacă au fost nevoiți (...) să plece acolo unde era nevoie.” Chiar și când Nelu a trebuit să vină să lucreze la metroul bucureștean. „Ana avea 27 de ani, mai lucrase ici-colo, că nu avea astâmpăr să stea degeaba, apoi a trebuie să mai facă și pe casnica, pentru că nu avea cu cine să-l lase pe băiat. Și, iată, sunt deja 13 ani și nu au mai plecat. A fost nevoie de Nelu aici, și aici au rămas.” Ana a avut și ea posibilități mai multe și mai atractive să se angajeze, că Bucureștiul era mare. S-a angajat la croitorie, la Fabrica de Confecții și Tricotaje București. S-a calificat la locul de muncă și azi „nu o poate întrece nimeni în măiestrie. Și poate nu i-a fost așa ușor cu patru copii, care veniseră și le întregiseră între timp familia.” Unde mai pui că toți erau băieți și ea se simțea cam urgisită că nu era „nicio fată în care ea, ca femeie, să-și pună baza să o învețe din tainele unei gospodării.” Ana însăși recunoaște că istoria familiei lor este a altor zeci de mii de familii tradiționale bucureștene prin adopție. Oamenii au venit să muncească la proiectele faraonului și s-au naturalizat pe malul Dâmboviței. „Când am venit acum treisprezece ani în București, am cam început de la zero, cum se spune. Am stat vreo patru ani cu chirie, apoi am primit un frumos apartament cu patru camere în cartierul Militari, pe care l-am aranjat după gustul nostru cu mobilă nouă, covoare noi, perdele și toate cele de trebuință într-o gospodărie. (...) Înțelegerea, dragostea, chibzuința asupra fiecărui lucru realizat duc la împliniri care nu și-ar avea totuși sensul dacă nu ar exista copiii, adevărata fericire a vieții, a căsniciei noastre,” mai spune Ana.

Scânteia tineretului prezintă profilul de filologie-istorie pentru admitere la treapta a doua de liceu. În 1987, subiectul principal la română a fost prezentarea contribuției lui Caragiale la dezvoltarea dramaturgiei românești. Candidații au mai trebuit, la subiectul doi, să identifice ideea principală dintr-o strofă din Oltul lui Octavian Goga și să comenteze versurile din punct de vedere stilistic. La istorie primul subiect a fost Revoluția de la 1821 condusă de Tudor Vladimirescu. Al doilea subiect al fost Făurirea Partidului Comunist Român. În baremul de notare pentru primul subiect s-au dat puncte pentru enunțarea premiselor social-economice și politice ale revoluției, programul acesteia ca expresie a caracterului ei social și național, desfășurarea și însemnătatea revoluției. La al doilea subiect au contat punctarea următoarelor teme: creșterea numerică a clasei muncitoare și locul ei în ramurile de bază ale economiei, radicalizarea mișcării muncitorești, făurirea PCR - etapă superioară pe plan politic, ideologic și organizatoric în mișcarea revoluționară din România și însemnătatea istorică a făuririi PCR. În 1988 la limbă și literatură română primul subiect a fost „Luceafărul” - sinteză a principalelor teme și motive din poezia lui Eminescu. Al doilea subiect a constat în comentarea motivului folcloric și a valorilor expresive dintr-un fragment din Zburătorul lui I.H.Rădulescu și explicarea utilității semnelor de punctuație și ortografie din a doua strofă dată. În baremul de notare la primul subiect s-au acordat puncte pentru tratarea temei din titlu, originalitate și adecvarea a limbajului. La subiectul doi s-a notat indicarea corectă a motivului, a valorilor expresive, explicarea punctuației și a ortografiei. La examenul de istorie din 1988 s-a dat 1.) Politica externă a României de la Războiul de independență la Primul Război Mondial și 2.) Făurirea partidului unic al clasei muncitoare și rolul său în conducerea revoluției și construcției socialiste. Iar baremul de notare pentru primul punct a ținut cont de consemnarea creșterii prestigiului României în relațiile internaționale, cauzele aderării la Tripla Alianță, politica de stabilizare în sud-estul Europei, România și războaiele balcanice și reorientarea politicii externe la începutul secolului XX. La al doilea subiect s-au dat puncte pentru consemnarea necesității făuririi partidului unic al clasei muncitoare, a premiselor organizatorice și ideologice, pentru pomenirea semnificației platformei partidului unic al clasei muncitoare și dacă se vorbea despre însemnătatea făuririi partidului unic al clasei muncitoare. Florin Antonescu, cel care a scris articolul, intervievează doi profesori de la Liceul Zoia Kosmodemianskaia (azi Școala Centrală) care comentează cerințele de examen. Georgeta Smeu, profesoară de istorie, spune că pune accentul pe înțelegerea și interpretarea fenomenelor istorice și încearcă să-i dezobișnuiască pe elevi să mai memoreze lecțiile. „Lucrăm mult pe texte de documente istorice” spune Georgeta Smeu. Ea recomandă pentru istorie, pe lângă manuale, și documentele de partid la zi. De asemenea câteva cărți cum ar fi „Culegere de texte privind istoria mișcării muncitorești din România” sau „Viața politică din România 1918-1944.” Întrebați ce urmăresc în corectarea lucrărilor, dincolo de încadrarea candidaților în barem, cei doi profesori spun că „La română răspunsul la subiect, informarea istorico-literară, corelarea textului dat cu întreaga creație a autorului , analiza textului sub toate aspectele, ideatic, stilistic” etc.etc.etc. (Arnold Helman, profesor de română). La istorie, Georgeta Smeu spune că e interesată, în primul rând, de „gândirea istorică, argumentarea pe baza documentelor. (...) Se dă notă mare pentru încadrarea fenomenului istoric românesc în context european, pentru legături cauzale corecte. (...) condiția sigură a succesului: să știți foarte bine materia.”

Electroputere, „citadelă a electrotehnicii cum pe drept cuvânt i se spune” nu ar fi ce e de patru decenii, susține Nicolae Băbălău în Scânteia, „o puternică citadelă a electrohnicii românești, o uzină modernă racordată mereu la cerințele și rigorile sporite ale economiei naționale și ale progresului tehnic fără oameni bine pregătiți, dăruiți muncii și uzinei” etc. pe scurt, a fost nevoie de o școală profesională unde oamenii să-și facă ucenicia și aceea a fost liceul Electroputere. Acolo este director Constantin Bușoi, proful de mate și „fostă glorie a sportului românesc și mondial, care spune că în puține zile liceul va primi cea de-a 40-a promoție de muncitori, cei de la școala profesională din cadrul liceului.” De acolo ieșiseră de-a lungul timpului peste 30 de mii de muncitori. „În atelierele-școală ale liceului se fac produse, ansamble și subansamble din planul de producție al institutului de cercetare științifică și inginerie tehnologică pentru transformatoare, motoare și aparataj electric de pe platforma Electroputere” iar producția realizată aici de elevii din clasele terminale de liceu este echivalentă cu cea realizată de 127 de muncitori din fabrică. Dar elevii de la liceul Electroputere nu fac doar slugăreală și muncă gratuită, ci întreg procesul de învățământ „în ansamblul său. Pentru că aici se acordă maximă atenție acțiunilor ce vizează educația patriotică, revoluționară, materialist-științifică, etică a elevilor. Organizațiile de partid și de tinere, conducerea școlii urmăresc, pe baza unui program riguros întocmit, ca săptămânal să se desfășoare, în prezența diriginților, a membrilor organizațiilor de partid și de tineret, a consiliului profesoral, cel puțin o manifestare de genul celor amintite mai sus.” Iar inspectorul general școlar din județ Gheorghe Călbureanu pune punctul pe i: „(...) învățând și muncind, muncind și învățând în acest spirit, al noilor exigențe puse de conducerea partidului în fața învățămîntului este lesne de explicat cum de a fost posibil ca liceul industrial Electroputere să se situeze șase ani consecutiv pe locul I în competiția Creativitatea și eficiență în învățământ în rândul celor 19 licee industriale câte ființează în județul Dolj.” Știa de ce laudă școala lui Bușoi: după Revoluție locul lui Călbureanu la conducerea inspectoratului general a fost preluat de Constantin Bușoi care ajunge, în vreme, primar (1990) și cetățean de onoare (2003) al Craiovei. Nu e rău pentru un câștigător al locului cinci la lupte libere, la Olimpiada din Mexic din 1968.

Pia Rădulescu ne spune în România liberă care sunt noutățile vestimentare din comerțul de stat. Moda din acel sezon, susține ea, impune mai mult linia clasică și sport din anii 1930 și 1960-1970. „La confecțiile feminine, partea de sus apare amplă, cu umerii în continuare marcați dar pe un stil mai clasic și continuă în jos drept sau strâmt, aproape de formula bărbătească la pardesie, jachete și taioare din stofă. (...) La grupa de tineret, lungimea este mini, iar la maturi până la jumătatea genunchiului. Ca stofe, moda propune carourile pentru sport și desenele clasice pentru alte împrejurări iar ca colorit, negrul, maroul și bejul, acestea fiind în tonuri apropiate și nu contrastante. Se poartă în continuare pălăriile de damă, cu boruri mici sau gen tocă, ca element practic pentru ținute de zi.” Hainele sunt fabricate în întreprinderi „cu renume pe plan intern și internațional” adică la Mondiala din Satu Mare, Bega din Timișoara și Fabrica de confecții și tricotaje București, dar și la Craiova și Focșani. „Moda 1989 este denumită ora înțelepciunii prin tendința ei spre practic și moderat, elemente pe care le adoptă și sectorul de încălțăminte.(...) Încălțămintea pentru bărbați are ca notă dominantă tot confortul și funcționalitatea: tălpi joase și mai plinuțe pentru orele de lucru, pantofii închizându-se în catarame, șireturi sau capse; iar pentru seara, linia este simplă și suplă, culorile de preferință sunt bej, maro și negru. Așadar, o modă mult mai rezonabilă și concepută pentru confort - modă pe care vestimentația de primăvară din magazine o oglindește mai bine și mai variat.”

Se vând „lăzi voiaj, geamantan diplomat, aparat foto de buzunar, circuite integrate audio, greutăți sport” „Masă extensibilă, 6 scaune tapițate, covor manual 2,70x4, lustră Murano 12 brațe 1.40 m, oglindă cu două aplice 11,60 m, cacheradiator, măsuță cu picioare torsadate, rotisor infraroșii Baucknecht, dormeză cu saltea, fotouscător, calorifer electric. Cumpăr compasRotring, mașină cusut Rodica.” „Videocasetofon Akay VS 220 HQ, telecomandă infraroșii, aerotermă, joben-original nefolosit, frac mare, ceas voiaj electric, ceas Casio, saltea lână.” „Mobilă unicat, chiuvetă inox, masă marmură, bormașină, cuști iepuri sau găini, mașină spălat rufe, mobilă bucătărie și alte lucruri.”

Se cumpără „televizor color Sport nou sau puțin folosit, brățară deosebită, blue-jeans măsura 48.” „Vas cu defect preferință japonez, chinezesc, ramă florentină.” „Cumpăr încăpere pentru atelier cu pivniță sau pod, eventual ușor reparabile sau casă spațioasă cu rămânerea proprietarului în spațiu. Vând apartament două camere mobilate zona Socului.”

La televizor după Telejurnalul de la ora 19 urmează la 19.25 emisiunea Teze și orientările formulate de tovarășul Nicolae Ceaușescu- program de muncă și acțiune revoluționară. Modernizarea și reducerea consumurilor de materii prime. Apoi, la 19.45, România în lume (color) și la 20.05 Copiii cântă patria și partidul (color). Program literar-muzical-coregrafic. La 20.25 se transmite emisiunea Învățământ, cercetare, producție (color). Învățământul superior - permanent implicat în rezolvarea unor obiective prioritare ale cercetării și producției. La 20.45 Rolul familiei în societatea noastră, emisiune urmată, la 21.05 de Cinecluburile-prezență activă în munca politico-educativă. La 21,23 Univers, materie, viață (color) Emisiune de educație materialist-științifică. Din tainele naturii. La 21.50 Telejurnalul și, zece minute mai târziu, închiderea emisiunii.