Linkuri accesibilitate

Buletin de știri 24 martie 1989


Băile de mulțime ale lui Ceaușescu erau, în primul rând, o expresie a paroxismului la care ajunsese cultul personalității.

Vineri 24 martie 1989

Soarele răsare la ora 6.12 și apune la ora 18.32. Vremea va fi în general instabilă. Cerul va fi când înnorat, când senin. Temporar vor cădea ploi cu caracter de aversă, mai cu seamă în vestul și nordul țării. Temperatura aerului va scădea ușor cu minime nocturne între două și 12 grade mai coborâte în centrul și nordul țării și maxime diurne cuprinse între opt și 18 grade, pe alocuri mai ridicate în sud-vestul țării.

La Radio Europa Liberă se difuzează o scrisoare adresată preşedintelui Uniunii Scriitorilor din România, Dumitru Radu Popescu, prin care Mircea Dinescu protestează faţă de destituirea sa de la România literară şi faţă de faptul că este în permanenţă urmărit de securitate.

Mircea Zaciu scrie în Jurnal „Textul scrisorii lui Mircea Dinescu către Dere (D.R.Popescu, președintele Uniunii Scriitorilor, n.S.Ș.), savuros și rotund ca o proză caragialeană. Deplin meritat de prezident.” Peste câteva zile (la începutul lui aprilie), Geo Bogza, Ştefan Augustin Doinaş, Dan Hăulică, Octavian Paler, Alexandru Paleologu, Andrei Pleşu şi Mihai Şora îi vor adresa lui Dumitru Radu Popescu o scrisoare prin care îi cer ca, în calitatea lui de preşedinte al Uniunii Scriitorilor, să-l apere pe poetul Mircea Dinescu.

România liberă face o anchetă de opinie pentru a găsi „trăsăturile definitorii ale iubirii de patrie, ale umanismului revoluționar.” Nu e greu pentru că pot fi găsite peste tot. „Trăim într-o țară liberă și înfloritoare în care întregul popor, condus și îndrumat de partidul său comunist, animat de cele mai profunde sentimente patriotice edifică o societate nouă, potrivit idealurilor și aspirațiilor sale,” scrie școlărește anonimul ziarist care susține că noua epocă începută de la Congresul IX ne-a oferit „o nouă concepție asupra unuia dintre cele mai frumoase și durabile sentimente omenești - patriotismul”apoi spune năvalnic și ușor ininteligibil că „în viziunea partidului nostru, a secretarului nostru general, patriotismul înseamnă în egală măsură, a-ți iubi cu ardoare țara, a fi mândru de trecutul ei glorios și prezentul ei socialist, a face totul pentru a-i spori avuția națională, a întări proprietatea socialistă, a nu precupeți nimic pentru înfăptuirea politicii partidului comunist care corespunde pe deplin intereselor vitale ale întregii națiuni; a fi gata în orice clipă mergând până la supremul sacrificiu, pentru a apăra libertatea, independența și integritatea țării, cuceririle revoluționare ale poporului, a milita permanent cu toată hotărârea, împotriva oricăror discriminări naționale, a șovinismului” etc.etc. tot așa pe încă o jumătate de coloană de ziar. Ziaristul stă de vorbă cu mai mulți patrioți ca să demonstreze la ce înalt nivel ajunsese umanismul revoluționar. Obiectivul lui nu este, cum se va vedea, să aprofundeze definiția patriotismului, ci să avertizeze asupra trădătorilor, a dușmanului din interior care pune în pericol patria și trebuie să ne facă alerți și vigilenți. Inginerul Nicolae Niculescu, de la Institutul de studii și cercetări energetice spune că „pentru orice om de bună credință, sunt cât se poate de grăitoare împlinirile pe care le trăim” în perioada efervescentă de după Congresul IX, sub conducerea lui Nicolae Ceaușescu. De asemenea, ca toți colegii săi, inginerul este încredințat „că nimeni nu are dreptul să pună în discuție orânduirea noastră politică și socială, organiarea și realizările dobândite în anii construcției socialiste, cu prețul atâtor sacrificii și eforturi.” Conf. dr. Paul Olcescu, de la Facultatea de drept a Universității Al.I. Cuza din Iași spune că „Dintotdeauna actele de trădare a intereselor țării și a poporului au fost privite cu dispreț adânc de orice om de bună credință, considerate între cele mai grave crime. Nici în ochii acelor care au profitat de aceste acte, trădătorul nu a fost vreodată demn de încredere și cu atât mai puțin de respect.” Spune, apoi că, trădarea trebuie pedepsită cu toată asprimea. „Codul penal stabilește în mod expres pedepsele pentru astfel de infracțiuni.” Însă dincolo de aspectul penal, mai este cel moral: cum să terfelești valorile „noastre” morale? „Și orice încercare de a submina interesele noastre naționale, demnitatea noastră, cuceririle revoluționare trebuie (...) pedepsită fără cruțare” pentru că aduce atingere intereselor celor peste 23 de milioane de cetățeni a căror „datorie sfântă” este să-și apere patria, să contribuie „la întărirea și creșterea prestigiului ei.” Iar existența trădătorilor „printre noi, trebuie să ne întărească vigilența privind păstrarea secretului de stat și de serviciu.” Iar maistrul Dumitru Vîlcea de la Antrepriza de construcții hidrotehnice Argeș îl completează pe tonul rapsodic al literaturii propagandistice și de agitație: ”Puternică ne este patria noastră socialistă și neclintită rămâne ea, oricât ar încerca unii să sape la temelia acestor realizări fără seamăn. Dar pentru trădători, pentru dușmanii de orice fel, nu trebuie să existe niciun fel de îngăduință. Nu permitem nimănui, nici dinăuntru, nici din afară să atenteze la cuceririle noastre, la viața noastră nouă.” Anica Lazăr, secretar al Comitetului de partid al Centralei de fire sintetice Săvinești, este înverșunată împotriva „acelor oameni tentați să se pună în slujba unor cercuri dușmănoase profund ostile istoricelor realizări obținute de poporul nostru în anii construcției socialiste.” Prin trădarea lor, se pun în afara legii și devin „dușmani ai poporului” care trebuie să primească „pedepse exemplare, în conformitate cu legislația țării, care să constituie, în același timp, un avertisment pentru toți aceia care, mânați de pofta de câștig sau de cine știe ce alte scopuri josnice, meschine, se pun în slujba unor cercuri străine, dușmănoase, aducând prejudicii grave intereselor întregului popor.”

Și în Scânteia tineretului, Emilia Vasiliu susține că dintotdeauna, „poporul român și-a afirmat (...) nu numai uriașa sa forță creatoare, nu numai înalta sa vocație constructivă, nu numai recunoscuta sa vitejie ci , în primul și în primul rând, ca o trăsătură genetică - patriotismul (subl. E.V.) Ideea e că, dacă și-ar vedea de treabă și ar urma îndemnurile partidului și secretarului general, nu ar mai avea vreme de trădare. Ar fi patrioți. „Știm că viitorul patriei, înfăptuirea strategiei ridicării României pe trepte mereu mai înalte de civilizație și progres, în libertate și demnitate, se împlinește cu fiecare zi prin munca unită a întregului nostru popor, a întregii tinere generații - Generația Epocii Nicolae Ceaușescu - care nu cunoaște îndatorire mai nobilă decât slujirea fără preget a cauzei partidului, a întregului popor” și, mai spune ziarista, prin tot ceea ce fac tinerii sunt gata să dea glas „și mai puternic, și mai elecvent în realitate acestei înalte convingeri comuniste, făcând din patriotismul revoluționar cea mai înaltă expresie a conștiinței noastre comuniste.”

Ziaristul Coman Șova ne explică în România liberă ce e disciplina școlară: ținută, punctualitate, comportament civilizat. „Disciplina școlară se exprimă în primul rând prin buna frecvență la orele de clasă, de atelier și laborator, prin învățarea ritmică a conținuturilor predate, prin ținută, punctualitate și comportament civilizat în școală, societate și familie.” Dar nu doar școala, cadrele didactice au un rol important în educare, ci și organizațiile de tineret și copii sau familia care îl fac pe tânăr să capete „deprinderi sănătoare de viață și activitate.” Ziaristul deschide mai multe scrisori venite la redacție pe această temă pentru a-și informa cititorii ce cred unii că înseamnă disciplina școlară și cum se poate obține. Nic Paraschiv, din București, de pildă, este un sceptic. El spune că se vorbește prea puțin despre greșelile făcute în educație, despre „Faptul că sunt destui tineri, mă refer la elevi, care fumează pe stradă, pe sălile și în curțile școlilor, ca să nu mai vorbim de cei care fumează în locuri publice, în parcuri, la ieșirea din cinematografe sau de cei care dovedesc lipsă de respect pentru oamenii în vârstă în mijloacele de transport în comun, apoi limbajul nepotrivit cu uniforma de școlar. (...) Sunt zgomotoși și nereceptivi la orice observație făcută. (...) Oare părinții nu observă când fiicele pleacă la școală sau vin de la școală într-o ținută nu tocmai potrivită cu frumusețea naturală și candoarea vârstei? Sau când fiii se îmbracă neglijent, cu hainele șifonate, neperiate, cu nasturi săriți, cu cravata mototolită, acesta oare nu-i și el un semn al indisciplinei?” Instructorul de pionieri Ilie Blaga, din județul Alba, e plin de energie pozitivă: „(...) în cadrul școlii noastre, la nivelul unităților de pionieri s-a declanșat o acțiune care cuprinde o serie de dezbateri având ca generic Bună ziua, politețe, acțiune ce are o mare eficiență asupra formării profilului moral al elevului.” Dar cum etapizează instructorul de pionieri educarea civică a copiilor? „În ciclul primar educația morală are următoarele sarcini: formarea conștiinței morale (noțiuni, convingeri, sentimente) și a conduitei morale (deprinderi, obișnuințe, trăsături de caracter pozitive) Procesul de învățământ oferă largi posibilități de formare a profilului moral.” Știau cu toții că frăgezimea copilului îl predispune la orice modelări, în special la cele ideologice, cu atât mai mult cu cât „Educația nu se face de pe o zi pe alta, ea este un proces care durează toată viața. Educația și autoeducația permanente în știință, tehnică, cultură, viață și munca de zi cu zi sunt caracteristici ale omului exigent cu sine însuși, ale societății moderne, fără de care nu se poate înfăptui nimic durabil.”

Și acum, după atâta teorie, să trecem la educația în practică: 80 000 de tineri gorjeni au fost în excursii în 1988, după socoteala Biroului de Turism pentru Tineret. Sunt tineri din unitățile școlare și economice ale județului care „pe itinerarele celor 1400 de excursii au participat la cunoașterea frumuseților și bogățiilor țării, mărețelor împliniri ale anilor socialismului în România.” Cei care au organizat și inițiat excursiilor „desfășurate sub generice ca `România socialistă - trecut glorios, prezent creator, viitor luminos`, `Ctitorii ale Epocii Nicolae Ceaușescu`, `Omagiu eroilor luptei revoluționare`” erau și ei tot tineri. Dar surprizele nu s-au isprăvit în 1989. Elevii din Gorj „vor străbate trasee care duc spre Valea Jiului și Păuliș, Costești și Alba Iulia, București, Oituz și Mărășești”: excursiile desfășurându-se sub semnul următoarelor teme „Patriei și partidului - omagiul tinerei generații”, „Întâlnirea tineretului cu istoria”, „Pe urmele revoluției de eliberare socială și națională antifascistă și antiimperialistă de acum 45 de ani”. Toate acestea, spune Ion Elena, autoarea articolului, au un singur și suprem obiectiv: educația patriotică a tinerei generații.

În județul Alba, tinerii de la Întreprinderea de prospecțiuni și explorări geologice din Zlatna au declarat ziua de 22 martie „zi record de producție”, străpungând 10 metri lineari de galerie subterană. În Prahova, la Întreprinderea de geamuri Scăieni se prezintă expunerea „Concepția Partidului Comunist Român, a secretatului său general, tovarășul Nicolae Ceaușescu, privind rolul și locul tineretului, a organizației sale revoluționare în viața social-politică a României socialiste.”

I.D.Sîrbu își spune că lumea se va întreba peste un secol „nu cum a fost posibil un Hitler sau un Stalin, ci cum a fost posibil ca din fiecare mare dictator și tiran să se nască, prin clonare sau sciziparitate, o galerie întreagă de diferențiale cretine, de mici hitleri sau stalini, capabili să continue până la limitele tragice ale ridicolului modelul arhetipal de Fuehrer, Duce etc. Vor fi istorici care vor considera că România, prin Ceaușescu, a oferit lumii modelul cel mai perfect al tiranului nesângeros. Cel mai bun soț din istorie, cel mai bun tată, cel mai bun cumnat... Un popor întreg înecat în poezie, dansuri, spectacole sărbătorești. (...)Toată mass-media, în absolut toate programele, ocupându-se exclusiv de El și Ea, în toate ipostazele de glorie posibile.” Apoi, după ce descrie grandioasele festivități dedicate cuplului de fiecare județ cu ocazie fiecărei date roșii din calendarul comunist, amintind și „gobelinul”, cum îi spune scriitorul, adică imaginile desenate cu corpuri umane („Copilul meu, să zicem, e acolo: el este un simplu punct albastru, împreună cu tot liceul său alcătuiesc doar litera C a numelui său”) I.D. Sîrbu spune exasperat: „Cum s-a ajuns la acestă nerușinată artă plastică a gobelinului omagial, nu știu! Constat că niciunul din figuranți nu este îmbrăcat cu palton, chiar și iarna aceste tablouri uriașe au loc în cămași și izmene naționale. (...) Groaznic. Mi-am cumpărat un TV color, urmăresc un spectacol uluitor, mii de țărani, pe un plai larg și verde, dansând în cinstea lui, a celui care a distrus țărănimea, care distruge acum și satele și care a înlocuit folclorul și toate artele culte prin această imensă și rușinoasă cântare a României care nu e decât slăvirea și proslăvirea numelui său.(...) Asta am dat noi, românii, Europei: caricatura monstruoasă a tiranului setos nu de sânge, ci de laudă și glorificare continuă...”

De vânzare „Videocasetofon Național, nou, telecomandă infraroșii, rachete tenis Fisher, televizor Diana, magnetofon Tesla B 41. Cumpăr butelie aragaz”; „Convenabil dormitor comandă mahon, masă extensibilă, mașină cusut Ileana, Fram, mașină gătit Vesta, fotoliu pat, lustre și alte obiecte casnice”; „Mașină tricotat Veritas 360 și Simak 4000 DX, pui dog german albaștri”; „Pian concert excepțional, coadă scurtă, mecanică engleză, placă de bronz, vioară de maestru”; „Frac negru calitate, haină nurcă bej mărime 44, ramă turnată poleită mare”; „Mobra Hoinar nouă (300 km) și cască moto. Aștept provincia”

Se cumpără „aspirator, bile biliard, piese BMW, Galle, Daum Nancy”; „Mașină tricotat, Selena nou, rotisor, interfon, mașină tricotat ciorapi, derulator, piese bucătărie suspendate, recamier cu bibliotecă, videocasete cu filme științifico-documentare Cousteau, floră, faună, călătorii”; „Minicasetofon cu căști (Walkman). Predau contract Polivalentă, două decomandate, prin schimb una-trei eventual chirie.”

Sobarul autorizat Ionescu execută sobe, sobe portative, curățiri. Cineva caută asociat pentru grădinărie în apropiere de București.

La televizor emisiunea începe la 19 cu Telejurnal. Apoi la 19.25 Tezele și orientările formulate de tovarășul Nicolae Ceaușescu - programul de muncă și acțiune revoluționară (color) Autoconducere - autogestiune - autofinanțare. La 19.45 România în lume. Documentar. Apoi, la 20.05, Copiii cântă patria și partidul (color). Program literar-muzical- coregrafic susținut de formații pionierești laureate ale Festivalului național „Cântarea României.” La 20.25 Învățământ, cercetare, producție. Viitorul inginer agronom - specialist pentru noua revoluție agrară. La 20.45, Omul și sănătatea. La 21.05 Imagini de Bangladesh iar la 21.20 Univers, materie, viață (color). Emisiune de educație materialist-științifică. Istoria Pământului. Episodul III. Formarea rocilor sedimentare. La 21.50 Telejurnalul iar ora 22 programul se închide.

Multimedia

Florin Iordache laudă decizia excluderii Anei Birchall din PSD
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:22 0:00
Mai mult
XS
SM
MD
LG